CONFERINŢA NAŢIONALA A SOCIETATII DE · PDF filemainii si piciorului la sportivi - daniel...

CONFERINŢA NAŢIONALA A SOCIETATII DE IMAGISTICA

MUSCULOSCHELETALĂ DIN ROMANIA - EDITIA A - V-A

“ASPECTE RADIOIMAGISTICE IN PATOLOGIA MUSCULOSCHELETALA LA SPORTIVI”

SIMPOZION CHAPTER ROMAN ISMRM

TIMISOARA, 04 -06 NOIEMBRIE 2011

1

MESAJUL PRESEDINTELUI SIMSR,

Stimati colegi, dragi prieteni,

In numele Comitetului de organizare, am

deosebita placere si onoare de a va adresa un calduros

bun venit la cea de a cincea manifestare nationala a

Societatii de Imagistica Musculo-Scheletala din

Romania - manifestare desfasurata deja traditional, la

Timisoara.

Si de aceasta data asociem evenimentului si un

Simpozion cel de-al cincelea Simpozion al ISMRM -

Chapter Romania - prilej cu care o serie de oaspeti si

prieteni din Europa se vor alatura noua, dand acestor manifestari un caracter

international.

Cea de a cincea Conferinta Nationala a SIMSR si-a propus sa abordeze

ca subiect principal aspectele imagistice in patologia musculoscheletala la

sportivi, mai ales in traumatismul sportivilor de inalta performanta dar si in

activitatea omului modern bazata pe o profesie din ce in ce mai sedentara si

care incearca sa se mentina in forma prin activitati sportive de amatori,

incercand sa faca o punere la punct din punct de vedere anatomic, biomecanic,

al tehnicii radioimagistice, a patologiei specifice traumatice, pe toate marile

articulatii si chiar a solutiilor terapeutice chirurgicale si de recuperare

functionala.

Manifestarea reuneste preponderent radioimagisti din tara, dar este de

interes si pentru specialitatile ce se ocupa de aceasta patologie : ortopezi,

medici sportivi, balneofizioterapeuti, kinetoterapeuti, reumatologi, medici de

familie si bineinteles studenti.

Programul stiintific este deosebit de bogat si cuprinde mai bine de 40 de

lucrari stiintifice si prezentarii de caz.

Timisoara, recunoscut ca oras al florilor, candva considerata “Mica

Viena” va fi gazda buna si speram noi ca in clipele de ragaz sa va faca sa va

simtiti cit mai bine, iar noi timisorenii sa nu ne dezmintim ca si prieteni ai

domniilor voastre.

Multumesc mult tuturor celor care ati ales aceasta manifestare, tuturor

participantilor activi si nu numai, multumesc sponzorilor nostri care au

incredere in noi chiar si acum in aceste vremuri, nu tocmai usoare!

Multumesc tuturor colegilor mei - organizatori - care au facut posibila

realizarea acestei Conferinte, asigurindu-i de toata stima si respectul meu!

Presedinte SIMSR,

Conf. Dr. FLORIN BIRSASTEANU






2

TIMISOARA






3

VINERI – 4 NOIEMBRIE 2011

09.00- 09.20 DESCHIDEREA OFICIALA

SESIUNEA I

MODERATORI: Prof. Dr. Constantin Zaharia , Conf. Dr. Florin Birsasteanu, Conf.

Dr. Vladimir Ene

09.20 -09.50 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE UMAR - Florin Birsasteanu,

D. Onet, S. Motoi, S. Dunarintu, A. Tutelca, S. Cerbu, D. Tisea, O. Miu, M. Moise, C.

Torok - Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM – Timisoara,

Clinica Telescan Timisoara

09.50-10.10 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE COT - Simona Dunarintu, F.

Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, A. Tutelca, S. Cerbu, D. Tisea, O. Miu, M. Moise, C. Torok

- Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM – Timisoara, Clinica

Telescan Timisoara

10.10-10.30 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE MANA SI RADIOCARP -

Sorin Motoi, S. Cerbu, S. Dunarintu, F. Birsasteanu, D. Onet, A. Tutelca, D. Tisea, O.

Miu, M. Moise - Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM –

Timisoara, Clinica Telescan Timisoara

10.30- 11.00 COFFE-BREAK

SESIUNEA II

MODERATORI: Prof. Dr. Sorin Dudea, Prof. Dr. Ioan Codorean , Conf. Dr. Adrian

Santa, Prof. Dr Magda Pascut

11.00- 11.20 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE SOLD - Dan Onet, F.

Birsasteanu, S. Motoi, S. Dunarintu, A. Tutelca, S. Cerbu, D. Tisea, O. Miu- Clinica de

Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM – Timisoara, Clinica Telescan

Timisoara

11.20-11.50 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE GENUNCHI - Florin

Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, S. Dunarintu, A. Tutelca, S. Cerbu, D. Tisea, O. Miu-

Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM – Timisoara, Clinica

Telescan Timisoara

11.50-12.10 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE GLEZNA - Adrian Tutelca, F. Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, S. Dunarintu, S. Cerbu, D. Tisea, M. Moise, O. Miu-


Telescan Timisoara

12.10-12.20 EVALUAREA IRM A FRACTURILOR DE STRES ALE OASELOR

MAINII SI PICIORULUI LA SPORTIVI - Daniel Malita*, S. Brad**, J.- M.

Patrascu***, Magda Pascut*, Fl. Birsasteanu*, S. Dunarintu****, Ana - Maria

Ivanescu***** , * - Disciplina de Radiologie si Imagistica Medicala, U.M.F. „Victor

Babes” Timisoara; ** - Disciplina de Radiologie si Imagistica Medicala, Facultatea de

Medicina Dentara a U.M.F. „Victor Babes” Timisoara; *** - Disciplina de II de Ortopedie

- Traumatologie, U.M.F. „Victor Babes” Timisoara;, **** - Spitalul Clinic Judetean de

Urgenta Timisoara, Laboratorul de IRM, ***** - Centrul de Imagistica Medicala

Radiologica Plus Timisoara






4

12.20-12.30 EXPERIENTA NOASTRA IN TRATAMENTUL FRACTURILOR DE

EPIFIZA PROXIMALA DE HUMERUS - H. Petrescu., F. Birsasteanu, R. Prejbeanu,

D. Vermeşan, E. Pujo, C. Bică – Spitalul Judetean de Urgenta Timisoara, Clinica de

ortopedie

12.30-12.40 EVALUAREA ECOGRAFICĂ ŞI PRIN REZONANŢĂ MAGNETICĂ A

TENDINOPATIILOR LA SPORTIVI - Carolina Botar Jid, Lucian Gherguş, Iulian

Raus, Dan Vasilescu Cluj-Napoca

12.40-12.50 ASPECTE IMAGISTICE ÎN TRAUMATISMELE MUSCULARE - Oana

Miu, F. Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, S. Dunarintu, A. Tutelca, S. Cerbu, D. Tisea , C.

Miu- Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM, Clinica de

ortopedie– Timisoara, Clinica Telescan Timisoara

12.50-13.30 ASPECTE IMAGISTICE IN LEZIUNILE POSTTRAUMATICE LA

SPORTIVI - PREZENTARI DE CAZ

12.50-13.00 Prof dr. Ioan Codorean - Spitalul Militar Bucuresti

13.00-13.07 Dr. Dan Onet - Telescan Timisoara

13.07-13.15 Dr. Simona Dunarintu - Telescan Timisoara

13.15-13.22 Dr. Denisa Tisea - Telescan Timisoara

13.22-13.30 Dr. Oana Miu - Telescan Timisoara

13.30-15-00 MASA DE PRANZ

SESIUNEA III

ASPECTE IMAGISTICE IN LEZIUNILE POSTTRAUMATICE ALE

MEMBRULUI INFERIOR LA SPORTIVI

MODERATORI: Prof. Dr J. L. Gielen, Conf. Dr. Vladimir Ene, Prof. Dr. Silviu

Sfrangeu

15.00 – 15.30 FEMORO-ACETABULAR IMPINGEMENT, RELATIONSHIP WITH

LOW BACK PAIN - Prof. Dr. Luc Vanden Bossche, University Ghent Belgium,

President VVS (Flemish society of sports medicine)

15.30- 16.00 ULTRASOUND STAGING OF TENDINOPATHY - Prof. Dr. Jan

Gielen, radiology, Antwerp University, Belgium

16.00-16.20 EVALUAREA IRM A STRUCTURILOR DE STABILITATE ALE

GENUNCHIULUI DIN COMPARTIMENTUL POSTERO-LATERAL -Prof.

Dr.Ioan Codorean *,Dr I. B. Codorean**, Dr.G. Toma*Dr F. Naftanaila*, Centrul Clinic

ImagisticSUUMC*,Clinica de Ortopedie si Traumatologie SUUMC**

16.20-16.30 ASPECTE IMAGISTICE IRM ÎN SINDROMUL DUREROS POST-

TRAUMATIC AL GLEZNEI LA SPORTIVI - Liliana Gheorghe Moisil, D. Negru,

Irina Jari, U.M.F. ” Gr. T. Popa” IASI.

16.30- 17.00 COFFE-BREAK






5

SESIUNEA IV

MODERATORI: Prof. Dr. Constantin Zaharia, Conf. Dr. Daniela Fodor, Conf. Dr.

Liliana Moisil

17.00-17.15 NOTIUNI DE ANATOMIE SI BIOMECANICA RUPTURII DE

TENDON ACHILIAN - Constantin Zaharia1, Magda Bratu

2, Clinica de Radiologie si

Imagistica Medicala COLTEA Bucuresti(1), Centrul de Diagnostic Imagistic HIPERDIA

Colentina Bucuresti(2)

17.15-17.30 APORTUL ECOGRAFIEI IN PATOLOGIA TENDONULUI AHILE -

Daniela Fodor, Clinica Medicala II, UMF „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca

17.30-17.45 APORTUL EXPLORARII IRM IN PATOLOGIA TENDONULUI

ACHILIAN - Ana Magdalena Bratu2, N. Rotarus

3, C. Zaharia

1m Centrul de Diagnostic

Imagistic HIPERDIA Colentina Bucuresti(2), Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala

COLTEA Bucuresti(1), Clinica de Ortopedie Colentina Bucuresti(3)

17.45-17.55 TRAUMATISME MUSCULO - SCHELETALE LA SPORTIVII DE

PERFORMANŢĂ - METODE DE PREVENŢIE ŞI RECUPERARE - Elena Doina

Mircioagă, Alexandra Mircioagă, UMF “ V.Babeş” Timişoara

18.00- 19.30 SEDINTA COMITETULUI EXECUTIV SRIM

19.45 COCKTAIL DE BUN VENIT- SALA BAVARIA, HOTEL CONTINENTAL

SAMBATA – 5 NOIEMBRIE 2011 - MANIFESTAREA VA AVEA LOC IN

CADRUL MUZEULUI DE ARTA

08.40 INTALNIRE HOTEL CONTINENTAL PENTRU A NE DEPLASA CATRE

MUZEUL DE ARTA

PATOLOGIE MUSCULOSCHELETALA - SESIUNEA ROMANO-FLAMANDA

MODERATORI: Prof. Dr. Gheorghe Iana, Conf. Dr. Florin Birsasteanu, Conf. Dr.

Vladimir Ene

09.00- 09.30 CHRONIC COMPARTMENT SYNDROME OF THE LEG - Prof. Dr.

Luc Vanden Bossche, University Ghent Belgium, President VVS (Flemish society of

sports medicine).

09.30-09.45 DIAGNOSTICUL IRM AL ACUMULARILOR FLUIDE IN

PATOLOGIA TRAUMATICA A GENUNCHIULUI - Conf .Dr. Vladimir Ene- Serv.

Rx-Imagistica Spitalul Clinic de Urgenta ,,SF. IOAN‟‟ BUCURESTI

09.45-10.15 ANKLE DISTORSION, IMAGING FINDINGS AND STRATEGY -

Prof. Dr. Jan Gielen, Radiology, Antwerp University

10.15-10.30 THE ROLE OF MUSCULOSKELETAL ULTRASOUND IN THE

PRIMARY DETECTION OF SPORTS INJURIES IN CHRONIC RHEUMATIC

PATIENTS - Dan Nemes1,2

, Daniel Popa1,2

, Elena Amaricai1, Liliana Catan

1, Mihai

Dragoi1,2

, Roxana Onofrei1, George Puenea

1, Florin Birsateanu

1,3, Dan Onet

1,3, Simona

Cerbu3

1”Victor Babes” University of Medicine and Pharmacy, Timisoara, Romania;

2City

Universitary and Emergency Hospital, Timisoara, Romania-Rehabilitation and

rheumatology department, 3County Universitary and Emergency Hospital, Timisoara,

Romania-Medical imaging department






6

10.30-11.30 VIZITA MUZEU DE ARTA

11.30- 13.50 SIMPOZION CHAPTER ROMAN ISMRM

MODERATORI: Dr. Victor Mihalache, Prof. Dr. Sorin Dudea, Prof. Dr. Zoia Soica

11.30-12.30 PREZENTARI DE CAZ MUSCULOSCHELETAL VARIA

11.30-11.40 Dr Victor Mihalache - Spitalul Militar Bucuresti

11.40-11.50 Prof. Dr. Zoia Stoica - UMF Craiova

11.50-12.00 Dr. Oana Amza - Euromedic Arad

12.00-12.07 Dr. Sorin Motoi - Telescan Timisoara

12.07-12.15 Dr. Adrian Tutelca - Telescan Timisoara

12.15-12.30 ASPECTE IRM INTALNITE IN TRAUMATISMELE COLOANEI

CERVICALE - Danisia Haba- UMF „ Gr.T. Popa” IASI

12.30-12.40 DIAGNOSTICUL FDG PET/CT AL LIMFOAMELOR MALIGNE -

Oreste Straciuc, C. Oncu, L. Unita, L.Georgescu, Universitatea din Oradea, Centrul

Pozitron Diagnosztika Oradea

12.40-12.50 RELATION BETWEEN IMAGING ASPECTS AND MECHANISM

PATTERN IN KNEE INJURIES - Dana-Maria Albulescu, Adriana-Ioana Iliescu, Zoia

Stoica, Department of Radiology and Medical Imaging , UMF Craiova

12.50-13.00 ARTROGRAFIA CT A GENUNCHIULUI -METODA UTILA ÎN

EVALUAREA LEZIUNILOR CARTILAGINOASE SI MENISCALE - N.Camelia

Bar, M. Bar1, M. Savin, B. Cucuteanu

2, F. Mihai, D. Negru

2, Arcadia Medical Center,

1Arcadia Hospital,

2Spitalul Clinic de Urgenta ”Sf. Spiridon”, Iasi

13.00-13.10 TRATAMENTUL LEZIUNILOR MENISCALE ALE GENUNCHIULUI

- R.F. Tatu, R. Bredicianu, C. Cebzan, M. Hurmuz, Alina Sisu, Iulia Dragoi, Carmen Tatu,

Spitalul Militar Timisoara

13.10-13.20 DIAGNOSTICUL IRM AL FRACTURILOR DE STRESS - Denisa Tisea,

F. Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, S. Dunarintu, A. Tutelca, S. Cerbu, O. Miu, M. Moise -


Telescan Timisoara

13.20-13.30 APORTUL ECOGRAFIEI ŞI ARTROGRAFIEI INDIRECTE PRIN

REZONANŢĂ MAGNETICĂ ÎN EVALUAREA SINOVITEI DIN POLIARTRITA

REUMATOIDĂ - Carolina Botar Jid1, Daniela Fodor

1, Corina Bocşa

2, Mihaela Micu

3,

Dan Preda4, Dan Vasilescu

1, Carmen Cionca

4, Sorin M. Dudea

1 ,

1UMF „Iuliu Haţieganu”

Cluj-Napoca, 2Centrul Medical Universitar Interservisan, Cluj-Napoca,

3Secţia de

Reumatologie, Spitalul Clinic de Recuperare, Cluj-Napoca, 4Clinica Radiologică, Spitalul

Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj

13.30-13.40 PROPUNEREA UNUI PROTOCOL DIAGNOSTIC ŞI DE

MONITORIZARE A DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE A ŞOLDULUI LA NOU-

NĂSCUT ŞI SUGAR - Dan Vasilescu, Carolina Botar-Jid, Dana Vasilescu, Sorin Dudea,

Dan Cosma, Manuela Pop, UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

13.40-13.50 OPTIMIZAREA PROTEZĂRII ŞOLDULUI LA SPORTIVI - O

PRIVIRE INTERDISCIPLINARĂ - Lucian Bogdan 1,a

, M. Amarandei1,b

, K.

Berdich1,c

, J.M. Pătraşcu 2,d

, R. Prejbeanu 2,e

, 1 - Universitatea “POLITEHNICA”,

Timişoara, România, 2 – Universitatea de Medicină şi Farmacie “VICTOR BABEŞ”,

Timişoara, România

13.50-14.00 FESTIVITATEA DE INCHEIERE






7

REZUMATELE LUCRARILOR

SESIUNEA I

09.20 -09.50 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE UMAR Florin Birsasteanu, S. Dunarintu, S. Motoi, O. Miu, A. Tutelca, D. Onet


Telescan Timisoara

THE ”DECALOGUE” IN MRI SHOULDER IMAGING REPORT

Florin Birsasteanu, Simona Dunarintu, Sorin Motoi, Oana Miu, Adrian Tutelca , Dan

Onet, Clinic of Radiology and Medical Imaging – Departament of Magnetic Resonance

Imaging- County Hospital – Timisoara

The MRI investigation of the shoulder – particularities, positioning, antenna,

sequences, examining slices.

Systematic Approach to the Shouldes includes the next ten steps:

1. Osseous Outlet and Acromion

- Acromial Type (I-IV), Anterior/Lateral Down Sloping, Spur, Os Acromiale

- Acromio-Clavicular Joint ( degenerative change, hypertrophy)

- Coraco-Acromial Ligament (thickened ?)

Bones posttraumatic lesions include: fissures, fractures, division of the acromioclavicular

ligaments, glenohumeral ligament detachment.

2. Acromio-deltoidian bursa

3. Tendons of Rotator Cuff (Supraspinatus; Infraspinatus: Teres Minor; Subscapularis )

- Tendonopathy, Partial Thickness, Full Thickness, Complete Tear; Fatty Atrophy,

Retraction

4.Muscles- edeme, infiltration, retraction, grade of muscle injuries

5.Biceps Tendon

- Tendonopathy; Tear; intra or extra articular dislocation;. Dislocation

6. Osseous Structures and Articular Surfaces

- Trauma; Arthritis; Infection; Tumor

7. Articular capsule – articular cartilage gleno-humeral

8. Labrum

- Labral Tear; Anterior; SLAP; Posterior

9. Intraarticular fluid collection and synovial articular

10. Intraarticular foreign bodies

Essential components of the preoperative imaging report for impingement/rotator cuff

pathology and GH Instability:

1.The presence of and site of tear

Tears can be classified as bursal/articular/Intratendonous

2. Extent of muscle involvement - Which cuff muscles are involved

3. Size of the tear

- full thickness tears as small (<1 cm), medium (1-3cm), large (3-5cm) or massive (>5cm

or involving 2 or more tendons).

4. Degree of tendon retraction

5. Degree of fatty degeneration.

6. Bony structures contributing to impingement

7. Supraspinatus muscle overdevelopment






8

8. Coracoacromial ligament

9. Acromioclavicular (AC) joint

10. The status of the long head of the biceps.

-Is it intact, degenerative or torn

11. Post-traumatic Changes

-Hill-Sachs; Bankart; Acronym Lesions; Humeral Head Fractures, etc

12.Glenohumeral Instability

-Often coexists with impingement syndrome, causes degenerative changes

13. Glenohumeral joint

-Degenerative change can result in irregular bony proliferation that may interrupt the

normal smooth course of the SITS to their insertion contribute to impingement

14. Calcifications

-Calcific tendonitis most frequently involves the supraspinatus tendon along the critical

zone.

CONCLUSIONS:

Coronal plane:

- Primary plane for evaluating the lesions of rotator cuff

- Muscle and tendon of supraspinatus

- Glenoidian labrum- the superior and posterior segment

- The acromio-deltoidian bursa

- The humeral head pathology

Axial plane:

- Primary plane for evaluating the lesions of subscscapularis muscle

- Muscle and tendon of infraspinatus

- Long biceps tendon

- Glenoidian labrum

- Gleno-humeral and acromio-clavicular joint

- Articular capsule

Sagittal plane:

- Evaluating the lesions of rotator cuff ( expecially antero-posterior lesions)

- The morphology of acromion

- The muscular trophicity

09.50-10.10 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE COT

Simona Dunarintu, F. Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, A. Tutelca, S. Cerbu, D. Tisea, O.

Miu, M. Moise, C. Torok


Telescan Timisoara

THE” DECALOGUE” IN MRI ELBOW IMAGING REPORT

Simona Dunarintu, F. Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, A. Tutelca, S. Cerbu, D. Tisea, O.

Miu, M. Moise, C. Torok

Clinic of Radiology and Medical Imaging – Departament of Magnetic Resonance

Imaging- County Hospital – Timisoara

Elbow pathology is increasing with increasing popularity of throwing and lifting sports.

Understanding elbow pathology is improving with more advanced surgical and imaging

techniques.






9

Essential Components of a Diagnostic or Preoperative Imaging Evaluation of the Elbow:

The MRI investigation of the elbow– particularities, positioning, antenna,

sequences, slices examining.

Systematic Approach to the elbow include the next ten steps:

1. Status of the Osseous Structures

2. Collateral Ligaments

3. Common Flexor/Extensor Tendons

4. Biceps Tendon

5. Triceps Tendon

6. Elbow Joint

7. Nerves/Entrapment Neuropathies

8. Olecranon/B-R Bursitis

9. Lymphadenopathy

10. Normal Variants

Status of the Osseous Structures

• Fractures

- Radial head - most common in adult

- Supracondylar Fracture- most common in children

Use MRI when joint effusion is present but no fracture observe

• Bone Contusions

• Osteochondritis Dissecans (Panner‟s Disease)

• Os supratrochleare dorsale

Collateral Ligaments

Medial and lateral portions of the joint are thickened to form the collateral

ligaments:

-Medial (Ulnar)

-Lateral (Radial)

Ligament Injury:

Sprain

- Thickened or thinned

- High signal in and around

Complete tear

-Discontinuity of fibers

-Fluid and hemorrhage extending

Common Flexor/Extensor Tendons

Elbow Tendon Anatomy

Medial – Flexor-pronator group

Lateral – Extensor-supinator group

Anterior – Elbow flexors

Posterior – Elbow extensors

Ulnar Neuropathy

More than 40% of throwing athletes with medial instability have ulnar nerve

symptoms.

Over 60% of athletes with medial epicondylitis also experience ulnar nerve

symptoms.

Ulnar nerve neuritis is an especially common diagnosis in baseball players.






10

Olecranon Bursitis

Most common causes of fluid in the olecranon bursa are trauma, gout,

rheumatoid arthritis & infection

Olecranon bursitis is the most common cause of bursitis in the body

Normal Variants

• Pseudefect of the capitellum

• Anconeus epitrochlearis

• Triceps tendon striations

• Ulnar trochlear notch

• Air bubbles with arthrography

• Radiohumeral meniscus

10.10-10.30 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE MANA SI RADIOCARP Sorin Motoi, F. Birsasteanu, S. Cerbu, S. Dunarintu, D. Onet, A. Tutelca, D. Tisea, O.

Miu, M. Moise - Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM –

Timisoara, Clinica Telescan Timisoara

In evaluarea mainii si radiocarpului IRM aduce cele mai multe informatii; scanarea

in cele trei planuri furnizeaza informatii anatomice pana in cel mai mic detaliu – edemul

maduvei osoase, structurile ligamentare, cartilajul, structurile osoase si neurovasculare.

Artrografia IRM aduce un plus de diagnostic in evaluarea cartilajului.

Scopul lucrarii este de a prezenta rolul IRM si sensibilitatea sa in detectarea leziunilor

printr-un algoritm de urmarire a structurilor anatomice atat normale cat si patologice.

MRI EVALUATION OF THE WRIST AND HAND

Interest in wrist and hand pathology is increasing with widespread use of MRI.

MRI provides multiplanar imaging capability that provides soft tissue anatomic detail; also

provides detailed evaluation of - bones, marrow, ligaments, cartilage and neurovascular

structures.

To give diagnostic clues (abnormalities of cartilage ) is encountered on MR- arthrography.

The purpose of the presentation is to illustrate the diagnostic value of MRI in pathology of

wrist and hand.

SESIUNEA II

11.00- 11.20 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE SOLD Dan Onet, F. Birsasteanu, S. Motoi, S. Dunarintu, A. Tutelca, S. Cerbu, D. Tisea, O. Miu


Telescan Timisoara






11

Lucrarea isi propune sistematizarea examinarii IRM a soldului in 10 puncte in functie

de planul de examinare, tipul de secventa folosit si structurile urmarite.

Cele trei planuri de examinare folosite sunt detaliate in functie de secvente si structurile

urmarite, lucrarea avand si iconografie dedicata fiecarui punct.

11.20-11.50 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE GENUNCHI Florin Birsasteanu, S. Dunarintu, A. Tutelca, D. Onet, D. Bejenaru, M. Stanciu


Telescan Timisoara

In examinarea unui RM de genunchi trebuiesc urmarite si evaluate urmatoarele zece

elemente – “DECALOG”:

1. Meniscurile

2. Ligamentele incrucisate

3. Ligamentele colaterale

4. Structurile osoase

5. Suprafata articulara

6. Mecanismul extensor - patela + structurile adiacente

7. Structurile musculo - tendinoase

8. Epansamentele intrarticulare si a receselor poplitee

9. Sinoviala articulara

10. Partile moi, axului vascular popliteu si grasimea hoffa

Principalele secvente utilizate :

-T2 echogradient sagital

-T2 turbo spin echo fat-sat coronal şi axial

-T1 spin echo axial

-T2 echogradient-coronar

3D T2- SPGR – pentru cartilaj

Concluzii :

Incidentele sagitale sunt utile pentru :

- Patologia meniscală

- Leziunile ligamentelor încrucişate

- Vizualizarea cartilajului articular, femural, tibial şi patelar

Incidentele coronale sunt utile pentru :

- Leziunile ligamentelor colaterale

- Leziunile ligamentelor încrucişate

- Patologia meniscală

- Osteonecrozele condiliene

Incidentele axiale sunt utile pentru :

- Patologia patelo-femurală

- Distribuţia epanşamentului lichidian intraarticular

- Vizualizarea ligamentelor colaterale

- Vizualizarea ligamentelor încrucişate






12

THE DECALOGUE IN MRI KNEE EXAMINATION

In MRI knee examination one must follow and evaluate the following ten aspects: -

“DECALOGUE”:

1. Meniscus

2. Cruciate ligaments

3. Colateral ligaments

4. Osous structures

5. Articular surface

6. Extensor mechanism - patella + adjacent structures

7. Muscle and tendon structures

8. Intrarticular bandage and popliteal recess

9. Sinoviala articular synovial

10. Soft tissues, vascular popliteal artery and hoffa fat

The most used sequences:

-T2 sagital echogradient

-T2 turbo spin echo fat-sat coronal and axial

-T1 spin echo axial

-T2 echogradient-coronary

3D T2- SPGR – for cartiladges

Conclusions:

Sagittal incidents are useful for:

- Meniscus pathology

- Cruciate ligaments lesions

- Visualizing the articular, the femoral, the tibial and patellar cartiladge

Coronary incidents are useful for:

- Collateral ligaments injuries

- Cruciate ligaments injuries

- Meniscus pathology

- Condilium osteonecrosis

Axial incidents are useful for:

- Patellar-femoral pathology

- Distribution of intraarticular liquid bandage

- Visualizing the colateral ligamnets

- Visualizing the cruciate ligaments

11.50-12.10 ALGORITM DE EXAMINARE IRM DE GLEZNA Adrian Tutelca, F. Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, S. Dunarintu, S. Cerbu, D. Tisea, M.

Moise, O. Miu- Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM –

Timisoara

In examinarea IRM a gleznei se urmaresc, in cele trei planuri de sectiune, elementele

anatomice principale: structurile osoase (morfologie, semnal), tendoanele (grupate in patru

compartimente: anterior, posterior, lateral si medial), ligamentele (s-a insistat pe structurile






13

interesate mai frecvent in patologie) si strucurile articulare (cu patologia aferenta, cel mai

bine detaliata de IRM).

Se folosesc antene dedicate, cu FOV mic si secvente RM cu rezolutie mare (matrice si

grosimea seciunilor adecvate).

Secventele folosite sunt T1 si PD (cu si fara FS), in toate planurile si aditional STIR si T2

GRE.

12.10-12.20 EVALUAREA IRM A FRACTURILOR DE STRES ALE OASELOR

MAINII SI PICIORULUI LA SPORTIVI.

Daniel Malita*, S. Brad**, J.- M. Patrascu***, Magda Pascut*, Fl. Birsasteanu*, S.

Dunarintu****, Ana - Maria Ivanescu*****

* - Disciplina de Radiologie si Imagistica Medicala, U.M.F. „Victor Babes” Timisoara;

** - Disciplina de Radiologie si Imagistica Medicala, Facultatea de Medicina Dentara a

U.M.F. „Victor Babes” Timisoara;

*** - Disciplina de II de Ortopedie - Traumatologie, U.M.F. „Victor Babes” Timisoara;

**** - Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara, Laboratorul de IRM

***** - Centrul de Imagistica Medicala Radiologica Plus Timisoara

Introducere: Fracturile de stres ale oaselor carpiene si metacarpiene ale mainii, respectiv

tarsiene si metatarsiene ale piciorului reprezinta efectul unei forte de stres repetitive asupra

unui os normal.

Material si metoda: Explorarea IRM este singura de valoare in diagnosticul precoce al

acestei patologii, in special cand apare in locatii si cazuri atipice. In timp IRM s-a impus ca o

metoda preferata de evaluare a manifestarilor clinice ale segmentelor osoase supuse stresului.

Rezultate: IRM evalueaza precoce orice modificare osoasa si ne ofera o definitie precisa a

anatomiei si extensiei leziunii, imaginile obtinute fiind extrem de utile in evaluarea leziunilor

osoase provocate de stresul fizic la sportivi, in special a fracturilor oculte.

Concluzii si discutii: Pentru sportivii de performanta diagnosticul prompt, corect si complet

al unei leziuni osose cauzate de stresul fizic urmata de un tratament corect si de o reabilitare

adecvata sunt de cele mai multe ori cheia inaltei performante. IRM s-a dovedit a fi cea mai

utila si mai performanta investigatie imagistica care sa slujeasca acestui scop.

12.20-12.30 EXPERIENTA NOASTRA IN TRATAMENTUL FRACTURILOR DE

EPIFIZA PROXIMALA DE HUMERUS

H. Petrescu., F. Birsasteanu, R. Prejbeanu, D. Vermeşan, E. Pujo, C. Bică

Spitalul Judetean de Urgenta Timisoara, Clinica de ortopedie.

Studiile epidemiologice au aratat o crestere dramatica a incidentei fracturilor de

epifiza proximala de humerus, fiind pe locul trei ca importanta in cazul pacientilor varstnici.

Incidenta lor este in crestere datorita, probabil, imbatranirii societatii si ratei crescute a

osteoporozei la aceasta varsta. Tratamentul conservator al fracturilor cu deplasare poate

rezulta intr-o deformare si rigiditate a umarului, greu de acceptat. Indicatia pentru fixare

interna depinde de tipul de fractura, calitatea osului precum si varsta si gradul de activitate al

pacientului. Numai 20% din fracturile epifizei proximale de humerus necesita interventie

chirurgicala. Scaderea capacitatii de vindecare in osteoporoza face ca rata de esec a fixarii






14

implantului sa creasca. Rata pierderii reducerii, retroversiei capului humeral, deformarii in

varus, a scazut vizibil dupa folosirea placilor cu suruburi angular stabile. In acest articol am

incercat sa impartasim experienta noastra in tratamentul acestor fracturi complexe odata cu

aparitia si folosirea curenta a acestor materiale noi de osteosinteza.

Cuvinte cheie: epifiza, humerus, osteoporoza, esec, vindecare.

THERAPEUTICAL CONSIDERATIONS REGARDING THE TREATMENT

OF PROXIMAL HUMERUS FRACTURES

Petrescu H., Birsasteanu F., Prejbeanu R., Vermeşan D., Pujo E., Bică C.

Epidemiological studies have shown a dramatic increase of the proximal humeral

fractures, the third most common fracture in the elderly patients. The incidence of proximal

humeral fractures is increasing, probably due to the ageing society and the associated increase

in the incidence of osteoporosis. The conservatory treatment of displaced fractures may lead

to deformity and stiffness of the shoulder which is hard to accept by a patient. The indication

for internal fixation depends on the fracture pattern, quality of bone and the age and activity

of the patient. Only 20 % of proximal humerus fractures need a surgical procedure. The

decreased healing capacity in osteoporosis causes an increase in the rate of failure of implant

fixation. The loss of reduction rate, humeral head retroversion and varus deformity has

significantly decreased after angular stable plate usage. In this article we tried to share our

experience in treating these complex fractures together with the occurrence and daily use of

new osteosynthesis materials.

Key words: epiphysis, humerus, osteoporosis, failure, healing.

12.30-12.40 EVALUAREA ECOGRAFICĂ ŞI PRIN REZONANŢĂ MAGNETICĂ A

TENDINOPATIILOR LA SPORTIVI

Carolina Botar Jid, Lucian Gherguş, Iulian Raus, Dan Vasilescu, Cluj-Napoca

Creşterea în ultimii ani a activităţilor sportive în societatea modernă, respectiv a

performanţei şi nivelului cât mai ridicat al competiiţiilor sportive, a dus la creşterea riscului

de leziuni musculoscheletale, în special al celor prin suprasolicitare, ca rezultat al

antrenamentelor mai frecvente, mai prelungite şi mai intense. Astfel, suferinţa

musculoscheletală ca urmare a activităţilor sportive a devenit tot mai frecventă.

Tendinopatiile reprezintă o patologie cu prevalenţă crescută, fiind una dintre cele mai

frecvente afecţiuni musculoscheletale la sportivi. Sunt caracterizate prin durere la nivelul

tendonului afectat şi reducerea performanţei fizice, uneori fiind asociate cu tumefierea

tendonului. Diagnosticul poate fi stabilit clinic, însă evaluarea imagistică, în special prin

ecografie şi rezonanţă magnetică, cresc acurateţea acestuia. Examinările imagistice oferă

informaţii excelente despre structura internă şi vascularizaţia de la nivel tendinos.

Lucrarea de faţă îşi propune prezentarea unor aspecte ecografice şi de rezonanţă

magnetică în cazul diferitelor tendinopatii la sportivi.






15

12.40-12.50 ASPECTE IMAGISTICE ÎN TRAUMATISMELE MUSCULARE–

Oana Miu, F. Birsasteanu, D. Onet, S. Motoi, S. Dunarintu, A. Tutelca, S. Cerbu, D. Tisea ,

C. Miu- Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala- Departamentul IRM, Clinica de

ortopedie– Timisoara, Clinica Telescan Timisoara

Obiectivele lucrării sunt de a preciza existența leziunilor musculare posttraumatice, de

a realiza o caracterizare, o stadializare a acestora și de a efectua un bilanț în dinamică.

Material și metodă: pacienții adresați Centrului de radioimagistică TELESCAN Timișoara și

pacienții proveniți de la diverse cluburi sportive (handbal, volei, fotbal, etc).

Metodele imagistice utilizate au fost: examenul ecografic, examenul IRM realizat cu un

aparat GE.

Rezultate și concluzii: Explorările imagistice au un rol crucial în diagnosticarea și urmărirea

leziunior musculare posttraumatice, oferind în același timp și o bună orientare anatomică.

Este permisă astfel stabilirea unui diagnostic complet și complex, integrat în context clinic și

instituirea unei terapii adecvate.

12.50-13.30 ASPECTE IMAGISTICE IN LEZIUNILE POSTTRAUMATICE LA

SPORTIVI – PREZENTARI DE CAZ

12.50-13.00 Prof dr. Ioan Codorean – Spitalul Militar Bucuresti

13.00-13.07 Dr. Dan Onet - Timisoara

13.07-13.15 Dr. Simona Dunarintu - Timisoara

13.15-13.22 Dr. Denisa Tisea - Timisoara

13.22-13.30 Dr. Oana Miu - Timisoara

13.30-15-00 MASA DE PRANZ

SESIUNEA III

ASPECTE IMAGISTICE IN LEZIUNILE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRULUI

INFERIOR LA SPORTIVI

15.00 – 15.30 FEMORO-ACETABULAR IMPINGEMENT, RELATIONSHIP WITH

LOW BACK PAIN- Prof. Dr. Luc Vanden Bossche, University Ghent Belgium, President

VVS (Flemish society of sports medicine)

Femoroacetabular impingement is a complex mechanical hip disorder defined as early

and/or repetitive contact between the acetabulum and the proximal femur. The typical osseous

or cartilaginous lesions correlated with FAI can be observed on radiographs or volumetric

imaging such as MRI and CT, but have been found to be also highly prevalent in

asymptomatic cohorts.

Based on a case we want to establish the importance of the diagnosis of FAI in patients

complaining of pubalgia, aspecific low back pijn or recurrent hamstringproblems.






16

15.30- 16.00 ULTRASOUND STAGING OF TENDINOPATHY - Prof. Dr. Jan Gielen,

radiology, Antwerp University, Belgium

Tendon Overuse, imaging findings with special interest in staging.

Tendon overuse may involve tendon and peritendinous structures. Involvement of the tendon

is degenerative and is called tendinosis, in paratenonitis the peritendinous structures

are inflamed. Therapy of tendinosis is physiotherapeutic, in paratenonitis antiflogistics may

be used. Imaging can discriminate both. More over the location and severity of tendinosis can

be determined on imaging. Reactive, dysrepair and degenerative tendinosis stages are

discriminated, they have their specific therapeutic consequences. Type II tendons with a

synovial sheath are located in fibro-osseous tunnels, rupture or thickening of the retinaculi

that fix these tendons in these tunnels may give rise to tendon dislocation or stenosis with

specific presentation on imaging.

The lecture will give an overview of imaging findings in these pathologies.

16.00-16.20 EVALUAREA IRM A STRUCTURILOR DE STABILITATE ALE

GENUNCHIULUI DIN COMPARTIMENTUL POSTERO-LATERAL

Prof.Dr.Ioan Codorean *, Dr I. B. Codorean**Dr.G. Toma*Dr F. Naftanaila*

Centrul Clinic ImagisticSUUMC*,Clinica de Ortopedie si Traumatologie SUUMC**

Introducere

Structurile de stabilitate ale genunchiului sunt dispuse din punct de vedere topografic la

periferie si sunt grupate in raport cu localizarea, functia si contributia la biomecanica

articulatiei in sase compartimente periferice si unul central reprezentat de ligamentele

incrucisate.

In aceasta lucrare ne referim la structurile anatomice localizate in compartimenul postero-

lateral a genunchiului care asigura stabilitatea statica furnizata de capsula postero-laterala,

ligamentul colateral fibular, ligamentul arcuat, tendonul popliteu, ligamentul popliteo-fibular

si ligamentul fabello-fibular. Stabilitatea dinamica este asigurata de catre muschiul popliteu,

bicepsul femural si muschiul gastrocnemian lateral.

Obiectivul lucrarii

Prezentarea performantelor imagistice ale RM in identificarea multiplanara a aspectului

normal si patologic al structurilor de stabilitate ale genunchiului din compartimentele lateral

si postero-lateral izolate sau asociate cu leziunile din alte compartimente.

Material si Metoda

Studiul nostru se refera la un lot de 1797 de pacienti examinati IRM in Centrul Clinic

Imagistic din SUUMC cu echipamente de 1,5 si 3.0 T , in perioada ianuarie 2009 octombrie

2011 pentru suspiciunea clinica de afectare acuta sau cronica a structurilor osteo-condrale

,menisco-ligamentare sau miotendinoase ale genunchiului.

Rezultate

Din numarul total de pacienti examinati s-au identificat leziuni izolate sau/si asociate la un

numar de 177 (9,7%) pacienti.Sunt prezentate spectrul leziunilor identificate si imagini IRM

ilustrative pentru fiecare tip de leziune izolata sau sau asociata cu leziuni ale structurilor de

stabilitate din alte compartimente.

Concluzii:






17

IRM este tehnica de electie in identificarea aspectului normal si patologic al a structurilor

stabilizatoare din compartimentul posterolateral oferind clinicianului informatii diagnostice

rapide si precise cu semnificatie terapeutica, in confirmarea sau infirmarea suspiciuni

clinice de la instabilitatea rotatorie posterolaterala

16.20-16.30 ASPECTE IMAGISTICE IRM ÎN SINDROMUL DUREROS POST-

TRAUMATIC AL GLEZNEI LA SPORTIVI Liliana Gheorghe Moisil, D. Negru, Irina Jari, U.M.F. ” Gr. T. Popa” IASI.

Sindromul dureros post-traumatic cu limitarea motilității gleznei ( impingement

syndrome) reprezintă o patologie frecvent întilnită la sportivi.

Imagistica prin IRM contribuie la evidențierea modificărilor apărute la nivelul articulației

tibio-talare post-traumatic ( edem/ îngrosare țesuturi moi, os, ligamente, capsulă), în

stabilirea diagnosticului și ghidarea tratamentului chirurgical și recuperator adecvat.

Lotul de pacienți studiat cuprinde 87 sportivi , explorați IRM cu un aparat Philips Achieva

1,5 Tesla, în Centrul de Imagistică ”Arcadia” Iași, în perioada 2008- 2011.

Studiul evidențiază rolul explorării IRM în stabilirea gradului modificărilor edematoase

post-traumatice la nivelul gleznei, cu excluderea altor anomalii osoase asociate, în evaluarea

globală a articulației și a țesuturilor moi pre-terapeutic precum și în stabilirea conduitei

terapeutice.

SESIUNEA IV

17.00-17.15 NOTIUNI DE ANATOMIE SI BIOMECANICA RUPTURII DE TENDON

ACHILIAN

Constantin Zaharia1, Magda Bratu

2, Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala COLTEA

Bucuresti(1), Centrul de Diagnostic Imagistic HIPERDIA Colentina Bucuresti(2)

Leziunile de tendon a lui Achile sunt destul de frecvente atat ca urmare a practicarii

anumitor sporturi cat si ca o consecinta a unor miscari spontane, insuficient controlate.

Lucrarea face un rezumat al cunostintelor de anatomie absolut necesare efectuarii unui

examen imagistic de calitate cat si mai ales interpretarii corecte a modificarilor constatate, dar

si ofera informatii asupra conditiilor de producere a leziunilor tendoniere.

Structura relativ particulara a tendonului achilian si mai ales vascularizatia sa face mult mai

comprehensibila localizarea leziunilor, modul lor de producere, dar si consecintele anumitor

miscari.

Cunoasterea conditiilor de producere a rupturilor de tendon achilian ofera posibilitatea unui

bilant imagistic complet a leziunilor si ofera chirurgului informatiile necesare pentru alegerea

tipului de interventie.

17.15-17.30 – APORTUL ECOGRAFIEI IN PATOLOGIA TENDONULUI AHILE

Daniela Fodor - Clinica Medicala II, UMF „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca






18

Tendonul calcanean a lui Ahile, tendon comun al gastrocnemianului şi al solearului,

este cel mai voluminos tendon al corpului şi se inseră pe tuberozitatea

calcaneului. Fiind superficial pe toată lungimea sa, este în întregime accesibil examinării

ecografice. Lungimea sa este în medie de 5 cm, tendoanele mai scurte fiind corelate cu

apariţia entezopatiei pe când cele lungi cu tendinoza. In ansamblu are aspect spiralat 90°,

aspect ce creşte capacitatea de elongaţie a tendonului şi ajută în timpul mersului la eliberarea

energiei stocate în tendon. Este acoperit de paratenon iar vascularizaţia sa este asigurată de

ramuri din artera tibială posterioară la nivelul joncţiunii musculotendinoase şi al entezei. Din

acest motiv vascularizaţia este relativ deficitară în porţiunea mijlocie a tendonului, şi în

această arie relativ avasculară se produc majoritatea rupturilor. Enteza tendonului lui Ahile

ocupă jumătatea distală a feţei posterioare a calcaneului, în jumătatea superioară osul fiind

separat de tendon de către bursa preahiliană. Anterior de aceste structuri se va identifica

grăsimea preahiliană (corpul Kager), ecogenă.

In tendinoza, definită ca degenerarea intratendinoasă neinflamatorie a fibrelor de

colagen cu dezorganizarea arhitecturii şi scăderea dimensiunilor acestora. Clinic, tendonul

Ahile este sensibil şi creşte în volum global sau focal. Ecografic se constata apariţia de zone

hipoecogene variabile ca număr şi extindere, alterarea şi pierderea caracterului fibrilar,

creşterea dimensiunilor. Detectarea vascularizaţiei intratendinoase este coreletă cu durerea

tendinoasă.

Entezopatia se defineşte ecografic prin îngroşarea hipoecogenă anormală (pierderea

arhitecturii fibrilare normale) la nivelul locului de ataşare osoasă (uneori cu imagini

hiperecogene cu semnificaţie de calcifieri), observabilă în 2 planuri perpendiculare şi care

poate prezenta semnal Doppler şi/sau modificări osoase incluzând entezofite, eroziuni sau

neregularităţi. Poate aparea in boli degenarative sau inflamatorii.

In rupturile parţiale modificarea ecografică de bază este apariţia unui defect anecogen

(sau hipercogen dacă s-a format un cheag la acest nivel), în general cu margini neregulate (cu

excepţia traumatismelor prin tăiere), ce întrerupe continuitatea fibrelor tendinoase.

In rupturile complete se constată întreruperea completă a continuităţii tendinoase,

structura fibrilară normală fiind înlocuită de un defect transonic-hipoecogen-hiperecogen dat

de hematomul apărut la locul rupturii. Când peritendonul este intact hematomul este bine

delimitat. Edemul subcutanat însoţeşte aceste leziuni în primele zile posttraumatic.

Identificarea unui mic fragment osos poate acompania dezinserţiile tendinoase prin smulgere

de la nivelul entezei

Bursita preahiliană se manifestă clinic prin durere difuză, exacerbată în timpul

dorsiflexiei şi apariţia unei tumefacţii ce devine evidentă pe marginile tendonului Ahile.

Ecografic se caracterizează prin apariţia unei plaje pretendinoase de ecogenitate variabilă, în

funcţie de cantitatea de lichid, proliferarea sinovială şi grosimea pereţilor bursei. Creşterea

dimensiunilor bursei peste 2 mm în axul scurt este considerată patologică.

După o intervenţie chirurgicală care vizează o inflamaţie cronică stabilizată sau o

ruptură totală, tendonul poate rămâne îngroşat, cu contur neregulat sau structură heterogenă,

mai multe luni sau chiar ani, fără ca acest aspect ecografic să aibă în mod necesar un

corespondent clinic. Pot apare chiar şi mici calcifieri ce lasă con posterior de umbră. Acestea

nu trebuie confundate cu imaginile ecogene ce lasă fie con posterior de umbră sau artefacte în

coadă de cometă date de firele neresorbabile cu care s-a făcut tenorafia. Dacă mobilizarea

postoperatorie s-a făcut tardiv pot apărea aderenţe între tendon şi structurile din jur.






19

17.30-17.45 APORTUL EXPLORARII IRM IN PATOLOGIA TENDONULUI

ACHILIAN

Ana Magdalena Bratu2, N. Rotarus

3, C. Zaharia

1

Centrul de Diagnostic Imagistic HIPERDIA Colentina Bucuresti(2),

Clinica de Radiologie si Imagistica Medicala COLTEA Bucuresti(1),

Clinica de Ortopedie Colentina Bucuresti(3)

Leziunile de tendon achilian sunt de obicei secundare unor eforturi fizice la subiectii

de varsta medie.

Frecventa relativ ridicata a leziunilor, complicatiile imediate si tardive si mai ales

monitorizarea imagistica postoperatorie este absolut necesara.

Lucrarea prezinta succint tehnica efectuarii examenului IRM, secventele care la consideram

cele mai necesare, dar si cele mai fiabile si semiologia IRM a leziunilor tendoniere achiliene.

Consideram ca in monitorizarea postoperatorie a rupturilor de tendon achilian efectuarea unor

explorari IRM este absolut necesara, relativ timpuriu postoperator dar si tardiv, la 6 luni dupa

interventie.

Se propune un algoritm de monitorizare imagistica a leziunilor operate de tendon achilian.

17.45-17.55 TRAUMATISME MUSCULO - SCHELETALE LA SPORTIVII DE

PERFORMANŢĂ - METODE DE PREVENŢIE ŞI RECUPERARE

Elena Doina Mircioagă, Alexandra Mircioagă,

UMF “ V.Babeş” Timişoara

REZUMAT

Studiul a cuprins un lot de 155 sportivi, componenţi ai ramurilor sportive: atletism,

baschet, handbal, fotbal, volei, divizia A1 şi A2, din Timişoara şi Lugoj, cu vârste cuprinse

între 13-42 de ani şi o vechime în sport cuprinsă în intervalul 4-20 ani.

S-a urmărit incidenţa, frecventa şi localizarea traumatismelor specifice, cauzele ce

favorizează producerea de traumatisme şi intervenţia noastră cu metode de prevenţie şi

recuperare. Studiul s-a derulat pe o perioadă de 3 ani competiţionali când s-a reuşit urmărirea

îndeaproape a sportivilor respectiv: august 2006 – iulie 2009.

Metode de prevenire a traumatismelor sportive

Începând cu luna august 2008, în antrenamentele sportivilor luaţi în studiu, a fost

introdus, în mod organizat un program coerent şi complex de exerciţii, focalizat pe grupele

musculare şi articulaţiile implicate în actele motrice specifice jocurilor sportive şi probelor

atletice practicate.

Metode radio - imagistice de diagnostic al traumatismelor sportive.

Prin intervenţia timpurie cu ajutorul metodelor de investigaţie modernă, IRM, CT, ecografie

ne-am putut orienta spre căile si mijloacele de prevenţie şi recuperare cât mai rapidă şi totală

a sportivilor traumatizaţi. Sportivii au fost examinaţi clinic şi imagistic (radiologic, ecografic,

IRM, CT) în cazurile indicate de specialişti.

Am înregistrat traumatismele musculo-scheletale prezentate de sportivi, la 11 segmente:

(antebraţ, coapsă, cot, coloană vertebrală, faţă, gambă, genunchi, gleznă, mână

(palmă pumn), laba piciorului şi umăr înainte de efectuarea programului profilactic şi după

efectuarea programului profilactic.

REZULTATELE STUDIULUI STATISTIC






20

S-a înregistrat numărul de traumatisme survenite şi segmentele traumatizate în prima

perioadă august 2006- iulie 2008 şi perioada a doua august 2008- iulie 2009, după care am

trecut la analizarea, compararea, interpretarea, şi reprezentarea grafică a rezultatelor.

Compararea statistică a rezultatelor între cele doua perioade studiate, evidentiază faptul că

în perioada în care programul de exerciţii şi stretchingul s-a efectuat în mod sistematic,

organizat şi susţinut atât în încălzire cât şi în refacerea postefort (august 2008 –iulie

2009), frecvenţa accidentelor traumatice la nivelul aparatului locomotor, pe întreg

eşantionul de sportivi luat în studiu a scăzut semnificativ în perioada a II-a (cu 25,18%),

faţă de prima perioadă.

La femei, (N= 52 sportive, 33,5%) a scăzut semnificativ numărul leziunilor traumatice

(cu 30,70%), în perioada a II- a faţă de prima perioadă.

La bărbaţi, (N=103 sportivi, 66,5%), a scăzut semnificativ numărul leziunilor traumatice

(cu 22,60%), în perioada a II- a faţă de prima perioadă.

În urma comparării procentului de traumatisme pe segmentele: antebraţ, coapsă, cot, coloană

vertebrală, fată, gambă, genunchi, gleznă, mână -palmă –pumn, laba piciorului şi umăr între

cele 2 perioade de timp, aug.2006-iulie2008 şi aug.2008-iulie2009 au rezultat următoarele

semnificaţii:

Avem semnificativ mai puţine traumatisme în perioada a II-a aug. 2008-iulie 2009

pe segmentele: coapsă, cot, coloană vertebrală, gambă, genunchi, gleznă, mână şi umăr.

Şi nesemnificativ mai puţine traumatisme în perioada a II-a aug. 2008-iulie 2009 pe

segmentele: antebraţ, fată şi laba piciorului.

În funcţie de segmentul traumatizat, grupele de vârstă, (indiferent de sex ori ramura

sportivă practicată), cu numărul cel mai mare de traumatisme prezentate în ambele perioade

de timp sunt :

13- 18 ani şi 19-22 ani pentru cot, coloană vertebrală, gambă, gleznă, laba piciorului şi

umăr.

19-22 ani şi 22-26 ani pentru segmentele: antebraţ, coapsă, genunchi, gleznă, mană

(palmă-pumn) şi umăr.

În funcţie de segmentul traumatizat, grupele cu vechime în sport cele mai afectate,

indiferent de sex ori ramura sportivă practicată, pe întreg eşantionul de sportivi (N=155) în

ambele perioade de timp sunt: 4-6 ani pentru atletism, 7-10 ani şi 10-15 ani pentru jocurile

sportive.

În funcţie de ramura sportivă practicată în urma studiului statistic au rezultat

următoarele semnificaţii:

La atletism a scăzut semnificativ numărul de leziuni traumatice al sportivilor de la nivelul

genunchiului (p=0,001 α=0,01) în perioada aug.2008- iulie 2009 faţă de prima perioadă

aug.2006- iulie 2008.

La baschet a scăzut semnificativ numărul de traumatisme de la nivelul genunchiului

(p=0,02 α=0,05) în perioada aug.2008- iulie 2009 faţă de prima perioadă aug.2006- iulie2008

La fotbal a scăzut semnificativ numărul de traumatisme de la nivelul coapsei (p=0,034

α=0,05) şi de la nivelul genunchiului (p=0,007 α=0,01) şi a crescut numărul de

traumatisme la nivelul labei piciorului (p=0,034 α=0,05), în perioada aug.2008- iulie 2009

faţă de prima perioadă aug.2006- iulie 2008.

De remarcat că la sportivii fotbalişti a crescut numărul de traumatisme la nivelul labei

piciorului cu 25,93% în perioada a II-a (11sportivi cu traumatism în a II-a perioadă faţă de

4 sportivi în prima perioadă).

La handbal a scăzut semnificativ numărul de traumatisme de la nivelul genunchiului






21

(p<0,001 α=0,001), de la nivelul gleznei (p=0,016 α=0,05) şi de la nivelul gambei (p=0,028

α=0,05) în perioada aug.2008- iulie 2009 faţă de prima perioadă aug.2006- iulie 2008.

La volei a scăzut semnificativ numărul de traumatisme de la nivelul genunchiului şi al

gleznei (p<0,001 α=0,001) în perioada aug.2008- iulie 2009 faţă de prima perioadă aug.2006-

iulie 2008.

Sportivii cei mai afectaţi în funcţie de postul jucat ori proba sportivă practicată sunt:

La atletism, comparativ între cele doua perioade studiate numărul traumatismelor prezentate

de sportivi, la ambele probe s-a redus de la 59 traumatisme prezentate în prima perioadă la

30 traumatisme în perioada a II- a (cu 49,15%). Cu o pondere mai mare pentru atleţii ce

practică proba de garduri. La baschet, jucătorii de pe postul de extremă au prezentat 43 leziuni traumatice (32,58%)

în prima perioadă şi 26 traumatisme (32,91%) în a II-a perioadă.

La fotbal, jucătorii de pe postul de fundaşi laterali şi jucatorii de pe postul de fundaşi

centrali au prezentat cele mai multe afecţiuni traumatice 15(27,27%) respectiv 11(24,32%)

din totalul traumatismelori în fotbal .

La handbal jucătorii de pe postul de inter şi pivot au prezentat cele mai multe leziuni

traumatice 32(27,12%),respectiv 27 (22,88%).

La volei, în ambele perioade de studiu jucătorii de centru (principali) şi jucătorii de atac

(secund, fals) au înregistrat cel mai mare număr de leziuni traumatice

37 (27,82%) respectiv 36 leziuni traumatice (27,07%) în prima perioadă şi 21 leziuni

traumatice (24,71%) respectiv 25 leziuni traumatice (29,41%) în perioada a II-a.

Patologia sportivă a inclus afectarea urmatoarelor regiuni :

Complex articular al umărului; impingement sindrom, patologia coifului rotatorilor,

instabilitate ligamentară acută sau cronică asociată cu tendinită de cap lung biceps şi de

rotatori, în principal subspinos, rotund mic şi subscapular.

Coloana vertebrală (lombagii de efort manifestate prin durere şi contractură musculară

paravertebrală), modificările de statică vertebrală, anomaliile , congenitale ale coloanei,

modificările degenerative discale sunt cele mai întâlnite, 62 sportivi = 63 traumatisme

(40,67%) în prima perioada şi 48 sportivi = 48 traumatisme (30,97%) in perioada a II-a.

Articulaţia genunchiului; entorse, luxaţii cu leziuni ale ligamentelor colaterale şi

meniscuri. Cele mai frecvente leziuni întalnite au fost cele meniscale (degenerări, fisuri,

rupturi) şi ligamentare (întinderi, rupturi parţiale sau totale ale ligamentelor încrucişate

predominant ale LIA, rupturi fibrilare ale ligamentelor colaterale). O leziune frecvent

întalnită la jucătorii de volei, ca urmare a săriturilor repetate, este tendinita patelară.

Referirea cel mai des întalnită cand se vorbeşte despre tendinitele de la nivelul

cvadricepsului şi paletar este cea de genunchi de săritor.

Articulaţia tibiotarsiană (entorse prin inversiune sau eversiune, luxaţii, instabilitate acută

sau cronică ) ; Entorsele gleznei dau în 20-30% din cazuri sechele funcţionale reziduale,

entorse recidivante şi instabilitate cronică de gleznă.

Articulaţia mâinii cu entorse falangiene precum si afecţiuni traumatice de suprasolicitare.

Cele mai întălnite entorse sunt cele ale articulaţiilor metacarpo-falangiene şi

interfalangiene.

Se întalnesc frecvent : tendinite, tenosinovite, entezite, (la tendonul achilian, rotulian,

umăr, rupturi musculare şi miozite.

Întinderile şi rupturile musculare (fibrilare si fasciculare) ce nu au necesitat intervenţie

chirurgicală au fost localizate pe : m. biceps femural, m.cvadriceps, m.semimembranos şi

m. paravertebrali.






22

Fracturile de stres s-au datorat suprasolicitării din antrenamente (cu un volum prea mare

de repetări şi timp prea scurt pentru refacere) şi terenurilor de joc neadecvate.

Se remarcă frecvenţa crescută a macrotraumatismelor de gravitate medie –entorse de

gradul I şi II şi elongaţii musculare, comparativ cu cele de gravitate mare – entorse gradul

III şi luxaţii ceea ce corespunde cu datele din literatura de specialitate.

Se remarca un număr crescut a microtraumatismelor – tendinite.

Repartiţia traumatismelor la nivelul articulaţiilor pe loturile studiate este următoarea:

Pentru lotul de handbal şi volei leziunile la nivelul articulaţiei genunchiului sunt

semnificativ mai frecvente decât în cazul lotului de baschet.

În baschet si handbal cele mai întalnite sunt entorsele de genunchi şi gleznă care

determină de cele mai multe ori şi leziuni meniscale şi musculare.

Frecvenţa accidentelor în atletism este mai mare decât în fotbal

Numărul maxim de traumatisme înregistrate de un sportiv pe acelaşi segment este

semnificativ crescut la handbalişti faţă de celelalte ramuri sportive (p=0,002; α=0,01).

Numărul total de traumatisme înregistrate de un sportiv la toate segmente este

semnificativ mai crescut la handbalişti decât la baschetbalişti, atleţi, fotbalişti şi

voleibalişti.

Pentru a evita accidentările şi a satisface cerinţele antrenamentului de zi cu zi, trebuie

utilizaţi factorii : exerciţii cu scop profilactic, dietă, odihnă, încălzire adecvată.

Cercetările au relevat complexitatea modificărilor fizice şi psihice survenite în urma

unui traumatism sportiv. Ne aşteptăm ca după un studiu cantitativ ca acesta să aducem

informaţii în plus pe acest subiect.

CONCLUZII : Studiul efectuat a demonstrat importanţa profilaxiei pentru reducerea

ratei accidentărilor în rândul sportivilor luaţi în cercetare. Lucrarea de fată reprezintă un

punct de plecare pentru studii ulterioare, atât pentru specialiştii din domeniul sportului cât şi

pentru specialiştii din medicina sportivă, kinetoterapie şi recuperare.

SAMBATA – 5 NOIEMBRIE 2011

PATOLOGIE MUSCULOSCHELETALA - SESIUNEA ROMANO-FLAMANDA

09.00- 09.30 CHRONIC COMPARTMENT SYNDROME OF THE LEG - Prof. Dr. Luc

Vanden Bossche, University Ghent Belgium, President VVS (Flemish society of sports

medicine).

A review concerning the chronic compartment syndrome and new insights about the effect of

whole body vibration. In a clinical trial we investigated the effect of whole body vibration on

intracompartmental pressure in the lower leg during a strenuous static exercise program.

09.30-09.45 DIAGNOSTICUL IRM AL ACUMULARILOR FLUIDE IN

PATOLOGIA TRAUMATICA A GENUNCHIULUI

Conf .Dr. Vladimir Ene Serv. Rx-Imagistica Spitalul Clinic de Urgenta ,,SF. IOAN‟‟ BUCURESTI






23

Autorii analizeaza importanta diagnostica a prezentei lichidului in cursul investigatiei

IRM a patologiei posttraumatice a genunchiului.

Este analizata asocierea hidrartrozei cu modificarile caracteristice posttraumatice ale

celorlalte structuri intraarticulare si modul in care poate varia volumul acumularii fluide

intraarticulare in functie de evolutia celorlalte leziuni intraarticulare sau in contextul aparitiei

complicatiilor posttraumatice precoce si tardive.

De asemenea se insista asupra utilitatii investigatiei IRM in diagnosticul modificarilor

morfologice ce apar in afectiunile sinovitei (sinovite acute, artrite, hemartroza, etc.)

preexistente momentului traumatic, permitand astfel diferentierea patologiei primare

sinoviale de leziunile posttraumatice.

Autorii concluzioneaza ca investigarea IRM a genunchiului traumatic este necesara nu

numai pentru diagnosticul hidrartrozei ci si pentru diagnosticul modificarilor capsulare

generate de o eventuala patologie preexistenta.

09.45-10.15 ANKLE DISTORSION, IMAGING FINDINGS AND STRATEGY - Prof.

Dr. Jan Gielen, P Van Dyck, J Veryser, Radiology, Antwerp University, University

Hospital Antwerp

Ankle Distortion Related Lesions. Emphasis on Failed Radiographic Diagnosis

Introduction.

Acute ankle distortion trauma is very frequent, it accounts for about 10% of emergency room

admissions. In the acute setting, the Ottawa foot and ankle clinical decision rules are widely

used to decide whether or not radiographic evaluation is needed. Although radiographs easily

detect displaced fractures, occult fractures may occur. Also, sprains and peroneal tendon

dislocation may go undetected using plain radiography. It is the purpose of this overview to

briefly discuss ankle distortion related lesions with emphasis on failed radiographic

diagnosis.

Discussion

Acute ankle distortion with inversion or eversion trauma is very frequent, it accounts for

about 10% of emergency room admissions (1). In about 85% of ankle distortions, lateral

collateral ligament lesion is present. A fracture is detected in about 15% (1) of cases. In the

acute setting, the Ottawa foot and ankle clinical decision rules are widely used to decide

whether or not radiographic evaluation is needed. By using these rules, about 35% of

radiographic examinations can be avoided with a low rate of false negatives (1).

Radiographic evaluation includes mortise and lateral views of the ankle and three-quarter

views of the foot. An anteroposterior view of the lower leg is added in case of pain on

palpation at the level of the proximal half of the fibula. These radiographs easily detect

displaced fractures at the medial, lateral or tertiary malleolus, the fibula metaphysis and

diaphysis, the fifth metatarsal, at the talus neck or dome and the posterior talus processus or

os trigonum. Also grade III sprains of the syndesmosis may be detected on plain

radiography. Appreciation of radiographs with the Lauge Hansen classification of ankle

trauma has a major advantage compared to the Weber classification as it includes the trauma

mechanism and position of the foot at the time of the injury (Fig 1). Therefore, it gives a clue

to accompanying ligament lesions and grades the lesion at the distal tibiofibular and ankle

joint as being stable or unstable (2 - 7). In case of supination-adduction trauma (Weber A

type), the presence of an oblique (push off) fracture of the medial malleolus includes a major






24

lateral lesion. As a consequence, in the absence of a transverse (avulsive) fracture of the

malleolus lateralis, a sprain grade III of the anterior talofibular ligament and grade II or III of

the fibulocalcanear ligament is present. In case of supination-exorotation trauma (Weber B

type), a spiral fracture (push off type) of the fibula at the level of the syndesmosis implies a

sprain grade III of the anterior inferior tibiofibular ligament. If no accompanying avulsive

(transverse) fracture of the medial malleolus is detected, a grade III (complete) tear of the

deltoid ligament components is implied. In case of pronation-exorotation trauma (Weber C

type), a fracture of the fibula metaphysis or diaphysis includes a tear of the anterior inferior

tibiofibular ligament. If no accompanying transverse (avulsive) fracture of the medial

malleolus is detected also a tear grade III of ligamentum deltoïdeum components are implied.

In conclusion, this Lauge Hansen system is able to discriminate stable and unstable lesions at

the level of the distal tibiofibular and talocrural joint and makes acute ligament evaluation by

ultrasound or MRI obsolete in de acute setting. Despite the low rate of false negative

radiographs in the acute setting, occult fractures may occur and recent reports calculate that

39% of ankle and midfoot fractures in ankle distortions are being missed on radiographs (8).

Failed radiographic diagnosis does not only include non displaced fractures, but also minor

sprains of medial and lateral ankle ligaments,syndesmosis and also, sprains or avulsive

fractures of the dorsal calcaneocuboidal ligament, the ligamentum bifurcatum and the

retinaculum peroneorum superior with possible peroneal tendon dislocation and concomitant

tendinopathy. An undefined number of patients develop a sinus tarsus syndrome after ankle

distortion. The frequency, clinical relevance and diagnostic and therapeutic management

implications of failed diagnosis is dissimilar. These radiographically occult fractures can be

visualized with MRI or CT. One week after acute ankle distortion, most patients (71%)

declare symptom relief (8). In a prospective study in 38 patients without obvious fractures

or syndesmosis lesions seen on radiographs, MRI detected ligament lesions in 63% of cases,

92% of them include LCL lesion (54.5% with single ATFL; 41% with ATFL and FCL lesion

and 4.5% with lesions of all components of the LCL), 8% with MCL lesion and 8% with

syndesmosis lesion (9). In this study, bone bruise was present in 8% (calcaneus, medial

malleolus and calcaneus), osteochondral fracture of the medial talus in 8% and malleolus

tertius fracture in 4% of cases. All these presented with effusion at the talocrural joint (9). A

lesion is called highly significant if no return to sports activities was achieved after 12

months. This was the case in talar fractures and in case of complete calcaneofibular ligament

tear (9). This can be explained by the stabilizing function of this ligament not only at the

level of the talocrural joint but also at the level of the subtalar joint. Indeed, an association of

sinus tarsus syndrome and subtalar intstability is well known (9). The fibulocalcanear

ligament is best evaluated with dynamic ultrasound (Fig 2). In another study (8), one week

after the initial trauma, 0.4% of patients presented with residual clinical edema at the ankle,

difficulty to bear weight and local tenderness above the anterior tibiofibular ligament while

the ankle was held in plantar flexion and internal rotation. In these patients, non displaced

talar neck fracture was detected with MRI (Fig. 3). Besides typical peroneal

tendondislocation (Fig 4), a so called „ intrasheath‟ dislocation of the peroneal tendons may

occur and be the cause of retromalleolar pain and clicking sensation (Fig 5) (10). In this

entity, the peroneal tendons switch place permanently or during ankle dorsiflexion and foot

eversion maneuver. A longitudinal tear of the peroneus brevis may be associated. This can

easily be demonstrated with dynamic ultrasound . Anterior inferior tibiofibular ligament,

calcaneocuboidal ligament, ligamentum bifurcatum and retinaculum peroneorum lesions may

easily be evaluated with ultrasound.






25

Additional evaluation is restricted to patients with residual pain during reevaluation one week

after trauma. MRI or CT is used to detect occult fractures in case of residual talocrural joint

effusion with anterior talar tenderness during endorotation and plantar flexion. Ultrasound is

used in case of local tenderness posterior and inferior to the lateral malleolus to evaluate the

fibulocalcanear ligament and the superior peroneal retinaculum.

Conclusion

By using the Ottawa rules in the acute setting after ankle distortion, about 35% of

radiographic examinations are avoided with a low rate of false negatives. Additional imaging

evaluation is restricted to patients with residual pain during reevaluation one week after

trauma and should focus on the detection of lesions that may go undetected using plain

radiography. MRI or CT is used to detect occult fractures. Ultrasound is used in case of local

tenderness posterior and inferior to the lateral malleolus to evaluate the fibulocalcanear

ligament and the superior peroneal retinaculum.

1. Stiell IG et al. A study to develop clinical decision rules for the use of radiography in

acute ankle injuries. Ann Emerg Med. 1992 Apr;21(4):384-90.

2 Lauge-Hansen N. Fractures of the ankle. Arch Surg 1948; 56:259-317.

3. Lauge-Hansen N. Fractures of the ankle II. Combined experimental-surgical and

experimental-roentgenologic investigations. Arch Surg 1950; 60:957-987.

4. Lauge-Hansen N. Fractures of the ankle. III. Genetic roentgenologic diagnosis of fractures

of the ankle. AJR Am J Roentgenol 1954; 71:456-471.

5. Lauge-Hansen N. Fractures of the ankle IV. Clinical use of genetic roentgen diagnosis and

genetic reduction. Arch Surg 1952; 64:488-500.

6. Lauge-Hansen N. Fractures of the ankle. V. Pronation-dorsiflexion fracture. Arch Surg

1953; 67:813-820.

7. Weber BG. Die verletzungen des oberen sprunggelenkes 2nd ed. Bern, Switzerland:

Huber, 1972.

8 Rodop O, Mahiroğulları M, Akyüz M, Sönmez G, Turgut H, Kuşkucu M. Missed talar neck

fractures in ankle distortions. Acta Orthop Traumatol Turc. 2010 September-

October;44(5):392-396. doi: 10.3944/AOTT.2010.2328.

9 Langner I, Frank M, Kuehn JP, Hinz P, Ekkernkamp A, Hosten N, Langner S. Acute

inversion injury of the ankle without radiological abnormalities: assessment with high-field

MR imaging and correlation of findings with clinical outcome. Skeletal Radiol 2011;40:423-

430

10 Raikin SM, Elias I, Nazarian LN. Intrasheath subluxation of the peroneal tendons. J Bone

Joint Surg Am. 2008 May;90(5):992-9.

Figure Captions

Figure 1 Weber and Lauge Hansen ankle trauma classification

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Rodop%20O%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Rodop%20O%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Mahiro%C4%9Fullar%C4%B1%20M%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Mahiro%C4%9Fullar%C4%B1%20M%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Aky%C3%BCz%20M%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Aky%C3%BCz%20M%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22S%C3%B6nmez%20G%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22S%C3%B6nmez%20G%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Turgut%20H%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Turgut%20H%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Ku%C5%9Fkucu%20M%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Ku%C5%9Fkucu%20M%22%5bAuthor%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20706714









26

In the Weber the higher the level the more chance for syndesmotic rupture and instability.

The system by Lauge-Hansen (1950) is based on the position of the foot at the time of injury

and the direction of the force on the talus with respect to the leg resulting in basic fracture-

types. It gives more insight in the trauma mechanism and associated injuries. In the Lauge

Hansen classification the lesions are sequentially numbered.

Supination-Adduction.

Stage 1. Transverse fracture of lateral malleolus, at or below the level of anterior talo-fibular

ligament or a tear of LCL structures with the anterior talofibular ligament disrupted most

often and frequently the calcaneofibular ligament also torn.

Stage 2. Oblique fracture of medial malleolus.

Supination-External (Eversion) Rotation

Stage 1: Rupture of anterior inferior tibiofibular ligament.

Stage 2: Oblique fracture or spiral fracture of the lateral malleolus.

Stage 3: Rupture of post tibiofibular ligament or fracture of posterior malleolus of tibia.

Stage 4: Transverse (sometimes oblique) fracture of medial tibial malleolus.

40% - 70% of all ankle fractures

Pronation-Abduction

Stage 1: Rupture of the deltoid ligament or transverse fracture of the medial malleolus.

Stage 2: Rupture of the anterior and posterior inferior tibiotalofibular ligaments or bony

avulsion.

Stage 3: Oblique fracture of the fibula at the level of the syndesmosis.

Less than 5% of ankle fractures.

Pronation-Eversion

Stage 1: Rupture of the deltoid ligament or transverse fracture of the medial malleolus.

Stage 2: Rupture of the anterior nferior tibiotalofibular ligaments or bony avulsion.

Stage 3: Spiral/Oblique fracture of the fibula above the level of the syndesmosis.

Stage 4: Rupture of the posterior inferior tibiofibular ligament or fracture of the posterior

malleolus.

Figure 2 Fibulocalcanear ligament evaluation.

Dynamic ultrasound examination of the fibulocalcanear ligament. A. Neutral position. The

fibulocalcanear ligament (thin arrows) is slack with the peroneal tendons (thick arrows)

superficial to the ligament. B. Foot in dorsiflexion and eversion position. In this position the

fibulocalcanear ligament (thin arrows) is stretched with superficial displacement of the

peroneal tendons. This superficial displacement is absent in torn (sprain grade III) or

slackened (sprain grade II) ligaments. In case of retinaculum peroneorum superius tear or

avulsive fracture the peroneus tendons may dislocate anterior relative to the lateral malleolus.






27

Figure 3 Talar neck fracture.

Male, 53 y old. Magnetic resonance T2-WI sequences with fat suppression in axial (A) and

coronal (B) planes. Complex talar fracture, sagittal and coronal hyperintense fractures

(arrows).

Figure 4 Peroneal tendon dislocation.

Male, 29y old. Multislice CT examination of the right ankle with coronal and axiale

reconstructions in bone algorithm. Avulsive fracture of the retinaculum peroneorum superius

with dissociated fracture fragment (long thin arrow) lateral-posterior to the distal fibula

(triangle) with interposition and anterior dislocation of peroneal tendons (thick arrow).

Figure 5 Intrasheath dislocation of peroneal tendons.

Male, 28y old. Old inversion trauma with residual pain and clicking sensation during walking

at left retromalleolal level. Ultrasound examinations in axial imaging plane at left

retromalleolar level, right for comparison. At the left ankle the peroneus longus (oval) tendon






28

is in contact with the malleolus lateralis with posterior displacement of the peroneus brevis

(dotted line) tendon and muscle. At the normal right side the peroneus brevis (dotted line) is

interposed between the malleolus lateralis and the peroneus longus (oval) tendon. Superficial

to the tendons a normal thin retinaculum peroneorum superius is recognized with normal

attachment to the fibula (Arrows).

10.15- 10.30 THE ROLE OF MUSCULOSKELETAL ULTRASOUND IN THE

PRIMARY DETECTION OF SPORTS INJURIES IN CHRONIC RHEUMATIC

PATIENTS - Dan Nemes1,2

, Daniel Popa1,2

, Elena Amaricai1, Liliana Catan

1, Mihai

Dragoi1,2

, Roxana Onofrei1, George Puenea

1, Florin Birsateanu

1,3, Dan Onet

1,3, Simona

Cerbu3,

1”

Victor Babes” University of Medicine and Pharmacy, Timisoara, Romania;

2City Universitary and Emergency Hospital, Timisoara, Romania-Rehabilitation and

rheumatology department, 3County Universitary and Emergency Hospital, Timisoara, Romania-Medical imaging

department

Introduction: In the last years, rheumatologists and rehabilitation specialists have

increasingly incorporated musculoskeletal ultrasound (MSUS) technology into their practice.

MSUS improves the diagnosis and evaluation of musculoskeletal disorders, such as regional

pain disorders, soft tissue lesions and inflammatory arthropathies.

Material and method: During a one year period we assessed 37 patients previously

diagnosed with different inflammatory rheumatic diseases (rheumatoid arthritis, ankylosing

spondylitis, psoriatic arthritis and seronegative spondiloarthropathies) in early stages, who

had also suffered a sport injury. The physical activity was a leisure one and was related to

running, aerobics, tennis, football or spinning. The patients were young and adult (aged

between 19 and 50 years old), having a moderate physical activity and a more static

professional job activity. After the traumatic event, all of the patients were first assessed by a

rheumatologist or rehabilitation specialist by using a MSUS (MyLab 25 Gold). The MSUS

pointed out the traumatic disorders, namely tendinitis, bursitis, tenosynovitis, partial tendon

tears or muscle injuries. All of the study patients were then addressed to a radiologist

specialist in order to confirm the musculoskeletal sport injury.

Results: In 29 cases the diagnosis was confirmed by a more sensitive MSUS. The other 8

cases were misdiagnosed by the primary MSUS. Tendinitis was the most frequently lesions

detected by the rheumatologists, while tendon, muscle or ligament tears were detected by the

radiologists.

Conclusions: MSUS can be used in rheumatologic practice for assessing the patients as the

first choice. Instead, a more serious event, such as a sport injury should require a radiologist

examination in order to diagnose specific soft tissue disorders.

10.30-11.30 VIZITA MUZEU DE ARTA






29

11.30- 13.50 SIMPOZION CHAPTER ROMAN ISMRM

11.30-12.30 PREZENTARI DE CAZ MUSCULOSCHELETAL VARIA

11.30-11.40 - Dr Victor Mihalache – Spitalul Militar Bucuresti

11.40-11.50 – Prof. Dr. Zoia Stoica – UMF Craiova

11.50-12.00 –Dr. Oana Amza – Euromedic Arad

12.00-12.07 –Dr. Sorin Motoi – Telescan Timisoara

12.07-12.15 - Dr. Adrian Tutelca – Telescan Timisoara

12.15-12.30 ASPECTE IRM INTALNITE IN LEZIUNILE TRAUMATICE ALE

COLOANEI CERVICALE

Danisia Haba

UMF „ Gr.T. Popa” IASI

Obiective: Studiul nostru prezinta diferite aspecte imagistice intalnite la examenul IRM

realizat in urgenta la pacienti cu traumatisme mielice si amielice ale coloanei cervicale.

Material si metoda: Am analizat retrospectiv examenele IRM realizate in urgenta cu un aparat

Hitachi de 0,4T la Spitalul Clinic de Urgenta “ N. Oblu” Iasi in intervalul martie 2010 -

septembrie 2011. Am identificat 36 de pacienti cu traumatisme mielice si amielice ale

coloanei cervicale, care aveau diferite aspecte IRM post traumatice.

Rezultate: Cele 36 de cazuri analizate prin examen IRM prezentau varste cuprinse intre 15 si

67 de ani. Am intalnit doar 2 cazuri de sex feminin si marea majoritate 34 de cazuri de sex

masculin. 20 de leziuni au fost mielice iar doar 16 cazuri amielice. Am analizat examenele

IRM urmarind leziunile traumatice ale corpilor vertebrali, asociate cu leziuni ligamentare,

luxatii, leziuni discale, contuzia medulara, leziuni associate ale vaselor cervicale si leziunile

partilor moi paravertebrale.Concluzii: Examenul IRM realizat in urgenta chiar si cu un aparat

de 0, 4 T este util pentru evidentierea afectarii medulare post traumatice, cat si pentru analiza

asocierii leziunilor ligamentare, epidurale, osoase, vasculare si a partilor moi paravertebrale.

12.30-12.40 DIAGNOSTICUL FDG PET/CT AL LIMFOAMELOR MALIGNE Oreste

Straciuc, C. Oncu, L. Unita, L.Georgescu

Universitatea din Oradea, Centrul Pozitron Diagnosztika Oradea

Obiectiv – prezentarea avantajelor examinari PET/CT in diagnosticul limfoamelor maligne.

Material si metoda – studiu efectuat pe un numar de 370 de pacienti cu limfoame maligne

din totalul de 2404 investigati prin PET CT, in intervalul 01.06.2008 – 31.05.2011.

S-a folosit un aparat Siemens Biograph 16, iar ca radiotrasor FDG, injectat intravenos, in

doza de 0.1-0,15 mCi/kg. Protocolul standard de examinare efectuata la 60 minute dupa

injectarea FDG consta in achizitie CT ”low dose” de la vertex la coapse, urmata de acizitia

PET in 7-8 portiuni de 16 cm.

Rezultate – urmarim performanta diagnostica PET/CT in stadializarea, restadializarea,

aprecierea raspunsului terapeutic si evaluarea maselor reziduale la pacienti cu limfoame

maligne.






30

In marea majoritate examinarea PET/CT a fost indicate pentru diferentierea maselor

reziduale, deci restadializare. Doar 5% din investigatii au fost pentru evaluare preterapeutica.

Privind stadializarea, in 53% din cazuri nu au fost diferente semnificative intre PET/CT si

imagistica clasica. In rest am constatat in 36% din pacienti mai multe leziuni, iar in 11%

cazuri mai putine leziuni metabolic active. Procente similare au fost obtinute si in cazurile de

restadializare 56%, 30% and 14%, respectively. Sunt prezentate cazuri clinice semnificative

Concluzii – informatiile suplimentare obtinute prin PET CT, privind modificarile metabolice

ale leziunilor adenopatice si metastatice din limfoamele maligne, permit corectarea deficitului

de diagnostic existent cu impact major in stabilirea conduitei terapeutice optime.

FDG PET/CT DIAGNOSTIC OF MALIGNANT LYMPHOMAS

Oreste Straciuc, C. Oncu, L. Unita, L.Georgescu

University of Oradea, Pozitron Diagnosztika Center Oradea

Objective - presentation of the advantages PET/CT in the diagnosis of malignant

lymphomas.

Material and method - study of a number of 370 malignant lymphoma patients from a total

of 2404 investigated by PET/CT, between 01.06.2008 - 31.05.2011.

Using a Siemens Biograph device 16 and the radiotracer FDG, injected intravenously at a

dose of 0.1-0,15 mCi / kg. Standard protocol of examination performed 60 minutes after FDG

injection CT acquisition consists low dose from vertex till the hips, followed by PET in 7-8

frame acquisition.

Results – we track the performance of diagnostic PET/CT in staging, restaging, assessment

of residual masses and evaluation of therapeutic response in patients with malignant

lymphomas. In most PET / CT was shown to differentiate residual masses, so restaging. Only

5% of investigations were for pre-therapeutic evaluation.

Regarding the staging in 53% of cases there were no significant differences between PET /

CT and conventional imaging. Otherwise we found in 36% of patients more lesions, and 11%

cases fewer metabolically active lesions.

Similar rates were obtained in cases of restaging 56%, 30% and 14%, respectively.

Significant clinical cases are presented

Conclusions

Additional information obtained by PET/CT, the metabolical changes of lymphadenopathy

and metastatic lesions in malignant lymphoma, allow the correction of existing diagnosis

with major impact in choosing the optimal treatment behavior.

12.40-12.50 RELATION BETWEEN IMAGING ASPECTS AND MECHANISM

PATTERN IN KNEE INJURIES

Dana-Maria Albulescu, Adriana-Ioana Iliescu, Zoia Stoica

Department of Radiology and Medical Imaging

UMF Craiova

MRI is the most common method used in assessment of knee injuries to professional athletes,

the accuracy of this method being recognised. Knowledge of the mechanism of how various






31

and complex injuries occur matter in proper evaluation of joint anatomy, imaging diagnosis

completing therapeutic management.

12.50-13.00 ARTROGRAFIA CT A GENUNCHIULUI -METODA UTILA ÎN

EVALUAREA LEZIUNILOR CARTILAGINOASE SI MENISCALE

N.Camelia Bar, M. Bar1, M. Savin, B. Cucuteanu

2, F. Mihai, D. Negru

2

Arcadia Medical Center, 1Arcadia Hospital,

2Spitalul Clinic de Urgenta ”Sf. Spiridon”, Iasi

Cuvinte cheie: artro-CT, ruptura meniscala, condromalacie

Combinând avantajele artrografiei cu rezolutia înalta a sectiunilor fine rezultate în urma

achizitiei spirale, artrografia CT si-a dovedit utilitatea în evaluarea patologiei articulare.

Detectia leziunilor meniscale si cartilaginoase extinse sau profunde este relativ facila, însa

identificarea leziunilor mici, incipiente, este posibila numai prin utilizarea unei tehnici

riguroase si a unei examinari meticuloase a imaginilor.

Scopul prezentarii este descrierea tehnicii artrografiei CT a genunchiului, punctarea

indicatiilor metodei si a aspectelor semiologice în patologia meniscurilor si a cartilajului de

acoperire a suprafetelor articulare. Ilustram spectrul lezional cu imagini selectate de la cazuri

confirmate artroscopic.

13.00-13.10 TRATAMENTUL LEZIUNILOR MENISCALE ALE GENUNCHIULUI -

R.F. Tatu, R. Bredicianu, C. Cebzan, M. Hurmuz, Alina Sisu, Iulia Dragoi, Carmen Tatu –

Spitalul Militar Timisoara

Mult timp considerata o leziune banala, ruptura meniscala a fost considerata in terapie

similara cu apendicita. Adica operatia este efectuata de incepatori si presupune extirparea

organului bolnav. Timpul a demonstrat ca aceasta atitudine a dus la degenerari marcate ale

articulatiei genunchiului cu invaliditate secundara. Artroscopia interventionala si studiile de

morfologie si biomecanica articulara au modificat radical atitudinea fata de meniscul lezat

documentand importanta sa in functia articulatiei genunchiului. Astazi eforturile de mentinere

a anatomiei normale a genunchiului merg pana la efectuarea transplantului meniscal.

13.10-13.20 DIAGNOSTICUL IRM AL FRACTURILOR DE STRESS Denisa Tisea,

Dan Onet, Florin Birsasteanu, Simona Dunarintu, Sorin Motoi

Clinica de Radiologie- Imagistica Medicala Timisoara

Scopul lucrarii

Evaluarea metodelor imagistice in fracturile de stress la sportive si stabilirea unei stadializari

clinico-imagistice a acestora.

Material si metoda

Lotul de studiu a fost reprezentat de sportivii investigati in Clinica de Radiologie si

Imagistica Medicala a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Judetean Timisoara in ultimii 5

ani.

Metodele de investigatie

-Radiografia






32

-Scintigrafia osoasa

-IRM

-CT

-DEXA

Rezultate

Fracturile de stress sunt strans corelate cu tipul de activitate sportiva,fazele precoce fiind

diagnosticate cel mai bine prin IRM si Scintigrafie.

13.20-13.30 APORTUL ECOGRAFIEI ŞI ARTROGRAFIEI INDIRECTE PRIN

REZONANŢĂ MAGNETICĂ ÎN EVALUAREA SINOVITEI DIN POLIARTRITA

REUMATOIDĂ Carolina Botar Jid

1, Daniela Fodor

1, Corina Bocşa

2, Mihaela Micu

3, Dan Preda

4, Dan

Vasilescu1, Carmen Cionca

4, Sorin M. Dudea

1

1UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,

2Centrul Medical Universitar Interservisan, Cluj-Napoca,

3Secţia de Reumatologie,

Spitalul Clinic de Recuperare, Cluj-Napoca, 4Clinica Radiologică, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj

Introducere: Examinarea ultrasonografică (US) bidimensională şi power Doppler, respectiv

cea artrografică indirectă prin rezonanţă magnetică (AIRM) oferă informaţii importante

despre proliferarea membranei sinoviale şi a gradului de vascularizaţie a acesteia.

Obiectivul studiului a fost evaluarea rolului examinării US şi AIRM în stabilirea

diagnosticului în stadiile incipiente ale poliartritei reumatoide, pe baza modificărilor de la

nivelul articulaţiilor mici ale mâinii.

Material şi metodă: Studiul, de tip prospectiv a cuprins 37 de pacienţi (32 femei, 5 bărbaţi),

având vârsta medie 45.68 ani, cu modificări clinice şi biochimice de poliartrită reumatoidă. A

fost efectuată examinarea US la nivelul articulaţiilor radiocarpiene, intercarpiene,

metacarpofalangiene II-V şi interfalangiene proximale, prin abord dorsal şi palmar, bilateral;

respectiv examinarea prin AIRM la mâna cu modificările mai exprimate.

Rezultate: Utilizând scorurile clinice, biochimice şi ecografice, au fost stabilite stadiile

evolutive. Au fost observate corelaţii statistic semnificative între intervalul de timp scurs de

la debutul bolii, modificările evidenţiate ecografic şi stadiul evolutiv al bolii (0 şi 1) (scor

power Doppler p=0,001); precum şi între gradul proliferării sinovialei observat prin cele două

metode de examinare (p=5.586·10-1

).

Concluzii: Studiul nostru confirmă faptul că evaluarea ecografică şi prin AIRM a

modificărilor de la nivelul articulaţiilor mici ale mâinii oferă informaţii utile pentru

stadializarea poliartritei reumatoide.

13.30-13.40 PROPUNEREA UNUI PROTOCOL DIAGNOSTIC ŞI DE

MONITORIZARE A DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE A ŞOLDULUI LA NOU-

NĂSCUT ŞI SUGAR

Dan Vasilescu, Carolina Botar-Jid, Dana Vasilescu, Sorin Dudea, Dan Cosma, Manuela Pop






33

Scop Scopul acestei lucrări este, ca pe baza unor date clinico-imagistice, să propună

introducerea pe plan naţional a unui protocol diagnostic şi de monitorizare în displazia de

dezvoltare a şoldului (DDS) la nou-născut şi sugar.

Material şi metodă

Studiul este unul de tip analitic observaţional, datele fiind culese longitudinal

retrospectiv prin eşantionare. În studiu au fost incluşi subiecţi cu vârste cuprinse în intervalul

0-36 săptămâni, investigaţi clinico-ecografic pentru depistarea DDS în intervalul 2008-2011.

Au fost analizate loturi separate de pacienţi, un lot reprezentat de cei care prezentau

suspiciune clinică de DDS si respectiv un lot evaluat ca screening ecografic. De asemenea a

fost evaluată implicarea factorilor de risc în determinarea DDS.

Rezultate

Prelucrarea statistică a datelor studiului vine să confirme necesitatea unui diagnostic

clinico-imagistic cât mai precoce, demonstrand superioritatea tehnicilor ecografice în

stabilirea diagnosticului stadial. Totodată sunt aduse argumente privitoare la metodologia de

alegere a metodei terapeutice şi de monitorizare a tratamentului.

Concluzii

Considerăm necesară stabilirea unei conduite unitare şi exacte în diagnosticul DDS, punând

în evidenţă şi necesitatea introducerii ecografiei de şold ca metodă de screening pentru

diagnosticul DDS.

13.40-13.50 OPTIMIZAREA PROTEZĂRII ŞOLDULUI LA SPORTIVI - O PRIVIRE

INTERDISCIPLINARĂ

Lucian Bogdan 1,a

, M. Amarandei1,b

, K. Berdich1,c

, J.M. Pătraşcu 2,d

, R. Prejbeanu 2,e

1 - Universitatea “POLITEHNICA”, Timişoara, România

2 – Universitatea de Medicină şi Farmacie “VICTOR BABEŞ”, Timişoara, România

Pentru un sportiv sau un om activ, durata de viaţă a protezei de şold este extrem de

importantă. Acest aspect al implantării pentru un sportiv depinde, din păcate, de mai mulţi

parametrii, dintre care unii poate nu sunt luaţi în considerare din motive financiare sau lipsa

interdiciplinarităţii în sistemul medical.

În ultimii ani vârsta pacienţilor care necesită o intervenţie de protezare a scăzut, însă

dorinţa şi necesitatea pentru o viaţă cât mai activă a crescut. Acest aspect poate fi soluţionat

prin creşterea fiabilităţii implanturilor încă din faza de proiectare şi în mod special la alegerea

produsului potrivit de către medicul chirurg-ortoped.

Astfel, propunem o privire asupra unor parametrii care să ajute în procesul de alegere

a implantului de sold potrivit pentru oameni activi (foşti sportivi dar totuşi cu o dorinţă de

continuare în executarea exerciţiilor fizice), parametrii ce ţin pe de-o parte de o bună analiză

a informaţiilor imagistice şi pe cealaltă parte de informaţii tehnice privind protezele de sold.

Acknowledgment “This work was partially supported by the strategic grant POSDRU/88/1.5/S/50783, Project

ID50783 (2009), co-financed by the European Social Fund – Investing in People, within the Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013.”

“This work was partially supported by the strategic grant POSDRU 107/1.5/S/77265, inside POSDRU Romania 2007-2013 co-financed by the European Social Fund – Investing in People.”






34

MANIFESTARI ANTERIOARE SIMSR






35






36

MANIFESTARI VIITOARE:






37

GALEN Advanced Courses 2012 Musculoskeletal Cross-Sectional Imaging November 1-2; Porto, Portugal

Local organiser: Alberto Vieira

ESMRMB School of MRI

Advanced MR Imaging of the Musculoskeletal System October 27-29, 2011

Cairo/EG

This course has been postponed to 2012






38

ERASMUS MRI

MRI of the Joints (from finger to toe)

Brussels (BE), 16-20 January 2012

Musculoskeletal (the comprehensive course)

Valencia (ES), 17-21 September 2012

MRI of the Joints

Ljubljana (SI), 21-25 January 201






39

ESSR Annual Scientific Meeting: Hand & Wrist June 28-30, 2012

Innsbruck/Austria Local Organiser: A. Klauser






40

Itr2 Ro

Save the date !!!

39th ANNUAL MEETING AND MUSCULOSKELETAL IMAGING COURSE:

BASIC PRINCIPLES TO ADVANCED CONCEPTS

12-15 September, 2012

Rome, Italy






41

, Italy






42

AFIS 2012






43

SPONSORI:

SP PRINCIPAL: GENERAL ELECTRIC

TELESCAN

CRB

SANOTIM

COVIDIEN

INFORM TEHNICA MEDICALA

PHILIPS

BAYER SHERING

SIMMENS

AGFA

CASA AUTO TIMISOARA

BANCA TRANSILVANIA – DIVIZIA PT MEDICI

FITTERMAN PHARMA

EWOPHARMA

CRAMELE RECAS

AQUATIM

NEUROMED

HIDROTIM

AEM

CONFERINŢA NAŢIONALA A SOCIETATII DE · PDF filemainii si piciorului la sportivi - daniel...

Documents

Transcript of CONFERINŢA NAŢIONALA A SOCIETATII DE · PDF filemainii si piciorului la sportivi - daniel...