Proiect: ADER 11.1.2 / 28.10.2015

Titlul Proiectului:

SOLUŢII TEHNOLOGICE ŞI MIJLOACE TEHNICE DE

ÎMBUNĂTĂŢIRE A PAJIŞTILOR PERMANENTE

DEGRADATE PRIN RENOVARE TOTALĂ

Acronim: ADER 11.1.2.

Conducător Proiect/Director de proiect:

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti

Braşov – ICDP Braşov / Dr. ing. Vasile MOCANU

Adresa web: www.pajisti-grassland.ro

Partener în consorţiu / Responsabil proiect:

P1- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru

Pajişti Vaslui – SCDP Vaslui / Dr. ing. Doina

SILISTRU;

Buget proiect / cofinanţare: 1.712.850 lei / -

OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI:

Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere

şi folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice

(câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol – plantă – animal

- produs animalier - conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului

înconjurător.

Obiectivul Fazei III/2016:

Producerea de semințe din categoriile biologice superioare la soiurile

româneşti de plante furajere perene de pajiști; Ameliorarea

gramineelor şi leguminoaselor perene de pajişti: Phalaris arundinacea;

Phleum pratense; Bromus inermis; Onobrychis viciifolia

Etapa a III-a, intitulată ,, Producerea de semințe din categoriile

biologice superioare la soiurile româneşti de plante furajere perene de

pajiști; Ameliorarea gramineelor şi leguminoaselor perene de pajişti: Phalaris

arundinacea; Phleum pratense; Bromus inermis; Onobrychis viciifolia” cuprinde

activitățile:

Activitatea III.1 Producerea de semințe din categoriile biologice superioare de

graminee și leguminoase perene de pajiști;

Activitatea III.2 Evaluarea producției și calității furajelor din dispozitivele

experimentale;

Activitatea III.3 Observaţii şi determinări la întreg materialul genetic al

speciilor studiate, aflate în diferite etape ale procesului de ameliorare.

În acest an, în câmpurile de înmulţire pentru sămânța amelioratorului-SA şi

prebază-PB a soiurilor create la ICDP Brașov și SCDP Vaslui, s-au obţinut cantităţi de

seminţe la speciile: Festuca pratensis, Festuca rubra, Festuca arundinacea, Dactylis

glomerata, Phleum pratense, Lolium perenne, Lotus corniculatus, Bromus inermis şi

Onobrychis viciifolia

PRODUCEREA DE SEMINȚE DIN CATEGORIILE BIOLOGICE

SUPERIOARE DE GRAMINEE ȘI LEGUMINOASE PERENE DE

PAJIȘTI

Nr.

crt.Specia

Categoria

biologică

Cantitate,

kg

1 Festuca pratensis SA 0,736

2 Festuca rubra SA 25,760

3 Dactylis glomerata SA 7,100

4 Festuca arundinacea SA 26,08

5 Phleum pratense SA 3,500

6 Lolium perenne SA 4,300

7 Lotus corniculatus SA 9,950

8 Bromus inermis SA 45,000

9 Bromus inermis PB 185,000

10 Onobrychis viciifolia SA 16,000

11 Onobrychis viciifolia PB 300,000

Aspecte din câmpurile de înmulțire semințe-

categoriile biologice SA și PB

Semințele din categoria biologică BAZĂ se realizează în loturi

semincere înființate în cadrul institutului, ICDP Brașov și a partenerului,

SCDP Vaslui, respectând tehnologiile producerii semințelor, astfel încât

acestea să aibă o valoare culturală care să corespundă indicilor

specificați în normele legale, pentru fiecare specie în parte.

O situație a cantităților rrealizate în cursul anului anului 2016,

cultivate cu graminee și leguminoase perene de pajiști pentru sămânță

de tip BAZĂ, este prezentată în tabelul de mai jos

Nr.

crt.Specia

Cantitate,

kg

1 Festuca pratensis 4150

2 Dactylis glomerata 4500

3 Festuca arundinacea 4000

4 Phleum pratense 3800

5 Lolium perenne 500

6 Bromus inermis 1300

7 Onobrychis viciifolia 2000

Apecte cu loturile semincere pentru semințele din categoria biologică

BAZĂ

EVALUAREA PRODUCȚIEI ȘI CALITĂȚII FURAJELOR DIN

DISPOZITIVELE EXPERIMENTALE

Evaluarea producției și calității furajelor din dispozitivele experimentale

pentru zona Brașov

În Câmpul experimental Vlădeni-Țara Bârsei s-a semănat un amestec

pretabil pentru un mod de exploatere mixt fâneață-pășune compus din: Festuca

pratensis 12 %; Festuca arundinacea 24 %; Lolium perenne 28 %; Dactylis

glomerata 9,5 %; Phleum pratense 7 %; Trifolium pratense 7,5 %;

Trifolium repens 6 % și Lotus corniculatus 6 %.

La coasa a II-a, în timp ce la varianta V1 (Martor) s-a obținut o producție

medie la hectar de 0,66 t SU/ha, la varianta V2 aceasta a oscilat între 2,00 și 2,47 t

SU/ha, iar la varianta V3, cu fertilizare chimică, producția a variat între 2,41 și 2,92 t

SU/ha. Producţiile medii de substanţă uscată, obţinute în 2016, au avut valori de 3,5

t SU/ha, la varianta Martor și de 6,78, respectiv 7,15 t SU/ha, la variantele

îmbunătățite.

În cadrul experienței din câmpul experimental Vlădeni - Țara

Bârsei s-au efectuat analize chimice la probele de furaj

prelevate.

S-au făcut determinări pentru principalii parametrii nutritivi:

proteina brută, fibra brută, constituenți ai pereților celulari

,cenușa brută, digestibilitatea substanței uscate și a materiei

organice .

Conținutul în proteină brută a variat în medie între 13,9% și

17,6% la varianta V2, în timp ce la varianta V3 a fost puțin mai

ridicat, cuprins între 14,8 și 17,8%, ceea ce caracterizează un

furaj cu o valoare nutritivă medie spre mare.

Varianta Martor(V1) a înregistrat o valoare mult mai scăzută a

proteinei brute (10,8%), față de cele două variante (V2 și V3),

ceea ce caracterizează un furaj mai slab din punct de vedere

calitativ.

Probele de furaj analizate au avut coeficienții de

digestibilitate ai substanței uscate (DSU%), la nivelul unui

furaj cu o valoare nutritivă mare. În urma analizelor efectuate

se poate afirma că furajul analizat de pe cele două variante

(V2 și V3) a avut o valoare nutritivă medie spre mare.

În Câmpul experimental Asociația Higiurile, Drăguș, Depresiunea

Făgăraș, locația I, s-a semănat un amestec pretabil pentru un mod de

exploatere mixt fâneață-pășune compus din: Festuca pratensis 10 %;

Festuca arundinacea 22,5 %; Lolium perenne 27,5 %; Dactylis

glomerata 9 %; Phleum pratense 6 %; Trifolium pratense 10 %;

Trifolium repens 6 % și Lotus corniculatus 9 %.

În anul 2016 la variantele V2 și V3 producția de substanță

uscată a variat între 4,59 și 5,05 t SU/ha, respectiv între 4,89 și 5,39 t

SU/ha, valori superioare celei obținute pe varianta martor de 2,74 t

SU/ha.

Conținutul în proteină brută a fost ridicat pentru varianta V2 la

toate cele patru repetiții (în medie 18 %), ceea ce caracterizează un

furaj cu o valoare nutritivă ridicată. La varianta V3, conținutul în proteină

brută a avut valori cuprinse între 16,3 și 20,3 %.

Comparativ cu cele două variante analizate V2 și V3, varianta

Martor a avut o valoare proteică scăzută (8,3 %)

În ceea ce privește varianta Martor, coeficientul de

digestibilitate al substanței uscate a fost foarte scăzut (42,7 %), atât din

cauza conținutului redus de proteină, cât și a conținutului mare în pereți

celulari (NDF %, ADF %, ADL %). Valorile coeficienților de digestibilitate ai

substanței uscate la cele două variante (V2 și V3, cu cele 4 repetiții

fiecare) au fost cuprinse între 62-70 %, ceea ce definește un furaj cu o

valoare nutritivă ridicată.

În Câmpul experimental SC Gusutri Com SRL, locația II Drăguș-

Depresiunea Făgăraș, s-a semănat un amestec pretabil pentru un mod de

exploatere mixt compus din: Festuca pratensis 19 %; Festuca arundinacea

23 %; Dactylis glomerata 19 %; Phleum pratense 12 %; Trifolium pratense

16 %; Trifolium repens 5 % și Lotus corniculatus 6 %.

La coasa a II-a, în timp ce la varianta V1 (Martor) s-a obținut o producție

medie la hectar de3,28 t SU/ha, la varianta V2 aceasta a oscilat între 3,16

și 5,66 t SU/ha, iar la varianta V3, cu fertilizare chimică, producția a variat

între 3,93 și 5,19 t SU/ha. Producţiile medii de substanţă uscată, obţinute

în 2016, au avut valori de 6,70 t SU/ha, la varianta Martor și de 8,92,

respectiv 9,06 t SU/ha, la variantele îmbunătățite( V2, V3).

În Câmpul experimental-demonstrativ Valea Tisăului, Buzău, s-a

semănat un amestec pretabil pentru un mod de exploatare de tip fâneață

compus din: Festuca pratensis 18 %; Festuca arundinacea 22 %; Festuca

rubra 9 %; Dactylis glomerata 13 %; Lolium perenne 11 %; Trifolium

pratense 11 %; Trifolium repens 4,5 %; Lotus corniculatus 7 % și

Medicago sativa 4,5 %.

Producţiile de substanţă uscată obţinute în anul 2016 au avut valori

cuprinse între 2,65 și 3,25 t SU/ha pentru varianta V. (Martor),

respectiv între 4,55 și 5,58 t SU/ha, pentru varianta V2 (îmbunătățită prin

măsuri radicale).

În cadrul câmpului experimental-demonstrativ Tisău, s-au efectuat analize la

probele de furaj recoltate de pe variantele V1, cu 2 repetiții (R1, R2) și V2, cu 4

repetiții (R1, R2, R3, respectiv R4). Conținutul de proteină brută la cele patru

repetiții ale variantei V2 a fost ridicat, fiind cuprins între 20,3% și 22,4%, în timp ce

la variantele martor valorile au fost mult mai scăzute (12,2% și 16,6%). În ceea ce

privește conținutul de fibră brută, valorile au fost scăzute, sub 20% pentru toate

cele patru repetiții, ceea ce indică un furaj de foarte bună calitate. În ceea ce

priveşte evoluţia digestibilității substanței uscate și a materiei organice, acestea au

fost foarte ridicate pentru toate cele patru repetiții analizate. Valori mult mai scăzute

s-au obținut la cele două variante martor (sub 60%). Toate aceste rezultate, indică

faptul că, furajul recoltat de pe cele patru repetiții V2 a fost unul de foarte bună

calitate.

Evaluarea producției și calității furajelor din dispozitivele

experimentale pentru Zona Vaslui

În primăvara anului 2016, la SCDP Vaslui, în cadrul proiectului, a fost înfiinţată o

pajişte temporară prin renovarea totală a unei pajişti permanente degradate.

Pajiştea degradată a fost arată din toamna anului 2015.Patul germinativ s-a

pregătit în primăvara acestui an, cu grapa cu discuri şi apoi cu freza,semănatul

făcându-se cu SUP-21 , cu un amestec format din obsigă nearistată (Bromus

inermis) 40 % şi sparcetă (Onobrychis viciifolia) 60 %.

Lipsa precipitaţiilor în lunile iulie-septembrie, asociate cu temperaturi ridicate de

cuprinse între 23˚-30 ˚C, au făcut ca plantele de obsigă nearistată şi sparcetă să

sufere, realizându-se producţii de 2,5 t/ha substanţă uscată la cele două coase

efectuate (una dintre ele fiind o coasă de curăţire pentru distrugerea buruienilor

anuale).

Pentru primul an de vegetaţie şi în aceste condiţii de secetă prelungită, producţia

de substanţă uscată a fost în medie de 2,5 t /ha ,o producţie relativ bună.

OBSERVAŢII ŞI DETERMINĂRI LA ÎNTREG MATERIALUL GENETIC

AL SPECIILOR STUDIATE, AFLATE ÎN DIFERITE ETAPE ALE

PROCESULUI DE AMELIORARE

Observaţii, măsurători şi determinări la plantele din câmpurile de colecţie și

selecţie pentru speciile Phalaris arundinacea și Phleum pratense-ICDP Brașov

În cadrul verigilor de ameliorare s-au întreprins observații, măsurători și determinări

individuale în câmpurile de selecție, în vederea alegerii celor mai valoroase plante,

care să răspundă criteriilor propuse prin obiectivele de ameliorare și care vor intra în

verigile următoare ale activității de ameliorare.

Specia Phleum pratense se află amplasată în câmpul de ameliorare aflat pe

teritoriul Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști Brașov.

La specia Phleum pratense, câmpul de selecție a fost înființat din anul 2015 și este

format dintr-un număr de 250 clone aflate pe 10 rânduri, a câte 25 clone.

Prin observațiile individuale s-a urmărit vigoarea la diferite fenofaze de vegetație,

rezistența la iernare, la boli, la secetă, precocitatea, gradul de de infestare cu agenți

fitopatogeni, abundența lăstarilor floriferi, morfologia plantei etc. Observațiile,

determinările și măsurătorile s-au făcut la diferite date din perioada de vegetație și

anume: 08.06, 21.06, 27.06, 26.07, iar în data de 08.08.2016 s-a realizat selecția

finală, alegându-se plantele care au corespuns cel mai bine obiectivelor de

ameilorare pentru specia respectivă, înființându-se în această toamnă câmpul de

polycross .

Aspecte din câmpul de selecție pentru specia

Phleum pratense

În cazul speciei Phalaris arundinacea amplasarea câmpului de colecție

se află tot în câmpul de ameliorare și a fost înființat în anul 2013. Pentru

înființarea câmpului de colecție s-au realizat mai multe lucrări specifice și

anume: pregătirea patului germinativ, pichetarea experienței și plantarea

materialului vegetal.

Câmpul de colecție este alcătuit dintr-un număr de 280 clone, așezate pe 28

rânduri a câte 10 clone.

În toată această perioadă s-au făcut observații care au constat în: pornirea în

vegetație, perioada de înflorire, talia plantelor, rezistența la factorii climatici,

fructificarea etc.

Pe baza observațiilor care s-au realizat în perioada de vegetație s-au recoltat

semințele care au fost puse la germinat în seră, astfel că, în primăvara anului

2016, s-au obținut plante care au fost transplantate în recipiente de plastic. Prima

selecție s-a realizat în momentul efectuării transplantului în recipientele de plastic,

fiind eliminate plantele care nu au îndeplinit cerințele minime pentru ameliorare.

Cea de a II-a selecție s-a realizat în toamna anului 2016, în momentul

plantării clonelor nou formate în câmpul de polycross, format din 200 de plante.

În anul următor se vor continua lucrările specifice procesului de ameliorae

pentru speciile de graminee perene de pajiști, în mod special pentru cele două

luate în studiu: Phleum pratense și Phalaris arundinacea.

Aspect din câmpul de selecție pentru specia Phalaris

arundinacea

Observaţii, măsurători şi determinări la materialul genetic din

câmpurile de ameliorare ale speciilor Bromus inermis şi Onobrychis

viciifolia - SCDP Vaslui

Specia Bromus inermis

Câmpul de sortiment an XI

A fost semănat în anul 2006 şi cuprinde 30 provenienţe din care 8 străine şi 22

autohtone.Data înspicatului a variat între 8 mai şi 20 mai . Înălţimea la înspicat deplin

a variat între 78 cm şi 115 cm .

Cele mai bune provenienţe vor fi folosite în anul următor pentru înfiinţarea unui câmp

de selecţie în vederea studierii plantelor individuale ale acestora.

Câmpul de selecţie

Înfiinţat în primăvara anului 2016, cuprinde 2 blocuri de 480 m2 fiecare, cu

un total de 660 plante individuale aparţinând la 36 genitori autohtoni (28) şi

străini (8) studiaţi în câmpurile de sortiment.

Din cele 660 plante individuale răsărite numai 7 plante individuale nu au

rezistat secetei din iulie-august.

Câmp selecţie an XI

Înfiinţat în anul 2006 cu un număr de 575 plante individuale aparţinând la

18 genitori – 8 autohtoni şi 10 străini. Acest câmp mai cuprinde în anul XI

de vegetaţie 452 plante individuale.

Data înspicatului în acest an a variat între 5 mai şi 21 mai, evidenţiind un

material genetic cu o mare variabilitate a precocităţii.

Din acest câmp au fost identificate 32 de plante individuale (7%) care

răspund unui obiectiv important de ameliorare, respectiv – calitatea. Acestor

plante cu frunze fine şi abundente li se va testa capacitatea combinativă

generală prin metoda topcross.

Testarea capacităţii combinative

Sunt în faza de verificare a capacităţii combinative generale prin

descendenţe, în culturi comparative 50 de clone, respectiv 23 an XI şi 27 an XVI.

Descendenţele celor 50 de clone au fost obţinute prin metoda de testare ,,Topcross’’.

Verificarea soiurilor în culturi comparative

Culturi comparative an VI

În cultura comparativă cu soiuri de obsigă nearistată semănată în anul 2011 sunt

studiate 9 soiuri din care 7 create la SCDP Vaslui, respectiv, Doina, Olga, Mihaela,

Iulia Safir, Maia Safir, Vaslui 2, Vaslui 3 şi soiurile Orfeu şi Lincoln.

Specia Onobrychis viciifolia

Obţinerea de noi genotipuri la specia Onobrychis viciifolia presupune realizarea

unor combinaţii de gene noi care să corespundă condiţiilor de mediu şi agrotehnice

ale zonei. Obiective de ameliorare:

- creşterea capacităţii de producţie;

- îmbunătăţirea calităţii furajului;

- rezistenţă la boli şi dăunători;

- rezistenţa la cosiri frecvente şi păşunat;

- crearea de soiuri precoce de două coase şi o otavă.

Câmpul de sortiment

Cuprinde câmpul de sortiment anul I cu 19 provenienţe de sparcetă autohtone (15)

şi străine (4), semănat în primăvara acestui an, în rânduri de 2 m, fiecare rând

reprezentând o provenienţă. Soiul ANAMARIA a fost folosit ca martor. În primul an

de vegetaţie s-au obţinut două recolte; producţiile au fost mici atât datorită anului

de vegetaţie cât şi datorită secetei excesive din perioada 10 iulie – 10 august care

a influenţat mult dezvoltarea plantelor.

Rezultatele de producţie obținute scot în evidenţă superioritatea a 7 provenienţe

faţă de soiul martor ANAMARIA (2,76 t/ha S.U.), care a fost depăşit cu 5%, până la

29 % .Celelalte 11 provenienţe s-au situat sub martor cu 5 % ,până la 34 % .

Câmpul de selecţie

Cuprinde câmpul de selecţie an I, înfiinţat în primăvara acestui an prin semănarea a

550 plante individuale, aparţinând la 32 de genitori autohtoni şi străini.

Plantele au răsărit 100 %, însă seceta excesivă din perioada iulie-august a dus la

dispariţia a 31 de plante individuale. La acest câmp au fost efectuate doar coase de

curăţire şi praşile manuale de întreţinere.

Câmpul de sortiment, specia

Onobrychis viciifolia

CONCLUZII

1. Pentru zonele Drăguş și Vlădeni, județul Brașov, din analiza datelor

climatice se constată că în prima parte a anului agricol 2015 - 2016 aufost condiţii mai puțin favorabile din punct de vedere al regimului hidric, pe fondul unei

ierni cu precipitații solide reduse cantitativ și cu strat de zăpadă ce s-a menținut doar

două luni, fapt reflectat atât procesul fenologic, dar mai ales productivitatea atât la

pajişti, cât şi la culturile agricole

Se poate afirma faptul că anul 2015 – 2016 a fost un an agricol cu deficit hidric,

perioada de vegetație fiind cu un regim termic moderat față de anul anterior și cu

cantități reduse de precipitații, atât în sezonul rece, cât și în perioada de vegetație,

fapt ce a contribuit la dezvoltarea în condiții vitrege a plantelor de cultură și a scăderii

productivității medii la ha comparativ cu anul anterior;

2. În câmpurile de înmulţire SA şi PB a soiurilor create la ICDP Brașov și SCDP

Vaslui, în acest an s-au obţinut cantităţi de seminţe la speciile Festuca pratensis,

Festuca rubra, Festuca arundinacea, Dactylis glomerata, Phleum pratense, Lolium

perenne, Lotus corniculatus, Bromus inermis şi Onobrychis viciifolia ;

3. În cadrul loturilor semincere din categoria biologică Bază, înfiinţate în cele două

unități partenere s-au produs semințe pentru speciile: Dactylis glomerata - 4500 kg;

Festuca pratensis -4150 kg; Phleum pratense -3800 kg; Festuca arundinacea -4000

kg; Lolium perenne -500 kg; Bromus inermis –1300 kg; Onobrychis viciifolia- 2000 kg;

4. În cadrul proiectului au fost înființate 4 câmpuri experimentale( 3

ICDP Brașov și 1 SCDP Vaslui) și un lot demonstrativ( ICDP Brașov) cu

pajiști îmbunătățite prin renovarea totală a unor pajişti permanente

degradate ;S-au folosit amestecuri de graminee și leguminoase perene de pajiști pretabile

condițiilor staționale caracteristice zonei în care sunt amplasate dispozitivele

experimentale și modului de folosire a acestora;

În cadrul experiențelor din câmpurile experimentale s-au efectuat analize chimice la

probele prelevate de furaj, care cuprinde variante martor (pajiște degradată

neîmbunătățită) și variante cu pajiște îmbunătățită prin lucrări radicale , în general cu

câte 4 repetiții. S-au făcut determinări pentru principalii parametrii nutritivi: proteina

brută, fibra brută, constituenți ai pereților celulari (NDF, ADF, ADL), cenușa brută,

digestibilitatea substanței uscate (DSU) și a materiei organice (DMO).

Probele de furaj analizate au avut coeficienții de digestibilitate ai substanței

uscate (DSU%), la nivelul unui furaj cu o valoare nutritivă mare.

În urma analizelor efectuate se poate concluziona faptul că furajele analizate de pe

variantele îmbunătățite a avut o valoare nutritivă medie spre mare;

5. Obiectivul principal al studiilor efectuate la speciile luate în studiu Phleum

pratense, Phalaris arundinacea, Bromus inermis și Onobrychis viciifolia este acela de

identificare a provenienţelor care prin productivitate, calitate, rezistenţă şi

adaptabilitate la condiţii variate de mediu, capacitate de regenerare, peristenţă,

perenitate, fructificare etc. se evidenţiază ca cele mai valoroase şi ar putea constitui

baza creării de noi soiuri;

6. Seceta excesivă din lunile iulie şi august asociată cu temperaturi

ridicate au influenţat negativ producţia la specia Bromus inermis, specie

la care în acest an nu s-a obţinut o a doua recoltă;

7. Sparceta – leguminoasa terenurilor sărace, erodate are ca obiective de

ameliorare principale îmbunătăţirea calităţii furajului, rezistenţa la boli şi dăunători,

la secetă, rezistenţă la cosiri frecvente şi păşunat, perenitate s.a.

8. Continuarea cercetărilor pentru a găsi cele mai bune soluţii tehnologice de

multiplicare a soiurilor create la ICDP Brașov și SCDP Vaslui în vederea asigurării

cantităţilor de seminţe necesare înfiinţării pajiştilor semănate şi supraînsămânţării

pajiştilor permanente degradate.