1. Conceptual de partid politic. Trasaturile si functiile lui. Existent a partidelor politice, a partitismului ca fenomen politic constituie n element essential al unei societati democratice. Dificultatea definirii conceptului de partid politic rezulta, in mare masura, din faptul ca exista o mare varietate de partied cu o enorma diversitate de programe si orientari, care toate sustin ca principalul lor scop il constituie servirea intereselor poporului, ale democratiei si libertatii. Practice orice partid politic include in denumirea sa termini ca : democrat, national,popular,republican etc. Partidul politic constituie o organizatie relative durabila, formata din indivizi care impartasesc aceeasi conceptie ideological, subscriu la un set comun de valori social-politice, actionind ptr cucerirea puterii si ptr aplicarea propriului program sau doctrina politica. Din aceasta definitie putem arata urmatoarele trasaturi ale partidului:a. Caracterul constient pronuntatb. Caracterul de grupare socialac. Character istoricd. Caracterul permanent, systematic si de lunga durata.Conform unei clasificari generale, partidele politice indeplinesc 3 functii de baza:a. Functia de elaborare de doctrine, ideologiei si programe politice, care se manifesta prin redactarea de platforme, programe sau a unui discurs politic coherent, prin propaganda politica sau actiune politica directa, concreta.b. Functia de exercitare a puterii politice, care urmareste: buna desfasurare a activitatii tuturor institutiilor si a societatii civile, stabilirea regulilor de conduita dintre institut ii si cetateni, asigurarea sigurantei si stabilitattii nationale, cooperararea pe multiple planuri cu alte state.c. Functia de control si de critica asupra autoritatii executive si legislative. Aceasta functie revine de regula partidelor de opozitie care au tentative de a bloca sau de a revizui anumite initiative legislative prin: interpelari si discutii cu partidele aflate la putere prin solutii de compromise.2. Geneza si evolutia istorica a partidelor politicePartidele isi au originea din antichitate, ele au direct aceeasi pondere si semnificatie in toate orinduirile sociale. Unii politologi sustineau ca partidele au aparut cu 200 de ani in urma, iar asa numitele partied care au activat in epoca medieval si antichitate pot fi clasificate ca niste grupari de scurta durata, cu scopul de a promova un lider la putere si dup ace isi atingeau scopul isi terminau activitatea. Aceste grupari nu aveau nici programe nici ideologii. Partidele politice in Epoca Antica , care s-au confirmat ptr putere pina la urma au adus la formarea partidelor in forma lor contemporana. In Grecia Antica au existta confruntari politice mai ales cele privilegiate care tindeau catre institutii, legi care erau apte sa apere privilegiile. In Roma Aantica s-au dus lupte intre diferite paturi sociale pentru putere, care deseori aceste lupte se transformau in razboaie civile. Spre deosbire de antichitate in Epoca Medievala rolul partidelor a scazut deoarece in majoritatea statelor principal forma de guvernamint era monarhia absoluta, dar si in cadrul acestei forme s-au dat lupte intre 2 asa numite partid, cel bisericesc si cel monarchic. Civilizatia medieval poarta o amprenta ideological a celor 3 religii medieval care sunt: crestinismul, budismul, islamul. Si dogmele religioase in aceasta perioada au deveniit axiome politice si juridice si toate formele ideologice au fost anexate si subordinate teologiei, in care biserica a ajuns sa devina forta suprema de guvernamint. In epoca Antica si cea Medievala partidele politice nu erau bine conturate, organizate si nici nu aveau programe clare sau o activitate permanenta, doar una episodica. De asemenea aceste partied nu au atras de partea lor categorii vaste de cetateni.Aceasta se explica ca in epoca sclavagista, sclavii nu era considerati cetateni a unui stat, dar erau considerati ca o marfa, obiecte. Iar in Epoca feudala majoritatea erau tarani care de asemenea nu puteau sa promoveze activitati de sine statator.3. Evolutia partidismului in epoca Moderna si Contemporana. Partidele in sensul lor modern , ca institutie politica bine conturata, cu programe si statute clar fundamentate, cu activitate permanenta la care au acces toate categoriile sociale , au aparut in conditiile socialiste, unde concurenta in pla n economic era asigurata odata cu inlaturarea regimului monarchic si trecerea la forma democratica de guvernamint. Cauzele cre au adus la paritia partidelor in forma lor moderna sunt:1. Revoltutiile burgheze democratice, care au adus la inlocuirea sistemului feudal cuc el capitalist2. Universalizarea sistemului electoral3. Aparitia institutiilor parlamentarePrimele partied care s-au format in Epoca Mmoderna, au fost cele 2 partide din Anglia, care aveau doctrine contrar opuse: Partidul Conservator al sistemului vechi si Partidul Liberal al burgheziei. In SUA tot in aceasta perioada se formeaza 2 partide:Republican si Democrat. De la inceput atitudinea fata de partied din partea societatii era negative deoarece erau percepute de oameni drept niste izvoare de conflict, care dezbinau societatea. Din aceasta cauza marii ginditori din aceasta perioada, pentru o perceptive mai pozitiva din partea societatii au inventat idea precum ca partidele nu apara interesele de grup, dar cele nationale. Odata cu inlaturarea regimului vechi nu s-ar fi putut realizat fortele social-pragramiste a maselor populare, care au fost atrase la o activitate politica constienta de catre partidele politice. Astfle partidele nu au constituit un element de inlaturare a regimului vechi, dar a devenit si un factor de instaurare a unei noi societati modern cu iinstitutii noi organizate si o conducere democratica.4. Sisteme partidiste (criterial cantitativ si calitativ)Sistemul partidist este totalitatea politica care activeaza pe scena politica a unui stat cu diverse programe, platforme si care se lupta pentru dobindirea si mentinerea puterii. Sistemul partidist poate fi caracterizat dupa 2 criteriii: Criteriul cantitativ- numarul partidelor care depinde de mai multi factori: situatia economica, traditii, obiceiuri, factorul religios. Astazi dupa criterial cantitativ avem 3 sisteme: Unipartidismul- cind pe scena politica activeaza doar un singur partid. Unipartidismul poate fi intilnit la inceput de dezvoltarii capitalismului, cind fortele progresiste cu burghezia s-au constituit impreuna si aveau scopul de a inlatura sistemul feudal. Sistemul unipartidist a putut fi intilnit in unele tari in curs de dezvoltare, foste colonii care se luptau pentru independent politica si economica. Sistemul unipartidist era intilnit sip e timpul regimului fascist, in perioada de criza politica si economica. sistemul bipartidist presupune activitatea pe scena politica a mai multor partied insa doua partied au cea mai mare influenta si anume intre ele se duc lupta pentru guvernare. Sistemul bipartidist poate fi intilnit in Marea Britanie si SUA., in aceste state mai mult de 200 de ani se duce lupta dintre doua partide. sistemul pluripartidist presupune activitatea pe scena politica a mai multor partide cu programe, platforme si fiecare din ele are sansa de a guverna sau de a participa la guvernare. Sistemul pluripartidist este foarte raspindit in lume, el s-a afirmat dupa cel de al II-lea Razboi Mondial. Criteriul calitativ, prin acesta se subintelege influent ape crae o are un partid sau altul pe scena politica a statului asupra electoratului. Calitatea partidului se constituie din trei elemente:1) partidul trebuie sa aiba un numar mai mare de membri2) numarul sau % de alegatori care au votat pentru acest partid la alegeri3) numarul de mandate pe care le-a primit partidul in conformitate cu % obtinut. In dependent de nr de mandate, partidele se impart in : majoritare, dominante, minoritare.5. Sisteme electorale (majoritar, proportional, mixt)Sistemul electoral constituie un ansamblu de norme, de reguli juridice stabilite de catre stat in conformitate cu care cetatenii au drept de vot, ii aleg pe reprezentantii sai in organelle de conduceree. Astazi in toate statele din lume functioneaza sistemul electoral universal. In legislatia care este in vigoare sunt stabilite anumite norme care urmaresc scopul ca toti participantii a procesul electoral sa auba aceleasi drepturi si aceleasi obligatii, incalcarea carora poate sa duca la scoaterea partidului sau candidatului din cursa electorala. Deasemenea este interzzisa oferirrea diferitor cadouri cu diferite scopuri. Se interzice sa se publice resultate-sondaj de opinie a partidului, candidatului electoral. Sistemele electorale sunt categorizate in mai multe moduri, cea mai utila fiind impartsirea triadica in sisteme majoritare, proportionale si mixte. Sistemul majoritar se bazeaza pe principia de majoritate. Scrutinul majoritar poate fi uninominal si plurinominal, cind se voteaza lista de candidate stability de partidul politic. Sistemul majoritar se aplica in acele tari unde functioneaza sistemul bipartidist, dar si se aplica in alegerea organelor de putere locala. Alegerile in sistemul majoritar se desfasoara atit dintr-un tur cit si din doua tururi de scrutiny. Sistemul electoral proportional, prevede abordarea mandatelor in conformitate cu procentul acumulat de catre partid la alegeri pe liste de partid. Sistemul proportional electoral de aplica in acele tari unde functioneaza pluripartidismul. In sistemul proportional baremul minimal pentru partidul care poate fi este dferit, el variaza in diferite tari. In RM baremul minim constituie 6%. Sistemul electoral mixt imbina sistemul majoritar si cel proportional. In sistemul mixt se distinge sisteme mixte cu dominenta majoritara-mai multe mandate (60 mandate)6. Evolutia sistemului partidist in Republica MoldovaConstituirea sistemului partidal in RM a fost o consecinta a politicii de restructurare initiate de Mihail Gorbaciov in martie 1985. Liberalizarea vietii politice din URSS si posibilitatea de libera exprimare a declansat in RSSM, la sfo=irsitul anilor 80 ai sec XX o veritabila revolutie national-democratica si anti-imperiala, soldindu-se cu disparitia regimului totalitar communist si a statului sovietic moldovenesc si proclamarea la 27 aug 1991 a independentei RM. RM un prim ps pe calea democratizarii vietii politice l-a constituit decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM din 25 aug 1989 Cu privire la modul provizoriu de inregistrare al formatiunilor obstesti ale cetatenilor din RSSM,prin care ptr prima data dictatura comunista, statul recunoastea cetatenilor sai dreptul la libera asociere in diverse formatiuni social-politice si partide de alternative. In baza acestui decret la 26 oct 1989 au fost inregistrate primele 4 formatiuni: Frontul Popular din RM, Miscarea ptr Egalitate in Drepturi, Miscarea PopularaGagauz-Halki si Asociatia Social-Culturala Bulgara Vorrojdenie. Catre finele anului 1993, la Ministerul Justitiei a RM erau inregistrate in jur de 30 de partide si organizatii social-politice. In 1998 Parlamentul Moldovei a efectuat modificari la legea cu privire la partidele politice. Principalele modificari sunt1) S-a marit baremul minimal de trecere de la 4 la 6%2) S-a marit num minimal de membri ptr partid de la 300 la 500 de membri.Astazi pe scena politica functioneaza in jur de 30 de formatiuni politice: PCRM, PLDM, PL, PP,PPCD,PSD etc. La alegerile anticipate care au fost pe 29 iulie 2009 doar 5 formatiuni au deposit baremul, ele sunt:

PCRM-48 mandatePLDM-18 mandatePL-15 mandateAMV- 7 mandatePDM-13 mandate