8/18/2019 Conceptul de Comic - Caragiale

1/4

1. CONCEPTUL DE COMIC

1.1. Mecanismul comicului

O primă remarcă se impune referitoare la faptul că în realitatea înconjurătoare în

!ia"ă comicul în stare pură nu se a#ă el este $esemnat $atorită con%tienti&ării noastre în

afară $e care pre&en"a lui "ine mai cur'n$ $e sfera ur'tului sau c(iar a tra)icului. Comiculapar"ine cate)oriei faptelor $e !ia"ă ce pro$uc sentimente estetice fără ca ele însele să *e

estetice %i nu se inte)rea&ă în cate)oria esteticului. +n$eo,%te comicul apare $intr-o lipsă

$e con!enien"ă $intr-o nepotri!ire $intr-o lipsă $e a$aptare el pro!ine $in ceea ce nu

corespun$e scopului intui"iei sau pre&en"ei a*%ate tot ceea ce apare a%a cum nu este

a%teptat a*%'n$ un an)ajament mai mult sau mai pu"in $ec't e ne!oie sau pur %i simplu

pre&ent'n$ altce!a $ec't ne a%teptam. Toate acestea $eclan%ea&ă comicul.

/itua"ia comică apare însă a,ia atunci c'n$ cel implicat în ea nu reali&ea&ă in$olen"a

sau se preface că nu o în"ele)e a nu o reali&a c'n$ este lipsit $e a$apta,ilitate sau

mimea&ă ina$apta,ilitatea complic'n$u-se în ea ori $orin$ ca astfel să o $ema%te. La $rept

!or,in$ un asemenea erou se a#ă într-o culpă morală ori intelectuală apăr'n$ în situa"ia

$e a ne in$uce în eroare sco"'n$ un re&ultat la care mijloacele nu îl în$reptă"esc.

Esen"a comicului constă în inter$ic"ia a#ată în raportul $intre scop %i mijloace

con"inut %i formă parte %i între) !ec(i %i nou esen"ă %i aparen"ă. Ca $e e0emplu

Un &)'rcit po&'n$ în $arnic

Un fricos $'n$u-se $rept !itea&

O *in"ă lipsită $e cultură a*%'n$ !asta sa eru$i"ie.

/entimentul comic este unul estetic însă întruc't re&ultă $intr-o ju$ecată $e !aloare

%i $intr-o atitu$ine $e con%tiin"ă în care se manifestă triumful eului nostru con%tient $e a

putea sanc"iona astfel o $i&armonie inter!enită în sistemul $e rela"ii interumane.

2stfel în mecanismul comicului un rol $eterminant îl joacă factorul su,iecti! a$ică

in$i!i$ul capa,il $e a sesi&a a selecta a aprecia $iscor$an"a iar aceasta pentru a răm'ne

comică solicită ca incapacitatea sau ina$ec!area la natura lucrurilor să *e $e a%a manieră

 înc't să nu $ucă la consecin"e tra)ice aceste consecin"e $eci ne$epă%in$ )ra!itatea uneilipse sau nepotri!eli incapacită"i 3$e e0emplu un in$i!i$ care nu %tie patina

$e&ec(ili,r'n$u-se !a pro$uce o situa"ie comică întruc't $e re)ulă ea nu poate sf'r%i

tra)ic o că&ătură mortală nu poate * $ec't acci$entală %i atunci totul ia o altă turnură $e

interpretare a lucrurilor. Dar $acă pentru noi situa"ia celui $e pe )(ea"ă e comică pentru el

continua primej$ie $e a se pră,u%i e c't se poate $e neplăcută iar $acă noi nu receptăm

totul prin prisma comică )rotescul eforturilor acestuia $e a se men"ine pe picioare în

ec(ili,ru sunt $e-a $reptul ur'te $i&)ra"ioase neplăcute4.

/itua"ia comică poate * con%tientă sau in!oluntară. 5Orice fel $e comic care ne înt'mpină în !ia"ă este comic in!oluntar. Pe scenă e0istă comicul !oluntar în care omul

face con%tient $in sine o,iect comic $ar acesta este un comic mintal. El poate c'n$ este

,ine mimat să întreacă mult pe cel in!oluntar totu%i el este altce!a %i se raportea&ă la

8/18/2019 Conceptul de Comic - Caragiale

2/4

celălalt în )eneral ca jocul la !ia"ă. De altfel cel care joacă are un $ar special care nu este

$at *ecărui actor $arul umanului.61

+n atitu$inea noastră comicul nu are nicio$ată în !e$ere persoana lo!ită persoana

a#ată în $i*cultate ci fenomenul înt'mplarea ca atare. Căci ceea ce pro!oacă r'sul este

 întot$eauna ce!a $in $omeniul slă,iciunii. 52ici nu este !or,a $e !aloarea sau non-!aloarea

morală a unei atitu$ini critice 7 ne atra)e aten"ia Nicolai 8artman 7 ci $oar caracterul ei

estetic comicul este un fenomen estetic el poate a!ea !aloare cu totul estetică c(iar c'n$atitu$inea are o latură în$oielnică $in punct $e !e$ere moral.69 

5/anc"ionarea acestei contra$ic"ii pe care contemplatorul o recep"ionea&ă su,

aspectul comicului se face prin r's. :'sul nu este un simplu act *&iolo)ic ci o e!aluare

apreciati!ă critică pe care omul o efectuea&ă asupra o,iectelor încărcate cu $isponi,ilită"i

menite să impresione&e comic.6; Orice om este capa,il $e a sesi&a !alorile comice. Măsura

%i cantitatea r'sului este $eterminată $e spiritul !iu pe care îl $e"ine *ecare in$i!i$. 5+n tot

ceea ce urmea&ă să tre&ească un r's !iu 7 ne spune Immanuel om r'$e $e o pălărie $ar ceea ce luăm în

r's atunci nu este ,ucata $e fetru sau $e pai ci forma pe care i-au $at-o oamenii capriciul

omenesc al cărui mulaj îl repre&intă.6?

Consi$erat ca un fenomen unitar comicul se manifestă în multiple forme umorul

satira ironia etc. toate corespon$ente ale atitu$inii critice.

Umorul este o atitu$ine critică i&!or'tă $intr-o contemplare ,ine!oitoare a o,iectului

aplicării corecti!elor unor caren"e u%or sesi&a,ile.

Ironia repre&intă o altă mo$alitate a comicului căreia su,iectul $e&!ăluie !oalatcaren"ele o,iectului supus criticii "in'n$ or)oliul uman tra$us în certitu$inea celor mai

!ulnera,ile stări ale in$i!i$ului. Ironia critică $ar cu o intensitate po&iti!ă. Ea incită în

i$eea cu con!in)erea posi,ilită"ilor corectării !iciilor 3epi)rama este o asemenea formă $e

ironie4.

/atira practică o $emascare a$'ncă %i comple0ă. Prin satiră autorul $emască

$e&!ăluie necru"ător cu patos racilele sociale politice morale ale între)ii societă"i.

1 Nicolai 8artman Comicul, in Estetica, @ucure%ti E$itura Uni!ers 1AB? p.=;A.; Ion To,o%aru Comicul ,in Principii generale de estetica, Cluj-Napoca E$itura Dacia 1ABp.;B. = Immanuel

8/18/2019 Conceptul de Comic - Caragiale

3/4

:i$icolul este culpa unei persoane care caută să e!ite situa"ia comicului $ar care se

a$'nce%te %i mai mult în ea prin ostenta"ia $e&icerii.

Frotescul este un comic cu e!i$ente accente !ul)are $e!enin$ astfel un comic

e0a)erat %i un comic ri$icol. Frotescul are meritul $e a arăta %i re#ecta realitatea în forme

fantastice ,i&are %i caricaturale.

Comicul ca atitu$ine critică face trimiterea la cultura noastră *in$ unul al soli$arită"ii

35se r'$e cu G64 sau $e e0clu$ere 35se r'$e $e G64. :'sul este arma cea mai $e temut $esanc"ionare a racilelor ce pro!oacă comicul. :'sul este înainte $e toate o corec"ie. Hăcut

pentru a umili el tre,uie să $ea persoanei care îl ser!e%te $rept o,iect o impresie peni,ilă.

/ocietatea se ră&,ună prin r's pentru li,ertă"ile pe care am în$ră&nit să le luăm fa"ă $e ea.

:'sul nu %i-ar atin)e scopul $acă ar purta marca simpatiei %i ,unătă"ii iar în acest fel r'sul

pe$epse%te anumite $efecte aproape la fel cum ,oala pe$epse%te anumite e0cese

lo!in$u-i pe inocen"i cru"'n$u-i pe !ino!a"i sau în alte iposta&e ac"ion'n$ în sens in!ers în

mo$ corect lo!in$u-i pe !ino!a"i. +n orice sens am consi$era r'sul !i&ea&ă un re&ultat

)eneral fără a putea face *ecărui ca& in$i!i$ual onoarea $e a-l e0amina separat. i astfel

putem ajun)e la conclu&ia că $e fapt func"ia r'sului este să intimi$e&e umilin$.

Cu toate acestea r'sul poate * )ratuit facil impre!i&i,il sau c(iar serios a$ică util

*a,il. Umorul poate * utili&at %i or)ani&at în necesitatea $e a e!ita (aosul. De aceea

umorul ne)ru care creea&ă confu&ie apare a$esea scan$alos. /tu$iul r'sului pre&intă

$i*cultă"i înc't comicul poate să apară în orice situa"ie oriun$e %i oric'n$ r'sul *in$

efectul ime$iat al comicului iar acesta se manifestă su, $iferite nuan"e $e atitu$ine. El

poate * un sur's sau un (o(ot ca mijloc $e comunicare poate * $isperat a$ică $e

a$e&iune ori $e $ocilitate cu forma $e umor ar"ă)os spiritual sau ursu& în func"ie $e stările

psi(ice $iferite.

:'sul poate *

Euforic spumos spontan

Non-euforic $e polite"e $e re!oltă.

Comicul in!oluntar pro!oacă r'sul in!oluntar astfel comicul poate * unul serios 3cel

al ,ucuriei $e a trăi4 %i unul fri!ol 3care semni*că $oar implicare4. Despre o operă comicăse poate spune cu mult mai multă în$reptă"ire că este o reu%ită nu însă frumoasă.

8omer a fost primul care a făcut să se între!a$ă aspectul !iitor al come$iei urm'n$

 în forme $ramatice nu in!ecti!e ci comicul. +nsă 2ristotel a fost cel $int'i care ne-a furni&at

o $e*ni"ie a come$iei *in$ $e părere că $e fapt come$ia este 5ini"iati!a unor oameni

neciopli"i nu însă a totalită"ii aspectelor oferite $e o natură inferioară ci a celor ce fac $in

ri$icol o parte a ur'tului.6J

După ce come$ia %i-a $o,'n$it oarecum înfă"i%area proprie au început să se

pornească %i poe"ii comici propriu-&i%i $eoarece înainte come$ia era pri!ită ca *in$ o operă$e artă inferioară. Cine a intro$us folosin"a mă%tilor ori a prolo)ului cine a *0at numărul

actorilor %i toate celelalte amănunte nu se %tie însă $eprin$erea $e a compune su,iecte

J 2ristotel Poetica E$itura Iri @ucure%ti 1AA p.BK.

8/18/2019 Conceptul de Comic - Caragiale

4/4

comice !ine $e la Epi(arm %i Hormis. +nceputul l-a făcut $eci /icilia $ar $intre atenieni

primul care a părăsit în!ec(ita iam,ică 3a$ică come$ia $e atacuri la persoană4 %i a început

să trate&e teme cu caracter )eneral %i să înc(e)e su,iecte propriu-&ise a fost Crates.

 Tot 2ristotel era $e părere că pentru ca o come$ie să *e socotită ,ună nu este $e

ajuns ca aceasta să ai,ă o intri)ă ci mai tre,uie ca această intri)ă să *e con$usă $upă

norme iar re&ultatul pe care autorul îl urmăre%te tre,uie să *e 5!erosimilul6 sau

5necesarul6 $eoarece 5în înlăn"uirea faptelor nu tre,uie să-%i facă loc nici un elementira"ional.6

@. Croce era $e o cu totul altă părere el spun'n$ că toate $e*ni"iile comicului sunt

ele însele comice %i pro!oacă tocmai sentimentul pe care ar tre,ui să îl anali&e&e. +nsă

comicul în calitatea lui $e fenomen social e!oluea&ă în pas cu omenirea orice teorie

)enerali&ea&ă $eci o practică socială se sprijină pe o anumită e0perien"ă artistică %i e

formulată pe o anumită platformă i$eolo)ică. E0amenul atent al principalelor teorii asupra

comicului pune în lumină !ă$ita înru$ire $intre ele su, aspectul propo&i"iilor fun$amentale.

/ocrate însă in$ică trei feluri $e manifestare a autoi)norării într-o or$ine menită să

su,linie&e răsp'n$irea lor crescen$ă

/u, aspectul a!erii omul se poate consi$era mai ,o)at $ec't în realitate

/u, aspectul calită"ilor *&ice mai puternic sau mai frumos

/u, aspectul însu%irilor su#ete%ti mai !re$nic. Prostia celor puternici e o$ioasă %i

ur'tă pentru că e $ăunătoare aproapelui. :i$icolă e prostia celor sla,i.