comunismul in romania - istorie

11
STATUL ŞI POLITICA. ROMÂNIA POSTBELICĂ. STALINISM, NAŢIONAL-COMUNISM ŞI DISIDENŢĂ ANTICOMUNISTĂ 1. INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST a. Premise: Actul de la 23 august 1944 - România se alătură Naţiunilor Unite în al doilea război mondial; - începutul ascensiunii Partidului Comunist din România, partid care era în ilegalitate şi care nu avea mai mult de 1000 de membrii în anul 1944. Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944 - este impusă de Uniunea Sovietică; - întreţinerea armatei sovietice de ocupaţie – Armata Roşie; - plata unor uriaşe despăgubiri de război; - graniţa româno-sovietică pe Prut; - trecerea N-V Transilvaniei sub administraţia Armatei Roşii, cu promisiunea retrocedării în schimbul unei guvernări „democratice”. Acordul de procentaje de la Moscova din octombrie 1944 - întâlnire între Churchill şi Stalin în care s-au împărţit sferele de influenţă în Europa de Est. România intra în sfera de influenţă sovietică (90%). Prezenţa Armatei Roşii - factor de presiune; - abuzuri asupra populaţiei. b. Etapele instaurării regimului politic comunist: b.1. Pătrunderea reprezentanţilor Partidului Comunist în guvernele constituite după 23 august 1944, în posturi foarte importante. Guvernul condus de general Constantin Sănătescu (august - decembrie 1944); Posturi cheie în Ministerul de Interne şi în Ministerul Comunicaţiilor. Guvernul condus de general Nicolae Rădescu (6 decembrie 1944 - 6 martie 1945) b.2. Constituirea guvernului comunist condus de Petru Groza – 6 martie 1945 s-a realizat în urma agitaţiilor comuniste din ţară întreţinute de Frontul Naţional Democrat controlat de Partidul Comunist; 39

description

rezumate istorie - comunismul in romania

Transcript of comunismul in romania - istorie

STATUL I POLITICA. ROMNIA POSTBELIC. STALINISM, NAIONAL-COMUNISM I DISIDEN ANTICOMUNIST1. INSTAURAREA REGIMULUI COMUNISTa. Premise: Actul de la 23 august 1944

- Romnia se altur Naiunilor Unite n al doilea rzboi mondial;

- nceputul ascensiunii Partidului Comunist din Romnia, partid care era n ilegalitate i care nu avea mai mult de 1000 de membrii n anul 1944.

Convenia de armistiiu din 12 septembrie 1944

- este impus de Uniunea Sovietic;

- ntreinerea armatei sovietice de ocupaie Armata Roie;

- plata unor uriae despgubiri de rzboi;

- grania romno-sovietic pe Prut;

- trecerea N-V Transilvaniei sub administraia Armatei Roii, cu promisiunea retrocedrii n schimbul unei guvernri democratice.

Acordul de procentaje de la Moscova din octombrie 1944

- ntlnire ntre Churchill i Stalin n care s-au mprit sferele de influen n Europa de Est. Romnia intra n sfera de influen sovietic (90%).

Prezena Armatei Roii

- factor de presiune;

- abuzuri asupra populaiei.b. Etapele instaurrii regimului politic comunist:b.1. Ptrunderea reprezentanilor Partidului Comunist n guvernele constituite dup 23 august 1944, n posturi foarte importante.

Guvernul condus de general Constantin Sntescu (august - decembrie 1944); Posturi cheie n Ministerul de Interne i n Ministerul Comunicaiilor.

Guvernul condus de general Nicolae Rdescu (6 decembrie 1944 - 6 martie 1945)b.2. Constituirea guvernului comunist condus de Petru Groza 6 martie 1945

s-a realizat n urma agitaiilor comuniste din ar ntreinute de Frontul Naional Democrat controlat de Partidul Comunist;

s-a realizat n urma presiunii i ameninrilor lui Andrei Vinski, ministrul adjunct de externe sovietic;

consecina formrii guvernului democratic a fost reintrarea n posesia statului romn a Transilvaniei de N-V;

regele Mihai a protestat fa de abuzurile guvernului Groza prin greva regal din perioada august-decembrie 1945, care s-a ncheiat ca urmare a includerii n guvern a unor reprezentani ai Partidului Naional rnesc i Partidului Naional Liberal.

b.3. Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946

Alegerile au fost ctigate prin fraud de Blocul Partidelor Democratice format din Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat, Partidul Naional Liberal Gh. Ttrscu i Partidul Naional rnesc Anton Alexandrescu;

Partidul Naional rnesc a fost adevratul ctigtor al alegerilor.b.4. Anihilarea opoziiei democratice

Partidul Naional rnesc nscenarea de la Tmdu acuzaii de trdare i de colaborare cu SUA mpotriva guvernului comunist de la Bucureti;

Partidul Naional Liberal s-a autodizolvat iar liberalii din guvern au fost schimbai (Gh. Ttrscu este nlocuit la Ministerul de Externe cu Ana Pauker)

b.5. Proclamarea Republicii Populare Romne

Instituia monarhiei reprezenta ultima instituie democratic din Romnia; La 30 decembrie 1947, Petru Groza i Gheorghe Gheorghiu-Dej i-au cerut regelui Mihai abdicarea. n aceeai zi Romnia a fost proclamat republic.

2. REGIMUL COMUNIST DIN ROMNIA NTRE 1948 I 1965

Regimul comunist din Romnia n aceast perioad s-a caracterizat prin:

adoptarea unor msuri specifice regimurilor totalitare comuniste;

dominaia sovietic, controlul URSS n toate domeniile vieii social-economice.

Adoptarea unor msuri specifice regimurilor comuniste: nfiinarea partidului unic n februarie 1948 s-a constituit Partidul Muncitoresc Romn prin nghiirea PSD de ctre Partidul Comunist; secretar general al partidului a devenit Gheorghe Gheorghiu - Dej;

adoptarea unei constituii care s creeze baza juridic a regimului Constituia din 1948, urmat de Constituia din 1952; acestea acordau partidului unic rolul de for conductoare;

colectivizarea n agricultur (martie 1949 1962); a avut consecine grave: distrugerea satului tradiional romnesc, srcirea ranului romn, creterea numrului de deinui politici, migraia de la sat la ora;

naionalizarea bunurilor industriale i bancare iunie 1948; a nsemnat desfiinarea proprietii private;

industrializarea forat investiii masive mai ales n industria grea, cu efecte negative pentru economie;

introducerea planificrii n economie primul plan cincinal a fost 1951-1955;

introducerea cenzurii n cultur i nvmnt, scopul fiind crearea omului nou;

msuri mpotriva Bisericii; Biserica Ortodox a fost subordonat statului; Biserica Greco-Catolic a fost desfiinat (Legea cultelor din 1948).Dominaia uniunii sovietice s-a realizat n toate domeniile: politic prin controlul Partidului Muncitoresc Romn; economic: prin intermediul ntreprinderilor mixte romno-sovietice (SOVROM-uri);

prin aderarea Romniei la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.), controlat de URSS (1949).

militar prin aderarea, n 1955, la Tratatul de la Varovia, organizaia militar a statelor comuniste; cultural are loc un proces de rusificare prin:

- introducerea limbii ruse ca limb obligatorie n coal;

- nfiinarea de edituri, instituii, muzee cu profil romno-rus (de ex. Cartea Rus);

- falsificarea istoriei naionale prin exagerarea rolului slavilor n etnogeneza romneasc i prin evidenierea relaiilor ruso-romne.

ncepnd cu 1958 (are loc i retragerea trupelor sovietice din ar), Gheorghe Gheorghiu-Dej impune linia naional:

msuri de derusificare sunt desfiinate instituiile cu profil romno-rus;

reorientarea politicii externe legturi cu statele comuniste cu care URSS intraser n conflict: Albania, Iugoslavia, China;

ncheierea de acorduri economice cu state vest-europene.Toate aceste msuri au culminat cu Declaraia din aprilie 1964 cu privire la poziia Partidului Muncitoresc Romn n problemele micrii comuniste i muncitoreti internaionale prin care se propuneau principii noi n relaiile dintre partidele comuniste: egalitate, avantaj reciproc, neamestec n treburile interne.3. REGIMUL CEAUESCU (1965-1989)

Venirea lui N. Ceauescu la putere este iniial bine primit deoarece se atepta continuarea procesului de liberalizare.

Distingem mai multe perioade:

prima etap: 1965-1971 - ntre 1965 1968 i consolideaz puterea prin promovarea unor noi cadre n structurile de conducere ale partidului i prin acapararea unor funcii importante n aparatul de stat (n 1967 - Ceauescu este ales preedintele Consiliului de Stat) Pe plan intern:- 1965 - Congresul al IX-lea al partidului (revenit la denumirea de Partidul Comunist Romn)- este adoptat o nou Constituie prin care ara noastr este proclamat Republica Socialist Romnia- o politic de destindere i promovare a unor segmente sociale (intelectuali, tehnocrai)

Pe plan extern:- politic de independen fa de U.R.S.S.- 1967: reluarea legturilor diplomatice cu Republica Federal Germania; relaii bune cu Israelul;- 1968: opoziia fa de invazia sovietic n Cehoslovacia. - Consecine: - creterea prestigiului i a popularitii lui Nicolae Ceauescu pe plan intern i extern; - consolidarea puterii lui Nicolae Ceauescu n raport cu adversarii interni;

- Ceauescu devine pentru rile occidentale un lider regional important. a doua etap: 1971-1989

- dup 1971 - N. Ceauescu instaureaz un regim personal.- Tezele" din iulie 1971 - lanseaz revoluia cultural" prin care trebuiau ideologizate toate sectoarele viei sociale.- se pun bazele dictaturii personale- n martie 1974 - devine primul preedinte al Republicii - deine i funcia de secretar general al P.C.R. i preedinte al Consiliului de Aprare NaionalMsuri:

- reinstaurarea treptat a controlului total al partidului asupra sferelor politice, culturale, tiinifice;

- promovarea cultului personalitii;- sistemul rotirii cadrelor pentru a evita consolidarea poziiilor vreunuia dintre colaboratori;- marginalizarea grupurilor contestatare din partid i promovarea politic a rudelor familiei Ceauescu ;- promovarea unei politici naionaliste. criza regimului Ceauescu ncepe s se manifeste n anii '80 att pe plan intern, ct i extern- Cauze : - deprecierea condiiilor de via ale populaiei;- punerea n practic a unor proiecte costisitoare, realizate cu mari sacrificii ale populaiei;- sistematizarea satelor etc.

- inaugurarea unei politici de reforme de ctre Mihail Gorbaciov dup 1985 pe care Nicolae Ceauescu a respins-o;- hotrrea sa de a izola Romnia pe plan extern => pregtesc terenul pentru evenimentele din 1989.4. IMPACTUL REGIMULUI COMUNIST ASUPRA SOCIETII4.1. Impactul regimului comunist asupra economiei

a) naionalizarea industriei la 11 iunie 1948, Marea Adunare Naional a votat legea naionalizrii ntreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurri i transporturi (circa 9.000 de ntreprinderi) n aprilie 1950 este naionalizat o parte a fondurilor de locuine economia a fost condus pe baz de planuri cincinale (primul plan cincinal: 1951-1955).

s-a creat Comitetul de Stat al Planificrii care asigura dezvoltarea economic pe baze planificate, avnd la baz centralismul economic.

b) industrializarea forat Industrializarea a fost o problema esenial a regimului comunist industrializarea forat cu accent pe industria grea. direciile procesului de industrializare: electrificarea; mecanizarea complex; automatizarea complex; chimizarea; dezvoltarea industriei constructoare de maini s-au utilizat i actiuni propagandistice: folosirea brigadierilor i organizarea antierelor naional ntre anii 1945-1964 realizarea industrializrii are loc pe cale extensiv => cretere cantitativ n detrimentul calitii; economia romneasc este subordonat intereselor economice sovietice. Exploatarea economiei romneti prin intermediul sovromurilor (societi mixte romno-sovietice). Romnia devine membr a C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc = organizaie internaional de colaborare economic a statelor comuniste, creat n 1949); avea ca scop satelizarea fa de Moscova i plasarea economiilor rilor membre ntr-o total dependen fa de economia sovietic. n perioada 1964 - 1980 sunt reluate i intensificate schimburile comerciale cu Occidentul; crete nivelul de trai i ponderea populaiei urbane. Dup anul 1980 apar primele semne ale crizei economice accentuat de criza petrolului cu efecte asupra industriei chimice romneti. Romnia devine dependent de importul de combustibil din U.R.S.S. Investiiile industriale depesc ratele de dezvoltare normale.Consecine:

- eforturi financiare uriae

- creterea rapid a datoriei externe - criza economic devine cronic

- economia este supus unui efort imens pentru achitarea datoriei externec) Colectivizarea agriculturii

Plenara Comitetului Central al P.M.R. din 3-5 martie 1949 a aprobat elaborarea programului viznd transformarea socialist a agriculturii prin trecerea agriculturii sub controlul statului. Colectivizarea se desfoar ntre 1949- 1962; Etapa I (1949-1953): asaltul direct; s-a urmrit distrugerea chiaburilor i organizarea G.A.C. (Gospodrii Agricole Colective) devenite mai trziu C.A.P. (Cooperative Agricole de Producie).

Metode: brutaliti; confiscri; arestri; corupere; campanii de pres; izolare.

Etapa a II-a (1953-1958): politic de transformare gradual; trecerea de la gospodria individual la cea colectiv prin faza intermediar a ,,ntovririlor". Obiectiv: mrirea produciei agricole pentru mbuntirea aprovizionrii oraelor pentru a preveni revoltele. Mijloacele sunt de ordin administrativ, cum ar fi: restricii comerciale (statul fixa tipurile de culturi i preurile la produse); interdicii.

Etapa a III-a (1958-1962): revenirea n for la modelul economic stalinist; n 1962, G.A.C.-urile cultivau 96% din pmntul arabil; colectivizarea este ncheiat rezistena rneasc fa de colectivizare a fost puternic (potrivit datelor oficiale circa 80.000 de rani au fost aruncai n nchisoare) i se manifest prin: rscoale; micarea de rezisten n muni; revolte; refuzul de a preda cotele. Consecinele colectivizrii:- agravarea crizei economice (din punct de vedere cantitativ, producia agricol este foarte mare, ns din punct de vedere calitativ, Romnia nregistreaz cea mai joas productivitate pe suprafaa cultivat din regiune);- nivel sczut de mecanizare a agriculturii;

- distrugerea temeliilor tradiionale ale satului romnesc;- veniturile mici determin schimbri demografice precum fenomenul migraiei de la sat la ora;- transformarea Romniei ntr-o ar cu grave probleme alimentare.4.2. Impactul regimului comunist din Romnia asupra culturii

ideologia dominant n rile comuniste a fost marxism-leninismul. restructurarea radical a vechiului sistem de valori i a instituiilor culturale avea ca finalitate construirea ,,omului nou.

Mijloace de realizare: .1. ntreruperea legturilor cu Europa Occidental;2. n 1948: - este desfiinat Academia Romn i nlocuit cu una nou (Academia Republicii Populare Romne) subordonat politicii partidului.

- este adoptat Legea nvmntului prin care formele de nvmnt care nu depind direct de stat erau desfiinate sau interzise; de asemenea, nvmntul mediu i superior sunt reorganizate dup modelul sovietic.

- este adoptat Legea cultelor prin care este desfiinat (prin unirea forat cu Biserica Ortodox) i pus sub interdicie Biserica Greco-Catolic, unul dintre cultele tradiionale ale rii cu rol major n istoria i cultura naional.3. folosirea cenzurii, avnd ca scop scoaterea din circuitul public a oricror informaii, cri sau idei care ar fi putut s contrazic orientarea oficial. Autorii i titlurile interzise se regsesc ntr-un volum intitulat Publicaii interzise (n 1948 erau peste 8000 de titluri i reviste interzise). Au existat mai multe etape cu trsturi distincte n care s-a manifestat monopolul ideologic comunist: I. 1948-1958 campanie activ de rusificare: - este rescris Istoria Romniei (Mihail Roller - 1947) care revizuia complet trecutul rii, ideea naional i conceptul de patriotism. - cultura romn devine o anex a culturii sovietice (sunt nfiinate edituri, instituii, biblioteci, muzee cu profil romno-rus). - limba rus devine materie obligatorie n coli. proletcultismul = orientare cultural care avea ca scop s asigure aliana dintre cele dou clase principale ale societii romneti - clasa muncitoare i rnimea - i s redea principiile de via i modelele umane mbriate de acestea).II. 1958-1965 ,,linia naional impus de Dej are efecte i pe plan cultural (sunt redescoperite valorile naionale; are loc un proces de derusificare care culmineaz n 1963 cu nchiderea Institutului ,,Maxim Gorki, a Muzeului Romno-Rus, a editurilor i librriilor (Cartea Rus), a bibliotecilor. III. 1965-1974 perioada cea mai prielnic pentru viaa cultural. nvmntul cunoate o perioad de modernizare i deschidere (scade importana marxismului, crete ponderea disciplinelor exacte i tehnice, reabilitarea sociologiei, istoria este rescris pe alte coordonate).IV. 1974-1989 perioad nefast pentru cultura romn. cultul personalitii se impune n toate domeniile culturii (= orientarea activitii sociale i culturale spre preamarirea cuplului prezidenial); istoria este aservit acestei practici (se ajunge la situaia n care lui Nicolae Ceauescu i este gsit o genealogie ce ajunge pn la Burebista); este nfiinat Academia tefan Gheorghiu prin care partidul a acaparat domenii importante ale nvmntului universitar tradiional i cercetrii tiinifice; de asemenea, monopolizeaz sociologia, tiinele politice, jurnalistica.4.3. Impactul regimului comunist asupra vieii private i a valorilor umane

Unul din obiectivele neostalinismului romnesc a fost i centralizarea i planificarea tuturor aspectelor existenei umane: alimentaia raional suprimarea drepturilor i libertilor omului:

,,legarea cetenilor de locul de munc ngreunarea micrii populaiei de la ora problema minii de lucru n agricultur rezolvat cu elevi, studeni, funcionari i soldai interzicerea avorturilor subordonarea vieii intelectuale directivelor de partid suspiciunea fa de strini nchiderea unor case memoriale restrngerea spaiului de locuit la 8 mp de persoan (cu excepia activitilor de partid) raionalizarea progresiv a consumului de electricitate, gaze naturale nregistrarea caracterelor mainilor de scris

sistematizarea localitilor - reconstrucia oraelor n proporie de 90%, demolarea de biserici, construcii faraonice: Casa Poporului din Bucureti, Canalul Dunre-Marea Neagr i Canalul Dunre-Bucureti.5. DISIDENA ANTICOMUNIST Protestul contra regimului s-a produs i prin:

emigrarea intelectualilor (Paul Goma, Gh. Calciu-Dumitreasa, Vlad Georgescu etc.); micarea disidenilor (Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Gabriel Andreescu, Aurel Drago Munteanu etc.)

Fa de rezistena i opoziia anilor 1940-1950, disidena prezint deosebiri de tactic i obiectiv: n anii 1940-1950 membrii rezistenei ndjduiau n rsturnarea comunismului, convini de inevitabila intervenie occidental i prbuirea regimului impus de Moscova.

n anii destinderii i n condiiile semnrii acordului de la Helsinki n 1975, speranele erau ndreptate spre posibilitatea reformrii structurii existente Disidena romneasc a acionat prin scrisori deschise i texte ale disidenilor religioi (predicile printelui Gh. Calciu Dumitreasa din 1979) toate aceste scrieri erau critice la adresa cultului personalitatii i la adresa socialismului dinastic n ele se solicita respectarea drepturilor ceteneti i reforme de structur disidena n interiorul nomenclaturii: n 1989, ase foti activiti ai PCR (Corneliu Mnescu, Alexandru Brldeanu, Grigore Rceanu, Constantin Prvulescu, Silviu Brucan, Gheorghe Apostol) au redactat o scrisoare adresat lui Nicolae Ceauescu ,,Scrisoarea celor ase, prin care cereau: respectarea drepturilor omului i a Constituiei

ncetarea ,,sistematizrii teritoriului i a exportului de alimente restabilirea prestigiului internaional al Romniei Aciuni de protest contra regimului: greva minerilor din Valea Jiului (1977) manifestaia studenilor ieeni (1987) demonstraia muncitorilor braoveni (1987)PAGE 40