Concluziile avocatului general

In incheierea procedurii orale, dupa pledoariile prezentate de parti si de participant, avocatul general va prezenta concluziile finale (art. 51 alin 1 Codul de procedura alcurtii).

De regula pentru elaborarea concluziilor finale se accord avocatului general un termen special iar prezentarea acestora are loc in mod public prin citirea intregului text, adica a propunerii de hotarare si a motivelor aferente.

Avocatul general elaboreaza si prezinta concluziile sale finale in limba sa maternal facandu-se traducere simultana pe tot parcursul prezentarii in limba procedural (aleasa de catre parti) de princiupiu este limba paratului, cat si franceza.

Varianta scrisa a concluziilor finale, accesibla publicului apare dupa cateva zile de la prezentare(in ambele variante).

Concluziile finale ca element de specificitate al CJUE au natura unor aprobari juridice si se aseamana cu solutiile date de un judecator unic.

In finalul concluziilor avocatul avanseaa pe baza propriilor connceptii juridice o propunere de solutie in forma unei minute ). propunerea de solutii se adreseaza in mod exclusive instantei si nu paratilor.

Hotararile judecatoresti. Deliberarea si pronuntarea.

Dupa incheierea dezbaterilor orale, completele de judecatori CJUE sau toti judecatorii ( cand retinem plenul Curtii) se intrunesc in vederea deliberarii.

Dezbaterile judecaotrilor au la baza concluziile finale ale avocatului general.

Deliberarile au loc in limba de lucru a CJUE.

De la aceasta regula exista exceptie in cazul in care judecatorii din complet hotarasc ca in cursul deliberarii sa foloseasca o alta limba de comunicare.

Datorita caracterului secret al deliberarii, judecatorii nu beneiciaa in camera de consiliu de translator si nici de referenti.Hotararile sunt adoptate cu majoritatea simpla de voturi. (In general judecatorii Evita majoritatile simple, orientandu-se spre unanimitate, preferand compromisurile in locul confruntarilor).

La sfarsitul deliberarilor, judecatorul raportor formuleaza proiectul de hotarare finala. Aceasta dup ace va fi confruntat de toti mebrii completului primind acordul lor prin votare, ori in caz contrar se va trece la reluarea dezbaterilor.

Hotararea final ava fi redactata in limba procesuala si pronuntata in sedinta publica -> va fi prezentata minuta hotararii.

Art. 63 din codul de procedura al CUrtii identifica componentele unei hotarari judecatoresti:

Greferierul in redactarea hotararii va avea in vedere dispozitiile art 3-9 din “Instructiunile pentru grefier”

In concret, hotararea este compusa din:

- Antet- Practica (motivarea hotararii) - Dispozitia

Antetul cuprinde urmatoarele elemente

- Constatarea ca hotararea a fost adoptata e CJUE sau un anumit complet CJUE- Numele presedintelui si membrilor acestuia- Numele grefierului, al avocatului general- Numele/ denumirea partilor- Numele avocatilor ori mandatarilor participantilor/partilor

Practica

Pana la sfarsitul anului 1984 dupa antet, urma partea care contine cee ace astazi intalnim sub denumirea de “practica’ dar avea doua componente, sub denumirea de “in fapt” – continand starea de fapt, respectiv componenta “in drept” – care cuprinde motivele propriu zise ale hotararii.

Apoi, CJUE a uniformizat forma hotararii judecatoresti astfel ca starea de fapt a fost eliminata, urmand sa fie cuprinsa sub denumirea de “hotarare” imediat dupa antet.

Executarea hotararilor judecatoresti pronuntate de CJUE

Obtinerea unei hotarari judecatoresti favorabile n u inseamna intotdeauna atingerea scopului urmarit, deoarece partea adversa cauta in pretentii poate sa persiste in comportamentul sau refuzarii?? …respectarea hotararii.

In cazul dreptului national, in asemnea situatii exista o procedura de executare in cadrul careia se apeleaza la forta coerticitiva a statului.

Punerea in executare a hotararii pronuntate de instatele international in general este un procedeu greoi si complex deoarece aceaste instante nu au posibilitatea sa se implice in mod direct dispunand chiar de organe proprii fiind oprite de bariera suveranitatii statelor.

Alta este situatia in cazul CJUE care in calitate de insntata supranationala UE beneficiaza de un sistem executional eficient.

Astfel, potrivit art. 280 din Tratatul de la Lisabona, hotararile CJUE sunt executorii, ele dobandind calitatea de titlu excecutoriu, dar cu toate acestea, prevederile unionale sunt completate cu dispozitiile de drept national in materie de executare silita.

Astfel prevede si art. 299 din Tratatul de la Lisabona; in concret, textul dispune ca “executarea silita este guvernata de regulile de porcedura civila aflate in vigoare in statul pe teritoriul caruia urmeaza sa aiba loc procedura.

Decizia este investita cu formula executoriu ( fara indeplinirea altei formalitati decat cea a verificarii autenticitatii titlului adica a faptului ca emana de la CJUE) de autoritatea nationala desemnata in acest scop de Guvernul fiecarui stat membru si adusa la cunostinta Comisiei si CJUE.

DUpa indeplinirea formalitatilor , la cererea celui interest se poate declansa executarea silita conform legislatiei nationale, sesizand direct organul competent.

Executarea silita nu poate fi suspendata decat pe baza unei decizii ale aceleiasi instante nationale.

Ordonanta Prededintiala si decizia pronuntata in cauza

Cererea trebuie sa imbrace forma unui inscris separate de cererea de chemare in judecata putand fi introdusa theoretic din momentul introducerii cererii de chemare in judecata pana la solutionarea cauzei respective.

Procedura de judecare a cererii de ordonanta presedintiala este asemanatoare procedurii din dreptul intern.

Astfel, partea care a solicitat ordonanta presedintiala dupa adoptarea acesteia poate sa retraga cererea de chemare in judecata, daca a obtinut deja prin aceasta ordonanta cee ace a urmarit sau o parte din pretentiile urmarite in chiar actiunea principal care cand prin respectarea ordonantei este clar ca va pierde si in fond. - !!!!!dupa mine asta nu are logica.

In caz de retragere a actiunii principale, ordonanta isi pastreaza efectele.

Conditiile cerute pentru acordarea unei ordonante presedintiale sunt identice cu cele din dreptul procesual intern:

- Sa existe o situatie de urgenta in perspectiva producerii unei daune iminente pentru temeinicia cererii, curtea va verifica urgenta. Numai daca este justificata, in vederea evitarii unui prejudiciu grav si ireparabil Prejudiciul trebuie sa ameninte petentul, nefiind deci necesar doar interesul financiar.

- Ordonanta nu trebuie sa afecteze fondul cauzei.Practicientii avertizeaza ca din cauza traducerilor, nerente unui pocees unional ca aceasta procedura nu functioneaza atat de rapid cum o pretinde caracterul sau de urgenta.

Avand in vedere dispozitiile art. 83 alin 2 din codul de procedura, pentru temeinicia cererii de ordonanta presedintiala trebuie sa se justifice:

- Urgenta presupune ca prin cererea de ordinanta se incearca evitarea sau impiedicarea producerii unei pagube grave si ireparabile in dauna petentului.

- Necesitatea exista necessitate a emiterii unei ordonante daca din examinarea sumara a actiunii principale rezulta presectiva de reusita pentru aceasta

- Justificarea emiterii

Ordonanta prezinta o importanta particularitate, in privinta puterii de lucru judecat.

- Nu are putere de lucru judecat in cee ace priveste hotararea pe fond, deoarece prin intermediul acesteia se dispun masuri vremelnice care se bazeaza numai pe aparenta dreptului, fara a pune in discutie fondul cauzei

- Dat fiind caracterul de masura vremelnica ea poate fi revocata sau schimbata printr-o alta ordonanta presedintiala, daca imprejurarile care au determinat pronuntarea primei ordonante s-au schimbat.

- Daca insa situatia de fapt a ramas neschimbata se poate vorbi de puterea de lucru judecat a ordonantei fata de o noua cerere de ordonanta presedintiala prin care se solicita luarea aceleiasi masuri.

- Efectele ordonantei presedintiale isi mentin valabilitatea numai pana la pronuntarea hotararii definitive din caua de fond (art. 86 alin. 3 cod procedura).