CONCLUZII

Pentru elaborarea temei de cercetare am fost avut în vedere utilitatea sistemelor informationale geografice pentru managementul resurselor de apa.

Managementul de bazin reprezintă un ciclu de învăţare. Odată ce un plan este pus în acţiune şi începe monitorizarea, managerii şi factorii responsabili pot începe să vadă ce funcţionează şi ce nu funcţionează. Apoi ei pot folosi ceea ce învaţă pentru a se perfecţiona.

Managementul prin adaptare, sau învăţarea prin acţiune, funcţionează cel mai bine cand factorii responsabili sunt implicaţi în mod corespunzător şi cand managementul este flexibil şi uşor de adaptat. Dar această perfecţionare trebuie transmisă ca feedback către grupurile ţintă relevante întrun mod corespunzător.

GIS oferă o putere computațională mare și automatizarea unor lucrări permițând un număr mai mare de probleme rezolvate într-un timp mai scurt.

Utilizarea GIS este foarte potrivită reprezentării datelor localizate spațial, iar curgerea apei sau celelalte procese hidrologice sunt localizate într-o anumită regiune de pe Pământ. Din acest motiv structurile de date GIS pot fi utilizate pentru diverse aplicații în hidrologie. Spre exemplu, un bazin hidrografic poate fi reprezentat printr-un poligon, un curs de apă printr-o polilinie și o stație hidrometrică printr-un punct. Pentru că prezența apei variază și în spațiu și în timp în cadrul ciclului hidrologic, utilizarea GIS pentru reprezentarea structurilor hidrologice este foarte potrivită. Inițial platformele GIS erau statice în reprezentarea geospațială a datelor, motiv pentru care permiteau reprezentarea dar nu și modelarea proceselor hidrologice. Astăzi există mai multe platforme GIS performante care au devenit dinamice și oferă posibilitatea unei modelări a proceselor hidrologice mult mai apropiate realității.