comunism in urbanism

7

Click here to load reader

description

istorie facultate

Transcript of comunism in urbanism

Colectivizarea, Urbanizarea si Industralizarea fortata:forme de modernizare?

Procesul de Colectivizare s-a desfasurat in Romania in perioada 1949-1962. Procesul a constat in confiscarea proprietatilor agricole din tara si comasarea lor in ferme agricole de stat. In Romania colectivizarea a fost aproape identica cu cea din URSS. Inceputul colectivizarii a fost greu deoarece a stagnat intre anii 1953 si 1956, fiind reluat cu agresivitate si dus la final in anul 1962. Multi tarani cat si oameni instariti s-au opus actiunii, dar guvernul comunist a recurs la violenta.Tovarasul Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului regional Bucuresti al P.M.R. in cuvantul sau ne spune ca succesele obtinute de poporul nostru pe linia realizarii obiectivelor planului economic de 6 ani, elaborat de Congresul al III-lea al P.M.R., sunt o dovada graitoare a increderii cu care clasa muncitoare, taranimea si intelectualitatea urmeaza linia politica leninista a partidului. Masurile luate de P.M.R. au dus la dezvoltarea continua a a industriei noastre socialiste si in primul rand a industriei grele. Regiunea Bucuresti, cea mai mare regiune a tarii care cuprinde 12% din totalul familiilor taranesti si 16% din din suprafata arabila a tarii, are un rol insemnat in dezvoltarea productiei agricole, in asigurarea fondului central al statului cu produse agroalimentare.[footnoteRef:1] [1: Consfatuirea pe tara a taranilor colectivisti, Editura Politica, Bucuresti 1962 pp.13-14]

Ca urmare a colectivizarii, relatiile economice existente anterior in agricultura romaneasca au fost distruse. Mult laudata agricultura socialista a aratat semne de slabiciune intrand in criza si taranii au ajuns sa sufere de foame. Dupa cederea regimului cominist in 1989 , toate fortele politice au fost de acord ca acest sistem sa fie schimbat si CAP-urile au fost desfiitate. Procesul de urbanizare trebuie examinat unitar si in acelasi timp divizat, pentru ca el cuprinde subprocese de foarte mare importanta. Deplasarea teritoriala, miscarea de la sat la oras, este o consecinta secundara. In acest proces, fondul problemei este aceasta restructurare profund sociala: aparitia unor noi structuri sociale in lumea contemporana ca urmare a industrializarii si socializarii[footnoteRef:2] [2: Procesul de urbanizare in R.S.Romania, Aculin Cazacu,Stela Cernea s.a, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti 1970.p13]

In primul rand acest proces proces de urbanizare este un proces dinamic, este un proces produs in intreaga societate. Esenta miscari consta intr-o restrucurare sociala. Oamenii isi schimba statutul social. Procesul de urbanizare cuprinde doua laturi fundamentale: Prima consta in integrarea noilor veniti in uzine, fabrici, intreprinderi, unitati profesionale sub forma unei integrari profesionale si a 2a integrarea la un mediu nou, cum este mediul urban.[footnoteRef:3] [3: Ibidem,p15]

Revolutia urbana este un fenomen. Acest fenomen se realizeaza in cateva forme tipice: multiplicarea si dispersarea aglomeratiilor urbane si extinderea aglomeratiilor urbane. Factorul cresterii demografice a oraselor, al modernizariilor continue se releva a fi, in conditiile tarii noastre dinamismul idustrial. Studiile si cercetarile facute in tara noastra ne arata ca, indiferent de acceptia pe care o da conceptului de urbanizare: 1 cresterea demografica a oraselor existente, 2 ridicarea gradului urbanistic si de civilizatie urbana a acestora, 3 difuzarea elementelor de civilizatie moderna in zonele extraurbane sau altele, la originea tuturor acestor mutatii sociale, culturale si demografice se afla dezvoltarea industriala. In cadrul functiilor economice ale oraselor romanesti, activitatile industriale detin, in imensa majoritate a cazurilor, un rol prioritar. Daca in trecut si in Romania, numeroase orase reprezentau doar centre economice si comerciale, in prezent, orasele mari si chiar cele mijlocii si mici se dezvolta ca centre specializate in anumite ramuri industriale, in functie de conditiile locale(miniere, petroliere, chimice, forestiere). Este o alta problema faptul ca nivelul de industrializare al aglomeratiei nu are in toate cazurile un corespondent echivalent si de dorit in ce priveste echiparea urbana, constructia urbanistica, dotarea cu servicii sociale.[footnoteRef:4] Dar industrializarea, ca si progresul tehnic in general nu rezolva de la sine problemele sociale legate de expansiunea urbana. Mai mult decat atat, aplasarea de obiective industriale nu este suficienta pentru formarea unui veritabil oras. De aceea s-a si facut distinctie intre zone industriale si orase. Industria si progresul tehnic asigura numai premise unei dezboltari urbane trainice. Realitatile arata ca progresul tehnic si progresul social nu sunt automat concordante,putand exista uneori chiar si o pozitie intre ele.[footnoteRef:5] Prin dezvoltarea continua a infrastructurii econimice a oraselor si repartizarea cat mai rationala in toate zonele tarii, a noilor obiective industriale a fost posibila sa se evite formarea in orase a unui excedent de populatie de imigratie recenta, in randul careia apar deobicei cazuri de dezorientare si de degradare morala si care constituie o permanenta sursa de fenomene seculdare de patologie sociala. Ponderea scazuta a acestor fenomene in conditiile oraselor din romania este conditionata in primul rand de faptul ca dezvoltarea urbana apare ca o expresie si o consecinta a progresului economic, a unei intense dezvoltari industiale.[footnoteRef:6] [4: Ibidem.p302] [5: Ibidem.p303] [6: Ibidem.p307]

Transpunerea modelului productiei industriale industriale bazat pe industria grea s-a concretizat intr-un efort investitional, realizat prin fortarea investitiilor in acest sens, in defavoarea consuului populatiei si cu pretul unor profunde devechilibre sectoriale. Astfel in perioada 1950-1989 productia industriala totala a crescut de 44 de ori, in ritm mediu anual. Ca urmare a dezvoltarii si modernizarii industriale a crescut si productia de energie electrica, carbune extras, tesaturi, incaltaminte, carne,etc toate acestea fiind o buna forma de modernizare. Romania depasesea multe tari importante la productie facand si import

Bibliografie:1. Procesul de urbanizare in R.S.Romania, Aculin Cazacu,Stela Cernea s.a, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti 19702. Consfatuirea pe tara a taranilor colectivisti, Editura Politica, Bucuresti 1962 3. Industrializarea si Urbanizarea, Traian Hersini s.a, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1970