MANZATU MARIUS -VALENTIN

AN I

MASTERAT - DSI, ORADEA

Comunitatile defavorizate - diagnoza sociala,politici si solutii de dezvoltare

Comunitatea desemneaza o grupare umana caracterizata prin probabilitate sporita de unitate

valorica a membrilor ei.(Sandu,2005,pg.30) .Ea este recunoscuta prin urmatoarele caracteristici:

faptul ca membrii ei au o cultura identica si un set identic de valori, intre membrii comunitatii

stabilindu-se relatii interpersonale puternice si existand asemanari de status social intre membrii

ce o compun.

Referindu-ne la etnie ,aceasta este definita ca grupare de indivizi care au aceeasi origine si care

poseda o traditie culturala comuna ,termenul fiind adesea confundat cu minoritati sau

nationalitati.(G. Ferreol,1998,pg.69).

Grupul etnic se contureaza ca un grup cu tradiţii culturale comune şi care are sentimentul

identităţii ca subgrup în cadrul societăţii înglobante. Membrii lui diferă de ceilalţi membri ai

societăţii prin anumite trăsături culturale specifice: limbă, religie, obiceiuri, îmbrăcăminte,

comportamente. Esenţial însă este sentimentul identităţii şi autoperceperea lor ca fiind diferiţi de

alţi membri ai societăţii.(C. Zamfir,L.Vlasceanu,1993).

Fiecare comunitate isi creeaza propriul set de valori ,credinte,norme care ii ghideaza

existenta.Toate acestea se insumeaza termenului generic de cultura.

Cultura nu poate fi conceputa in afara socialului ,omul este un animal social in masura in care

este o fiinta culturala si invers.(Al.Tanase,1968,pg.47)

Dezvoltarea sociala se refera la orientarea unei tari,regiuni,comunitati ,institutii spre realizarea

unei stari dezirabile stabilita ca obiectiv printr-un process planificat in timp ,realizat printr-un set

de actiuni conjugate .(C.Zamfir,2006,pg.11).

1

Literatura dedicata dezvoltarii sociale,dezvoltarii comunitare si dezvoltarii prin proiecte a

dobandit o consistenta notabila in ultimele doua-trei decenii.Asa cum arata Elena Zamfir

(2000),dezvoltarea comunitara este o componenta si un instrument de baza ale dezvoltarii

sociale,urmarind promovarea si asigurarea cresterii bunastarii comunitatii si indivizilor.

Oamenii traiesc in cadrul unor comunitati ,in calitate de membrii ai ei se bazeaza pe

oportunitatile pe care aceasta le ofera si la randul lor ei contribuie la resursele sale economice,

politice educationale ,sociale,culturale.Cat de bine sprijina o comunitate viata de familie,masura

in care membrii ei imbogatesc viata comunitara atesta competenta comunitatii.Natura acestui

schimb reciproc dintre o comunitate si membrii sai atesta nevoia sa de schimbare si dezvoltare.

( Krogsrud Miley K.,2006,pg.444).

Exista trei modele clasice de organizare caracteristice pentru practica dezvoltarii la nivel de

comunitate:

- modelul dezvoltarii locale-dezvoltarea unui sentiment al solidaritatii comunitare in cadrul

diverselor grupuri de cetateni astfel incat impreuna sa poata rezolva problemele comunitatii sau

ale proximitatii.

- modelul planificarii sociale – cercetarea trebuintelor comunitatii si dezvoltarea unor planuri

care sa aduca solutii pe termen lung la problemele fundamentale ale comunitatii

- modelul actiunii sociale – utilizarea tacticilor de confruntare pentru a apara schimbarile care

promoveaza justitia sociala si schimbarile in structurile puterii.

Organizarea comunitara este una intentionala,raspunde unor scopuri si are formulate

obiectivele care pot fi de a atenua inegalitatile,repartizarea echitabila a resurselor,rezolvarea unor

probleme sociale acute –lipsa locuintelor,somajul,cresterea nivelului economic-social al unor

zone si crearea unui sistem responsabil pentru conceperea politicilor locale care sa sustina

dezvoltarea comunitatii.Ea cauta sa dezvolte o interventie planificata pentru realizarea unei

schimbari sociale in cadrul comunitatii locale in care se manifesta probleme sociale stringente

precum polarizare si inechitate sociala,saracie, discriminare,etc.

Spre deosebire de organizare ce se concentreaza pe structurile si functiile

comunitatii ,dezvoltarea comunitatii se axeaza pe functionarea sa sociopsihologica. Activitatile

2

de dezvoltare a comunitatilor sunt eforturi facute de profesionisti de a consolida legaturile

sociale dintre membrii ,de a motiva cetatenii in scopul intr-ajutorarii ,de a dezvolta o conducere

locala responsabila ,de a crea sau revitaliza institutiile locale (Barker,1999,p.90.).

Identificarea problemelor sociale reprezinta punctul de pornire al schimbarii sociale.Formularea

unei probleme declanseaza o motivatie colectiva de a explora posibilitatile de

actiune.Comunitatile se confrunta in permanenta cu probleme sociale ,solutionarea lor duce la

perfectionarea sistemului .

A intelege schimbarea sociala inseamna in mare masura a intelege procesul social de

formularea problemelor si efortul social de a le rezolva.Dinamica sistemelor sociale poate fi in

mare masura explicata prin comportamentul fata de problemele sociale Comunitatea/societatea

poate sa ignore problemele,sau sa adopte solutii suficient de eficace.(C.Zamfir,L.Stoica,2006)

In societatile traditionale multe probleme fie persista indefinit,fie sunt solutionate printr-un

proces spontan de schimbare a conditiilor care le-au generat,pe cand in cele moderne abordarea

este strategica ,planificata.

Vitalitatea unei comunitati este data de gradul sau de organizare ,capacitatea de a crea

institutii care sa-i serveasca interesele ,capacitatea de a lua decizii si de a desfasura actiuni

collective in favoarea acesteia.Astfel organizarea comunitatii nu vizeaza sa ajute indivizii ,ci sa

sustina organizatiile care le servesc interesele.

Un proiect de dezvoltare pentru comunitati nu poate sa inceapa fara a face o evaluare a

problemelor acesteia ,o identificare a punctelor tari ale acesteia ,a resurselor umane,materiale

care pot fi capacitate in procesul de schimbare,dezvoltare a comunitatii.

Conform Ghidului Metodologic- Proiectarea Dezvoltarii Sociale

(C.Zamfir,L.Stoica,M.Stanculescu,2007) exista opt faze ale proiectarii sociale :

1. Identificarea si diagnoza problemelor sociale

2. Stabilirea prioritatilor si adoptarea obiectivelor de dezvoltare

3. Identificarea solutiilor alternative si stabilirea strategiilor

4. Operationalizarea strategiei intr-un plan de actiune sociala

3

5. Implementarea unor planuri de actiune

6. Monitorizarea

7. Evaluarea

8. Feedback si corectie

Caz particular - Comunitatea rroma din Pusta Vale,jud.Salaj

In general ,comunitatile rrome sunt un conglomerat de probleme socio-economice cu un deficit

major de dezvoltare,educatie,calificare profesionala,capacitate de integrare competitiva in lumea

moderna.

Un exemplu in acest sens este comunitatea rroma din Pusta Vale,Simleu Silvaniei.Am analizat

aceasta comunitate ,tinand cont de reperele din ghidul mai sus mentionat.

Date despre comunitate:

Surse:- recensamantul populatiei (2002)

- anuarul statistic al Primariei

- ancheta sociologica prin chestionar

- discutii informale

- observatia directa

- presa locala -

1.Culegerea conexa a datelor din aceste surse a generat o imagine globala asupra acestei

comunitati:

Comunitatea mai sus-mentionata numara 1400 locuitori de etnie rroma , dintre care 900

persoane peste 18 ani. 53% din populatie este de sex masculin,47 % de sex

feminin.Majoritatea nu au nicio pregatire scolara si nicio calificare profesionala,iar

sursele de venit sunt constituite predominant din ajutorul social si alocatia copiilor.

Aceasta comunitate este formata din familii numeroase (cu patru si peste patru copii).O

parte dintre ei nu au acte de identitate (30%).Populatia manifesta comportamente

conservatoare,traditionale perpetuate in virtutea obisnuintei sau ca urmare invatarii in

4

familie,majoritatea rromilor fiind rezistenti la schimbare.Caracteristicile acestei zone

sunt : lipsa locurilor de munca,lipsa drumului de acces,lipsa locurilor de joaca.

2. Analiza SWOT a comunitatii rrome din Pusta-Vale

PUNCTE TARI

-

PUNCTE SLABE -lipsa utilitatilor- lipsa drumului de acces-lipsa agentilor economici- lipsa locurilor de munca -lipsa actelor de identitate -lipsa pregatirii scolare si a calificarii profesionale - mentalitati,comportamente si atitudini rezistente la schimbare ale locuitorilor

OPORTUNITATI -daca se pune accentul pe educatie ,scoala,nivelul de instruire al rromilor poate sa creasca,ceea ce poate fi o rampa pentru integrarea profesionala,sociala si ca o consecinta va exista o deschidere mai mare a acestor oameni spre un mod de viata asemanator cu cel al populatiei majoritare.

AMENINTARI-neimplicarea in problemele comunitatii rrome face ca ea sa se mentina in starea de traditionalism,iar pe masura ce societatea va progresa,se poate ajunge la decalaje mari economice,sociale,intre aceasta si societate,intre ea si restul comunitatii ,impiedicand integrarea sociala a rromilor.- fiind parte a unui intreg (respectiv a comunitatii orasului Simleu Silvaniei),problematica sociala a comunitatii rrome ignorata in continuare se poate rasfrange asupra intregii comunitati a orasului Simleu Silvaniei si reflecta in indicatorii socio-economici –rata somajului,rata saraciei,etc

3.Structuri colective:

a)serviciile de sanatate,invatamant ,sociale ,cultura

Serviciile de invatamant sunt asigurate printr-o scoala generala cu clasele I-VIII,iar cele de

sanatate sunt asigurate de Spitalul Orasenesc ,situat la 5 Km ,deoarece nu exista un cabinet

5

medical in zona. Serviciile sociale sunt asigurate de Primaria Simleu prin departamentul

Social ,in zona existand un Centru de Mediere Sociala ,insa nefunctional.

b) intreprinderile si activitatile economice:

In zona nu exista agenti economici si in consecinta aceste activitati lipsesc.

c)grupurile religioase:

In zona Pusta-Vale functioneaza o biserica baptista,majoritatea etnicilor de aici fiind

convertiti in cultul baptist.

d) servicii culturale

In centrul zonei Pusta-Vale este situat un Camin Cultural in care nu se desfasoara nicio

activitate culturala.

e)infrastructura:

In zona nu exista un drum functional de acces, nici utilitati (retea de canalizare si

apa,gaz,telefonie fixa),iar locurile de agrement pentru copii (parculete de joaca) lipsesc cu

desavarsire.

4. Puterea si conducerea

Puterea Formala

a) intreprinderi si sindicate

In zona Pusta-Vale nu exista intreprinderi si sindicate.

b) partidele politice

Primaria este condusa de un reprezentant al Partidului Democrat Liberal ,iar in cadrul

Consiliului Local sunt reprezentate 5 partide : PDL,PSD,PNL,UDMR,PNG.

O parte din etnicii rromi au constituit Partidul Rromilor,fara reprezentativitate in Consiliul

Local al orasului.

6

Tot in cadrul C.L .Simleu functioneaza o comisie de specialitate - “Comisia nr. 4” pentru

probleme ale minoritatilor ,cultelor,ordine si liniste publica si administratie publica locala .

Exista si Grupul Mixt de lucru pentru rezolvarea problemelor minoritatii rrome care insa este

nefunctional.

Puterea Informala:

In comunitatea de rromi din Pusta-Vale ,puterea informala este detinuta de liderul rromilor si

tatal sau – bulibasa.

Diagnoza sociala :

- lipsa actelor de identitate a unei parti din populatia comunitatii

-lipsa locurilor de munca in comunitate

- lipsa drumului de acces in zona

- lipsa locurilor de joaca pentru copii in zona

- spatii locative insuficiente

- lipsa calificarii profesionale si a pregatririi scolare a populatiei din comunitate

- lipsa veniturilor din munca,situatie materiala precara a locuitorilor din comunitate

- lipsa implicarii autoritatilor locale in comunitate

- mentalitati si comportamente conservatoare ,traditionale ale populatiei din zona .

Scopul general: atragerea atentiei autoritatilor asupra problemelor comunitatii de rromi din

Pusta Vale

Scopul specific :ameliorarea problemelor sociale din comunitate(ca de exemplu -lipsa locurilor

de munca,lipsa actelor de identitate)

7

Obiective generale: -absorbtia fortei de minca din comunitate in activitati generatoare de venit

proprii,o mai buna integrare in comunitatea locala in ansamblu -

Obiective specifice: intocmirea actelor de identitate,crearea unui centru de colectare a plantelor

medicinal.

Modalitati de atingere a obiectivelor:

1. Contactarea factorilor politici si administrativi de decizie,locali si judeteni :

- Presedintele C.J.

- Prefectul judetului

- Presedintele Comisiei de finante buget al C.J

- Presedintele Comisiei –invatamant-sanatate –social –cultura din cadrul C.J

- Primarul orasului

- Consilierii locali

- Presedintele Comisiei de administratie publica locala ,ordine,liniste publica,drepturile omului

,problemele minoritatilor si culte din cadrul C.L

- Reprezentantii organizatiilor politice din oras

- Consilierul Prefecturii pe problemele rromilor

- Reprezentantul rromilor din grupul mixt de lucru din cadrul C.L.

2. contactarea liderilor informali din comunitate:

- Bulibasa rromilor

- Liderul rromilor

- Pastorul din comunitate

3. stabilirea etapizata a activitatilor pentru rezolvarea unor probleme punctuale

4. determinarea in timp a sarcinilor de rezolvare a problemelor

5. evaluarea rezultatelor

Obiectivul nr.1:

Realizarea actelor de identitate

8

Modalitati de rezolvare :

Contactarea factorilor politici si administrativi de decizie,locali si judeteni

-luarea legaturii cu liderul rromilor si consilierul pe problemele rromilor din Prefectura prin

presedintele Comisiei nr.4 pe probleme ale minoritatilor din cadrul C.L –Simleu,consilier local,

-stabilirea unei intalniri intre presedintele comisiei sus-mentionate cu rromii prin liderul acestora

la Caminul Cultural din comunitate pentru inscrierea in vederea intocmirii actelor de identitate

- stabilirea unei intalniri pentru informare cu privire la actele necesare intocmirii dosarului pentru

realizarea cartii de identitate,adica:

- Cerere tip pentru eliberarea cartii de identitate (se poate solicita in mai multe exemplare de

la Serviciul de Evidenta a Persoanelor )

- Certificat de nastere (original si copie)

- Actul de identitate al unuia dintre parinti, al tutorelui sau reprezentantului legal, cu care se

face dovada domiciliului (daca e cazul)

- Timbru fiscal de 1 leu

- Contravaloarea eliberarii cartii de identitate (7 lei)

Contactarea prefectului judetului prin consilierul local mai sus mentionat , pentru a-i prezenta

situatia rromilor fara acte de identitate si gasirea unei modalitati gratuite de rezolvare a acestei

probleme.(de ex. emiterea unei circulare catre Serviciul de Evidenta a Populatiei pt preluarea

formularea in vederea eliberarii actelor de identitate a rromilor in cauza ,plata fiind suportata de catre

Prefectura).

Evaluare:

-se evalueaza dupa 45 de zile cate persoane au dobandit actele de identitate

9

Obiectiv nr.2 :

Realizarea unui centru de colectare pentru plante medicinale in zona Pusta-Vale

-contactarea unui consilier judetean din cadrul C.J. Salaj si prezentarea situatiei comunitatii

Pusta-vale ,din punct de vedere al lipsei locurilor de munca si a specificului acestei populatii care

este lipsita de o calificare profesionala in procent mare, relevat de cercetarea realizata si i-am

expus reticienta lor fata de un program de lucru fix,asa cum a reiesit din cercetare.

-prezentarea unei propuneri de creare a unui centru de colectare pentru plante medicinale, printr-

un proiect din fondurile pentru categorii defavorizate de care dispune C.J sau finantat de FRDS

( Fondul Roman de Dezvoltare Sociala).

Evaluare:

- se evalueaza in mod concret cate persoane sunt interesate si dispuse sa participe la astfel de

activitati economice generatoare de venit.

Concluzii:

Ameliorarea problemelor sociale din comunitatea rroma din Pusta Vale este un proces de

durata , un rol important il au autoritatile locale,judetene care pot initia proiecte si politici de

dezvoltare a comunitatilor defavorizate ,existand oportunitatea atragerii fondurilor europene

pentru comunitatile sarace.

Bibliografie:

- Zamfir C.,Vlasceanu L.(1993) Dictionar de sociologie,Ed.Polirom,Iasi

- Zamfir C,Stoica L.(2006) O noua provocare:dezvoltarea sociala,Ed.Polirom,Iasi

- Zamfir C.,Stoica L.,Stanculesc M.,Proiectarea dezvoltarii sociale.Ghid metodologic,Ed.Buc.2007

- Sandu D.(2005) Dezvoltarea comunitara,Ed.Polirom,Iasi

- Sandu D.(2007) Practica dezvoltarii comunitare,Ed.Polirom,Iasi

10

- Krogsrud Miley K.(2006) Practica asistentei sociale,Ed.Polirom,Iasi

- Tanase A.(1968) Introducere in filozofia culturii,Ed.Stiintifica,Bucuresti

- Ferreol G.(1998) Dictionar de sociologie,Ed.Polirom,Iasi

- Cojocaru S.(2006) Proiectul de interventie in asistenta sociala,Ed.Polirom,Iasi

- Miftode V,Nacu D,Cojocaru S.,Sandu A.(2003) Dezvoltarea comunitatilor multiculturale,Ed.Expertprojects,

11