Petre Ioana Catalina

Catuneanu Cristina Maria

MMC 50202

Practici anticoncurentiale in Romania

Concurenţa poate fi definită ca fiind ansamblul relaţiilor dintre agenţii economici generate de dorinţa acestora de a obţine un loc cât mai bun pe piaţă şi un preţ cât mai avantajos. Privită din punct de vedere economic, concurenţa este întotdeauna legată de:

- tranzacţiile efectuate pe piaţă,

- cerere şi ofertă .

- procesul de schimb.

Topul 10 cele mai mari amenzi aplicate pânã acum de Consiliul Concurenþei (în lei)este urmãtorul:Orange România 147,9 milioane de lei, Vodafone România 120,3 milioane de lei, Poºta Românã 103 milioane de lei, producãtorii de ciment din România 98 de milioane de lei, patru companii de pe piaþa insulinei 83,6 milioane de lei, CFR Marfã 26,9 milioane de lei, agenþii economici de pe piaþa transmisiei prin cablu a programelor TV 25,9 milioane lei, Wrigley România 19,5 milioane lei, BRD Groupe Societe Generale 19,4 milioane lei, Colgate Palmolive (România) 15,1 milioane lei.

Practicile anticoncurenţiale constau într-o gamă largă de practici în afaceri, prin intermediul cărora o firmă sau un grup de firme se angajează pentru a restrânge concurenţa pe piaţă, cu scopul de a-şi menţine sau de a-şi întări poziţia pe piaţă şi a-şi mări profiturile, fără efortul de a reduce costul sau de a spori calitatea unui produs:

◙ înţelegeri sau a practici concertate abuzive, incluzând şi pe cele determinate de poziţia dominantă, apropiată celei de monopol;

◙ concentrările economice potenţial generatoare de poziţii puternice şi comportamente tendenţioase în dominaţia pieţei;

◙ ajutoarele de stat acordate în avantajul privilegiat al unor operatori economici;

◙ comportamentele întreprinderilor reprezentante ale monopolului statului sau ale altor drepturi exclusive acordate de către autorităţile publice.

Adeseori, din dorinţa de a obţine o poziţie dominantă pe piaţă, de a atrage cât mai mulţi clienţi şi de a elimina concurenţii actuali şi potenţiali, agenţii economici recurg la o serie de acţiuni şi fapte ilegale care au un efect negativ asupra mediului concurenţial. Din păcate, aceste efecte sunt resimţite nu numai de ceilalţi competitori, dar şi de consumatori şi chiar de societate în ansamblu. De aceea, toate aceste fapte ilegale sunt sancţionate de către lege. În acest sens, în ţara noastră este în vigoare Legea Concurenţei nr. 21/1996 care îşi propune să protejeze, să menţină şi să stimuleze

concurenţa şi mediul concurenţial normal. Cercetarea ştiinţifică în domeniu este axată pe descoperirea de noi legităţi şi norme specifice şi pe îmbunătăţirea celor existente şi este orientată spre găsirea unor strategii cât mai eficiente în vederea luării deciziilor.

În prezent, mediul de afaceri din România este beneficiarul unui climat concurenţial normal. Legislaţia naţională în domeniul concurenţei si ajutorului destat este integral armonizată cu consiliul comunitar, iar Consiliul Concurenţei, o instituţie solidă si independentă, este un arbitru echidistant ce aplică în mod unitar regulile relevante.

Consiliul Concurentei are urmatoarele atributii in domeniul concurentei:

-efectuează investigaţiile privind aplicarea prevederilor naţionale şi comunitare de concurenţă;

-acceptă angajamente şi impune măsuri interimare;

-efectuează, din proprie iniţiativă, investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, atunci când rigiditatea preţurilor sau alte împrejurări sugerează posibilitatea restrângerii sau denaturării concurenţei pe piaţă.;

-sesizează instanţele judecătoreşti asupra cazurilor în care acestea sunt competente;

-face recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei.

Astfel, practicile anticoncurentiale sunt interzise prin lege în România, după cum se specifică şi în Legea Concurenţei 21/1996,art. 5 alin.1:

Sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, orice decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca effect restrangerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa romanească sau pe o parte a acesteia, în special cele care urmăresc:

a)fixarea concertată, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare ori de cumpărare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum şi a oricăror alte condiţii comerciale;

b)limitarea sau controlul producţiei, distribuţiei, dezvoltării tehnologice ori investiţiilor;

c)împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vânzări şi achiziţii ori pe alte criterii;

d)aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziţia concurenţială.

Condiţiile care trebuie îndeplinite de agentul economic pentru a beneficia de imunitate la amendă, sunt urmatoarele:

-cooperează total, continuu şi prompt cu Consiliul Concurenţei;

-încetează participarea la activitatea presupusă ilegală, cel mai târziu la data furnizării elementelor probatorii;

-nu a intreprins măsuri pentru a constrânge alţi agenţi economici să participela activitatea presupusă ilegală.

Cea mai mare amendã aplicatã de Consiliul Concurentei, Companiilor Orange si Vodafone pentru practici anticoncurentiale

Consiliul Concurentei a declansat douã investigatii cu privire la posibile întelegeri pe piata comercializãrii produselor preplãtite de telefonie mobilã, prima fiind declansatã ca urmare a unei plângeri si are ca obiect întelegere anticoncurentialã între compania Orange România si distribuitorii acesteia, de a nu vinde cãtre anumiti operatori economici. Cea de a doua investigaþie a fost declansatã din oficiu si vizeazã posibile practici anticoncurentiale, prin stabilirea preturilor de revânzare si înþelegeri între operatorii economici implicati pe întreg lantul de distributie al operatorilor Orange, Vodafone si Cosmote Mobile.

Autoritatea de concurentã are în analizã, începând cu anul 2006 un posibil abuz de pozitie dominantã sãvârsit de cãtre companiile Orange, Vodafone si RomTelecom(actual Telekom) pe piata serviciului de terminare a apelurilor la puncte fixe/mobile în propria retea publicã de telefonie. Astfel, Consiliul Concurentei i-a acuzat pe cei doi operatori telecom de abuz de pozitie dominantã

Primele douã companii de pe piata telefoniei mobile, Orange România si Vodafone România, au fost amendate de Consiliul Concurentei cu cele mai mari amenzi din istoria sa, în total sanctiunile aplicate însumând 63 milioane de euro. Amenzile reprezintã putin peste 3% din cifra de afaceri a fiecãruia dintre cei doi operatori telekom, respectiv 34,8 milioane de euro pentru Orange si 28,3 milioane de euro pentru Vodafone. Motivul deciziei Consiliului Concurentei a fost abuzul de pozitie dominantã, cele douã companii fiind acuzate cã în 2006 au blocat accesul la reteaua lor pentru apeluri nationale si internationale unui furnizor mic de telefonie fixã, Netmaster Communications SRL. Aceastã firmã între timp a fost absorbitã de altã companie, care la rândul ei si-a vândut baza de clienti cãtre RCS&RDS si Telekom.

Reprezentantii Consiliului Concurentei au arãtat faptul cã abuzurile Vodafone si Orange s-au manifestat pe pietele serviciilor de terminare a apelurilor în propriile retele de telefonie, piete pe care fiecare dintre acesti operatori detine o pozitie de monopol. Conform legislatiei în domeniul concurentei, în absenta unei justificãri obiective, un refuz reprezintã un abuz de pozitie dominantã pe piata de acces.

Curtea de Apel Bucuresti a hotãrât pe 19 mai 2011 sã suspende plata amenzii de 63 milioane de euro aplicatã de Consiliul Concurentei operatorilor de telefonie Orange România si Vodafone România, potrivit site-ului Curtii de Apel Bucuresti, deoarece cei doi operatori au depus o garantie reprezentând 30% din amendã pentru a avea posibilitatea sã solicite în instantã suspendarea penalitãtii.

Practici anticoncurentiale Auchan Carreofour Kaufland

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind posibila încălcare a regulilor de concurenţă naţionale şi comunitare de către retailerii Auchan România, Carrefour România, România Hypermarche (Cora), Kaufland România SCS şi Trident Trans Tex şi furnizorii acestora.

La începutul lunii octombrie, Consiliul Concurenţei anunţa că a finalizat investigaţiile de pe piaţa de retail începute în 2009, iar inspectorii recomandă sancţionarea companiilor investigate, amenzile potrivit legii ajungând la 2-4% din cifra de afaceri. Astfel, un număr de 26 de companii riscă să fie amendate. Prima investigaţie vizează societăţile membre ale grupului Metro - Metro Cash & Carry Romania, real, -Hypermarket Romania (preluat de grupul francez Auchan), MGB Metro Buying Group - şi furnizorii acestora. Cea de-a doua investigaţie are în vedere societăţile grupului Rewe (Selgros Cash & Carry SRL şi Billa Romania), în timp ce a treia şi a patra privesc societăţile Mega Image, CDE Interex şi furnizorii acestora. Investigaţiile sunt instrumentate de inspectorii de concurenţă, care la final întocmesc un raport în care sunt făcute propuneri. Raportul este trimis părţilor implicate, care au timp 30 de zile pentru observaţii. În faza următoare sunt programate audierile companiilor de către plenul Consiliului

Concurenţie, după care va fi luată decizia finală. Preşedintele Consiliul Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, iarăta că retailerii au semnat contracte cu furnizorii prin care aceştia din urmă se obligau ca, pe perioada unor promoţii, de genul "primeşti de 10 ori diferenţa dacă găseşti produsul în altă parte mai ieftin", să nu vândă produsul nimănui mai ieftin.

Amenzile în acest caz ar putea ajunge la câteva zeci de milioane de euro, în condiţiile în care doar grupurile de retail au afaceri care depăşeşc două miliarde de euro.