nAspuNs rA o FrcTruNE(Codul lui Dq Vinci)

Comunicqt ql Sfdntului Sinod olBiserici i Ortodoxe o Greciei

* * *

Trdili-vd viafo! De reslul ne ocupdm noi!de preot Lucion Grigore

Bucuregti 2006

.,Dar Duhul grdiqte ldmurit d. inwemwile cele de apoi. unii se vor de.pdfta de Ia credinfid" Iuand aminte laduhwile cele Weldture pi Ia inudtdtu-rile dernonilor pin ffidnicia unor min-cinqi. ane sunt infienti in cugetul lor-.

(SfAntul Apostol Pavel,l Tim. 4, l-2)

..Pentu cd multi arndgitori au iqit inIume, are nu mdrturtsesc d lisusIlristos a venit in trup; acesta estearrudgitorul pi antihri*ul. Hzilhd p uoiWiua ca sd nu piefiefi cea ce ati Iu-crat ci sd primiti pIaE deplind. Ortcinese abate Fi nu dmane frn invdtt tun luiIlristos nu are p Dumnezeu,. cel cerdndne in inwdfatun Lui, acela are Fipe Tattdl Fi F FfuI. Dad cineua uine Iavoi gi nu aduce inudldtura acasta. sdnu4 primiti in asd Fi std nu-i zicefi: Bunvenit! Gci cel cei zire: Bun venit! seface phtap Ia faptele lui cele rele".

(Sfdntul Apostol loan, II loan I ,7-lI)

r

ADEVART'L DESPRD ROMANUL,,CODUL LUI DA VINCI"I

'p iserica noastrd nu ar fi vmt ca in aces"

l)te zilein care cu tofii ne bucurdm debiruinla invierii .Domnului nostru, cea maimare minune a istoriei, sd se ocupe, pentrua nenumarata oard in 2OOO de ani, de infir-marea unor conceptii fantasmagorice gi unorfabulatii neconforme cu adevdrul istoric,, ere,de fiecare datd oind au apdrut, au fost res-pinse Stiintific ai dezaprobate teologic.

insd responsabilitatea noastrd, atAt faldde adevdr, cAt Si fata de constiinta credin-

' Extras din Comunicatul Sfantului Sinod al BisericiiOrtodoxe a Creciei, aparut in brogura pros to lao(Cdtre p-opor), nr. 42, mai 2006.

If,

cio$ilor, ne obliga ca, ,,tindnd adevdrul fniubirea, sa informam acest poPor in legaturacu problematica ivitd odatd cu difuzarea in

fara noastra a filmului reallzat dupa cartealui Dan Brown, Codul lui Da Vinci.

o Este cunoscut faptul cd acest roman,care a devenit un best seller mondial, gra{ieaportului adus de mai multe ,,cercun" la pu-blicitatea lui, a reugit sa obtind cel mai maresucces editorial dupd cartea flarry Potterimbogdfindu-i astfel pe scriitor gi pe editori.

o Mesajul lipsit de adevdr istoric Si toto-datd hulitor pe care scriitorul Dan Brown in-cearcd sd{ transmita publicului larg este cd:

a) Domnul nostru lisus flristos 9i Sfdnta:Maria Magdalen a ar fi fost cdsdtoriti qi ar fidobdndit chiar gi copii;

b) Hristos nu ar fi fost Dumnezeu 5i nicio-datd nu ai fi fost adorat ca Dumnezeu decdtre primii cregtini;

) Efeseni 4, 15.

6

c) ar fi existat pe langa adorarea luiDumnezeu gi un cult al unei divinitafi femi-nine, care in acest roman este reprezentatdde SfAnta Maria Magdalena;

d) acest ,,adevdr" ar fi fost scos din Evan-ghelii mai tArziu de cdtre Sfdntul impdratConstantin, in colaborare cu preofii ,de partebdrbdteascd", iar prin legi de stat ar fi impusca Hristos sd fie cinstit ca Dumnezeu;

e) ar exista multe manuscrise vechi denaturd gnosticd, care ar confirma acest,,adevdr" ipotetic.

o De dragul adevarului Si al credincio-$ilor, a cdror congtiinfd religioasd este insul-tatd Si subminatd in chip viclean 5i mincinosde intriga romanfatd a carfii, avem datoriasd clarificdm faptul cd, din punct de vedereistoric ai cregtin, confinutul cartii este totalneadevdrat.

a) Hristos, Domnul nostru, nu a fost casd-torit, iar ca Dumnezeu desdvArsit si Om

7

l

desdvAr$it, ca unul ce era f dtra de pdcat, nua avut inclinatii pdcdtoase sau vreo patimade suflet pierzdtoare.

b) Hristos a fost cunoscut ca Dumnezeudintru inceput in Biserica primard, faptadeverit atAt de Evangheli i, de epistoleleSfintului Apostol Pavel (care sunt datate injurul anului 55 d.Hr.) , de Faptele Sf in[ i lorApostoli (datate in jurul anului 75 d.tlr.),cit Si de monogramele gi simbcllurile legatede persoana lui Hristos, descoperite in Ca-tacombe, dar Si de multe texte romane cre$-tine din primul gi al doilea secol dupa Hristos.De pilda, Sfdntul Apostol Petru mdrturiseste:.,,Tu e$ti tlristos, fiul tui Dumnezeu Celui"viu'o, Sfdntul Apostol Toma strigzi; ,Domnulmeu gi Dumnezeul meua, iar sutagul aflatlanga Cruce propovaduiegte: ,,Cu adevdratfiul lui Dumnezeu a fost Acestad.

' Mate i 16 , 15 .o Ioan 20, 2a.' Matei 27, s4.

B

c) Dumnezeu din fire nu are gen, nu estenici barbat, nici femeie, ci duh. Prin urmarenu putem vorbi despre un etern femininsau vreo divinitate feminind, deoarece astfelde concepfii sunt cu desdvdrgire patimageSi iSi au originea in antichitatea idolatra giin inclinafia ndscocitoare de basme a scrii-torului.

d) Adevarurile pe care Evangheliile ledescriu gi le invatd nu sunt inventia Sfdntu-lui Constantin, caye, de altfel, in paralel cubundvoinla aratata fatd de Cre$tinism, seStie cd nu a prigonit nici religia idolatrd. Inepoca Sfdntului Constantin, Biserica igi for-mulase deja aproape in intregime invatd-tura dogmaticd despre Dumnezeul Treimic,despre cele doud firi Si Persoana Domnuluinostru lisus Hristos etc. Milioane de oa-meni erau cregtini sau deja muriserd camartiri, schingiuifi in amfiteatrele gi areneleromane gi in diverse alte parfi ale pamAn-

9

tului, deoarece credeau in Hristos ca inDumnezeu.

o Scriitorul a avut ca surse de inspirafiedocumente,ale unei organizafii extremiste,ce are proiecte de mare anvergurd, care s-aconstituit ca societate civila in 1956 sub nu-mele de ,,Stdrefia Sionului"6. Falsitatea in-formafiilor din sursele folosite de acesteorganizafii a fost datd la iveald de un tribu-nal francez pnn anii '9O. Aceastd organizaliea pldsmuit Si a promovat o serie de manu-scrise care,,dovedeau", chipurile, cdsdtoriaIui lisus Hristos cu Sfdnta Maria Magdalena.Este cert cd au folosit elemente din invdfaitura gnosticilor, cruciafilor, templierilor, cata-rilor $i ale altor eretici.

Scriitorul Dan Brown sustine cd gi-arsprijini afirmatiile pe informafii cuprinse inmanuscrisele de la Ylarea Moartd gi in evan-gheliile gnostice, lepddand, in acelagi timp,

6 Pioryof Sionin limba engleza.

lo

textele Noului Testamenf. Insa manuscriselede la lnarea Moartd nu confin nimic in elereferitor la Cregtinismul nou-testamentar gi,firegte, nici la ,,Sfdntul Ctraal"?, ci numaifragmente din Vechiul Testament 9i din altetexte. Cunoscutele,,evanghelii gnostice"s /alui Toma, a lulariei, a Egiptenilor Fi a Adevd-rului) imprumuti numele ucenicilor lui Hristospentru a da veridicitate celor scrise de cu

7 Graal - Potirul folosit de Hristos la Cina cea deTaind. Motivul ,,cautarii Craalului" apare prezentat inliteratura oculta a Evului Mediu in legaturd cu inifie-rile cavalereSti, fiind cu totul strdin de literatura gispiritualitatea patristicd ortodoxd. (n.tr.)B Este vorba de o seamd de texte descoperite la NagFlammadi in fuipt in 1945, fiind incadrate de specia-ligti in literatura protognostica. Nota specificd loreste dispretul pentru revelatia vechi-testamentard 9irastalmacirea evenimentelor biblice. De exemplu, inele se afirmd ca pdcatul primilor oameni este defapt o virtute a eliberarii, iar garpele edenic graiegteintelept. De asemenea, confinutul lor este contradic-toriu, variantele istorisite anulandu-se una pe cealalta.(n.tr . )

11

totul alte persoane, cum este gi cazul textelorl iteraturi i vechi: Pseudo-Herodote sau Pseu-do-Lucianro. Nu se cunoagte cu siguranfdcare este confinutul lor inif ial, insd cei maimulti cercetdtori susfin cd ar fi fost scriseincepdnd cu secolul al lV-lea dupa Hristos.Pentru aceste ,,evangheli i" nici nu dispu-nem de prea multe codice, situafie totaldiferitd de cea a textelor Sfintei Scripturi(exista 25.OOO de codice care confin Ve-chiul gi Noul Testament), Si de aceea nu sepoate garanta veridicitatea lorrr. Ele sunt

s Pseudo-flerodotsau Viata tui tlomereste o lucrarealcatuita prin sec. IV-V d.Hr., pusd in mod fals peseama is tor icu lu i ant ic t lerodot . (n. t r . )'u Sub numele de Pseudo-Lucian sunt cunoscure oseamd de opere puse in mod eronat pe seama reto-ru lu i Lucian de Samosata (sec. l l d .Hr . ) . (n. t r . )

" Chiar dacd mdine s-ar confirma ca toate acestetexte gnostice au fost scrise acum 18OO sau 17OOde ani, datele problemei nu s-ar schimba cu absolutnimic. Data scrieri i niciodata nu poate fi un argu-ment in spr i j inu l dovedir i i adevdrulu i ce lor scr ise.Prima minciund incropita de arhiereii qi batrdnii

l 2

texte pldsmuite, iar nu originale ale Scrip-turilor. Ele denatureazd Noul Testament, acdrui autenticitate este dovedita qtiintific:

a) Numdrul codicelor in care se pasfteazdtextul Noului Testamenf (circa 25.OOO) esteincomparabil mai mare decdt numarul co-dicelor tuturor cadilor vechi pdstrate. Pen-tru lliada lui Homer se pastreazd, 643 decodice, pentru Istoria lui Tucidide numai 8,iar pentru operele lui tlorafiu 500.

b) Vechimea codicelor care pdstreazd,textul Noului Testament o covdrgegte cu totulpe cea a celorlalte texte vechi. Cele maivechi codice care pdstreazd textul NouluiTestament (Sinaitic, Alexandrin, Vatican) aufost.scrise in jurul anului 25O d.Hr., adicdla mai pufin de doud secole de la prima

iudeilor pentru a ascunde Invierea a fost ,,vdndutdr"strajerilor de la Mormdnt la numai c2fteva ore dupaScularea din morfi a Mdntuitorului tlristos (Vezi pe-ricopa evanghelica care se citegte in noaptea Sfinte-lor Past i , Ylatei 28, l -15). (n. tr . )

l 3

scriere a textului (SO-ZO d.Hr.), existand gi,,Papirus 52", care cuprinde o parte dinEvanghelia Sfintului Ioan gi care este datatla numai cdteva decenii dupd scrierea ori-ginafufui. D.impotriva, codicele Istoriei luiTucidide, scrisd in secolul IV i.Hr., dateazddin secolul X d.Hr., adica manuscriselepdstrate s-au scris la 14 secole dupd redac-tarea Isbrtei.

Agadar, de vreme ce nimeni nu tagadu-iegte veridicitatea Si autenticitatea textelorvechi amintite, cum e cu putinfd ca Brownsd tagaduiasca Noul Testament, q6nd mdrtu-riile gtiinfifice dovedesc cd acesta este,,cartea cea mai vrednicd de crezare din"toatd lumea"t2?

in sfargit, mintuirea in Cregtinism Simai cu seamd in Biserica Ortodoxd nu serealizeazd"prin mijlocirea unei descendente

'' Greenlee J.t1., Introduction to the New TestamentTextual - Criticism, Grand Rapids 1964, p. 16.

T 4

aristocratice, a unei legdturi biologice saude rudenie a omului cu Hristos sau cupresupugii sdi urmagi pe linie genealogicd(in esenfd, este vorba despre o tentativdrasistd a cercurilor oculte ale Europei de aimpune o aga-zisd aristocratie religioasdereditard,, c,are vine direct de la Hristos), ciprin impartdSirea dupa har a energiilor ne-create ale lui Dumnezeu, prin care DuhulSfdnt ii cerceteaza pe credinciogi, atuncicdnd acegtia trdiesc in pocdinfd, smereniegi dragoste.

in concluzie, spunem cd prin romanulCodul lui Da Vinci autorul incearcd sd lo-veascd in credinfa mdntuitoare a Bisericiicare spune ca Hristos este Dumnezeu desd-vdrgit Si Om desdvdrgit. Scriitorul atacd Siomenitatea lui Hristos, de vreme ce il con-siderd un om nedesdvdrgit, un om cu sldbi-ciuni. Mai lanseazd un atac Ai impotriva Bi-sericii, pe care o acuzd, deschis gi-i aducevorbe de ocard,, spunand cd, p2md acum s-a

l5

bazat pe inSelarea, falsitatea Si rdtdcireamembrilor ei.

Biserica noastrd a vrut ca in acest modsuccint, responsabil Si la obiect sa-gi infor_meze credinciogii ei, avAnd, in acelagi timp,incredere in credinf a lor adAncd gi nezdrun_cinata, in preocuparile lor serioase, iar maicu seamd in judecata loi cea dreapta, cucare vor putea imediat sd constate fabula_tiile anistorice pe care le promoveazd ro_manul gi-i vor respinge cuprinsul ridicol'r,,.pentru cd Domnul Dumnezeul nostru. Atot{ii_torul, impdrdfegte. Sa ne bucurdm si sa neveselim Oi sa-I ddm slavd-ta.

r3 Cunogtinfa Credinfei adevdrate este un foc mistui_:tor care arde pleava invafaturi lor strdine mincinoa_

l 6

-TKAITI-VA VIATAIDE RESTUL NE OCUPAM NOII"

l,1u aga suna reclama unui concern\r.-rbancar occidental , dinjatd spre o ca-

tegorie de clienfi pe care cineva ar fi doritsa-i relaxeze in privinfa grijilor de toatd ziua.Formula, abil construita, presupune un jocinteresant in urma cdruia identitatea clien-tului se refugiazd in confortul fals al circuluicotidian, simtind cd grijile care il frdmAntd- ametite gi epuizate la un moment dat 5iele - renunfd de la sine a se mai infiinfa incongtiinfa cu aceeagi gravitate cu care sevor fi obisnuit in fiecare zi sa o facd,. E re-confortant, e practic, dar in acelagi timp esteextrem de periculos. Circul nu poate sub-

l 7

stitui la infinit pdinea. in schimb pdinea sedobdndegte cu trudd gi cu multd grUA.

Nu poate fi, totugi, imposibil sa realizezjcd lumea in care trdim e serios intoarsd pedos, cd lucrurile nu stau bine in nici un do_meniu al viefii publice sau private, cd pre_tutindeni domnegte un duh al intunecarii 9ineputinfei. Totdeauna, intr-un anumit loc dinlume, se intdmpld ceva care completeazdimaginea unui puzzle complicat gi greu decuprins pe ansamblu gi greu de infeles.

Dupa cum existd un anumit tip de limb4ifolosit pentru intrelinerea culturii de masda consumatorilor, tot astfel exista gi subi-ecte predilecte dezbdtute in scena public6,menite sa distraga atenfia de Ia realitdfilecumplite prin care trece intreaga umanitate.intr-o vreme in care lumea este frdm Antatdde probleme deosebit de importante cum arfi inundafiile, tensiunile din Orientul Mijlociu,proximitatea declangarii vreunei deflagrafii

IB

nucleare, gripa aviard sau politica integrdriieuropene, mai toate mediile de informarede pe la noi igi gdsesc timp pentru promo-varea abundenta a divertismentului ieftin deprost gust, a kitschului, dar gi a unor diver-siuni mediatice grosiere precum horoscopul,oracolele, vr4jitoriile, topmanelele, Gay Fest-ul

Si altele, sau unele mai subfiri gen Da VinciCode, The Gospel of Judah, sau altceva deacest fel.

Nu spun cd temele cu pricina ar trebuisd rdmind definitiv in afara interesului Pu-blic, ci doar imi permit sd adaug faptul cdacest mod de a disimula realitatea - acapa.rAnd atenfia publicului cu astfel de subiectede piafa - face parte dintr-un anume fel deStrategie asupra cdreia doresc sa insistdmpufin in cele ce urmeaza.

Succesul recent al romanului Codul luiDa Vinci al lui Dan Brown este dovada lim-pede cd manipularea abila a unor eresuri

l 9

captivante, coroborata cu lipsa de maturita-te spirituala $i cu ignoranta, ori cu absenfaoricdrui interes pentru Sfinta Scripturd a.cititorului contemporan, creeaza isterii publi-ce suficient db profitabile. Una dintre publica-tiile romdnegti de prestigiu anunfa cu cevatimp in urmd urmdtoarele2 ,vdndutd in 12milioane de exemplare, in topul celor maicitite ciirfi de un an gi jumdtate, Codul luiDa Vinci iti taie rasuflarea. Iisus ar fi fostcdsdtorit cu lularia lulagdalena Fi ar fi avuturmapi care au condus Frant'a Evului Mediu.Aceasta este povestea Focantd, iar seva eise afld in operele lui Da Vinci". Sd mai amin-tim aici gi faptul cd ecranizarea aceluiagiroman a incasat in primele zile de la pre-mierd suma aberantd de 231,8 milioanedolari, plasdnd filmul pe locul al doilea laincasdri in plan international, incd in primasdptdmAnd de la aparifia pe piafa?l latd o

modalitate sigurd de a crea o adevdrata ingi-nerie a profitului! Cu ce pre[, insd?

Codul lui Da Vinci, o carte de ficfiunescrisd intr-un mod schematic, fdrd o anumitdvaloare artisticd, stilisticd gi literard, se im-pune pe piata datoritd artificiilor tematicede care abundd acfiunea. in spatele acfiu-nii de roman politist troneaza misterul ceavea sd fie devoalat intr-un final destul deslab ca deznoddmdnt. Brown preia un subi-ect quasi-cunoscut, instaldnd drept cheie aintregii acfiuni falsul cules din literatura deprofil gnostic, potrivit cdruia MdntuitorulHristos nu ar fi murit pe Cruce, ci ar fi avuturmagi naturali. Inifial, intr-o lume in careinvdfdtura Domnului Hristos propovaduitade Sfintii Apostoli gi ucenicii acestora abiaprindea contur, o astfel de erezie ar fi trecutugor neobservatd. Cregtinii de curAnd bote-za[i a teptau cuvintele Vietii din gura celorcare

-I-au vdzut pe Hristos gi l-au ascultat

\

)

1)

I

I

20 2 l

cuvintele. tri nu aveau destuld putere sdlupte pe fald cu astfel de eresuri. Scripturamdrturisegte cd unii dintre cei ce ascultaucuvintele Apostolilor nu gtiau cd existd DuhulSfint. infelegem deci cd erau insetafi deinvdtdtura adevdratd care aduce luminaregi indreptare. De aceastd situatie au profi-tat din plin anumiti ereziarhi ai vremii, careau infiinlat diverse grupari eretice: nicolaitii,donatigtii, dochefii qi alfii, pe care Apostoliiii deconspira 9i ii osindesc. intr-o Bisericda inceputurilor era foarte ugor sd se strecoa-re eresuri diverse. Din acest motiv Apostoliivestesc cu multd putere mdrturia mortii Siinvierii Domnului, cuvintele Vietii 9i nadejdeaimpardfiei vegnice. Aceastd mdrturie o dautofi cei ce au crezutin El vdzind DumnezeireaSa, minunile Sale, Patimile Sale.

Sunt unii dintre cregtini - protestanti Sicatolici mai cu seamd, dar si ortodocai -

care nu se considerd deranjati de eventua-

22

litatea ca Hristos sd fi avut familie, adica defaptul cd ar fi fost cdsdtorit. Aceasta insdeste o blasfemie cumplitd pe care tocmaiimpotrivitorii lui Hristos au scornit-o incddin primul veac apostolic. Fiul lui Dumnezeu,dupd cum insugi mdrturisegte, a venit sdslujeascd, nu sd I se slujeascd, 9i sd-gi deaviafa Sa pentru mulfi. El nu s-a ingrijit defemeie sau de un singur copil, ori de maimulfi, precum zic smintitorii care l-au inspi-rat pe Brown, ci se ingrijegte de mdntuireaintregii lumi dAndu-gi viafa Sa pentru tofioamenii.

Am gasit pe internet justificarea ipotezeihulitoare a cdsdtoriei lui lisus, lansatd deun'profan. Acela spunea: ,,dacd Dumnezeul-a pus pe lisus sa se nascd, sd trdiascd gisd moard ca un om obi;nuit, de ce sii nu_ifi acordat gi piuilegiite pe care le au oarneniiobisnuiti?" Acest fel de a judeca lucruriletrddeaza o viziune simplista asupra icono_

23

miei mintuirii gi asuPra chemdrii Pe care

5i-a asumat-o lisus Hristos Domnul ca Omgi ca Dumnezeu. Cel ce afirmd aceste lu-

cruri nu infelege ca Fiul lui Dumnezeu este

Dumnezeul cel adevdrat qi ca El nu avea

dorinte trupegti, ci suferea cu o dragoste

mai presus de c.arne pentru viala intregii

lumi. Aceasta a ardtat'o atunci c6nd nu S-a

crufat pe Sine, ci ]a dat la chinuri 9i moartepentru mAntuirea tuturor.

Dacd ar fi fost doar un biet om, suPus

in$eldtoarelor chemdri ale cdrnii, S-ar fi cru-

lat pe Sine in vremea judecafii oamenilor 9iar fi titgdduit cd este Fiul lui Dumnezeu, cul

scopul de a scdpa viu 9i a pleca cu femeialui undeva departe de locul osdndei. Oame-

nii intinafi ca noi nu infeleg insa faptul cd

Dumnezeu nu poate fi judecat dupa ma-

surd omeneascd. Noi nu-L putem infelegepe Dumnezeu aducindu-L la mdsura pdcate-

lor Si neputinfelor firii cazute 9i nici crezand

24

ca firea Sa dumnezeiascd $ar fi amestecatin vreun fel cu neputinta firii omenegti, astfelinc6t sd se transforme insdgi Dumnezeirea.

Cum ar fi putut Maria Magdalena, indatddupd inviere, sd I se adreseze lui Hristoszicdndu-l,,Rabi", adica,,invatdtorule!", folo-sind acest cuvAnt de cinste - care se ros-te$te doar in fafa unui strain - dacd Flristosar fi fost apropiatul casei sale, adicd altcevadecdt invdfatorul 9i Domnul intregii lumi?l

Cum ne putem imagina cd UceniciiDomnului ar fi ldsat toate, 9i case qi sotii Sirosturi vremelnice, pentru a urma unui Mesiacare gi-ar fi purtat cu sine sofia?l Anume,ce fel de impardfie vegnicd ar fi propova-duit Domnul gi despre ce ldcaguri vegnicear fi vorbit ucenicilor El, care a zis ca inlmpara{ia Cerurilor nici nu se insoara Si nicinu se mdrita, ci oamenii vor fi ca ingerii luiDumnezeu?!

Cum de indrdznegte a crede cineva cdIisus, ca Fiu al lui Dumnezeu, ar f i putut sd

25

se apropie patimag de femeie, cAnd El ves-tegte curd[ia, neprihdnirea 9i jertfa? Cacitocmai aceastd. hotarare de a primi SfintelePatimi gi de a lua asuprd-gi durerea acesteijertfe il aratd pe Flristos ca nefiind partaSingrijirii de femeie si de copil.

Vedem cum, pe Cruce fiind, incredinfea-zd unuia dintre Ucenici pe Maica Sa spreocrotire, gi nicidecum nu incredinteazd. pevreo altd femeie, fafd de care ar fi simtit vreoobligafie. Asemenea, vedem cum Hristosvine in odaia in care Ucenicii erau adunafide frica iudeilor, trecdnd prin ugile incuiate.Aceasta da marturie cd Hristos inviat nuputea fi supus limitarilor firii omenesti si caDumnezeirea gi puterea Sa negrditd vestescsensul unei lucrdri dumnezeieSti in lume,iar nu al uneia trupeSti.

Chiar din ziua invierii Domnului, Scriptu-ra ne mdrturisegte faPtul ca mai marii iudei-Ior gi cdpeteniile impotrivitoare gi neincre-

26

zdtoare, de teama poporului care crezusein El, de indata ce au auzit despre inviere,au minfit impotriva Domnului, pldtind banistrdjerilor ca sd spund cd ,.ucenicii Sdi ve-nind noaptea Lau furat (pe Hristos mort)pe cdnd ei dormeau." Apoi le-au mai spus:,,Dacd insd se va auzi la dregdtor noi itvom potoli Fi pe voi vd vom face f;ini grijii."Mai departe Scriptura mdrturisegte: ,,Iar ei,ludnd banii, au fdcut cum i-au invdfat; gi s-ariispdndit vorba aceasta intre iudei pAna inziua de azf (Ylatei 28. lS).

Scenariul in baza cdruia antihristul incear-cd sd surpe credin[a in lucrarea Domnuluinostru lisus Hristos este unul alit de gubredqi . atdt de neverosimil, incdt orice mintesdndtoasd va judeca singurd falsul. Toateaceste presupuneri sunt fdcute in numeleunor libertafi care sacrifica nu numai ade-vdrul, ci gi reperele morale cregtine. Credinfacregtind, aga cum am invdfat-o noi si asa

27

cum am primit-o de la Sfintii Apostoli 9i dela Parintii Bisericii, nu seamdnd intru nimiccu plasmuirile nesocotite ale unor vdndtoride cdgtig urAt, precum poate fi acest DanBrown 9i, dirnpreund cu el, toti cei ce sefolosesc acum de cartea sa.

Apreciem faptul cd editura care publicdromanul lui Brown face adnotdrile cuvenitepentru a ldmuri pe eventualii cititori neavi-zali. Citim undeva la subsolul paginii 249 aedifiei romdnegti, apdrute in 2OO4la DdituraRao: ,,Aici €i in continuare, toate refertrik Fiinterpretdrile istoiei ecleziastice, in special,pi ale istoriei, in general, constituie punctulde vedere al autorului. Deoarece aceastaIucrare este autorul

;i-a permis nenumdrate licente care trebuietratate ca atard'.

j: t: :k

in acest material nu ne propunem sddeconspiram toate artificiile qi*-tertipurile

2A

folosite de Brown pentru a construi acestedi-ficiu ficti-v_ 9i _blqs-femiator. Multe dintreraspunsurile cuvenite le pot gasi cititorii inreplica acestei carfi, distribuita Si ea pepiala in tiraj mare. trste vorba despre car-$:a _Cod11!_gp,q4_4 lui_ p_a V!49!,- scrisd deJ am es L. C arl ow Si f eterU,o_ng5_ir*p_Ulli patata ngltuia Aqua fort_e.-Clultkp:oEa , ZOO,D.Vom sublinia doar faptul ca, inca din vre-m ea Ap osto I i I o r, f4^EAlo_fii _-de . "-"bgsme i n c er-cau sa atenteze la adevirul curat al cregti-nismuiui. u,atragea ?tgn-f iqaggprq_uqol-.9-clr9r!-,,me$lesuglt_alg_.a!qi-tg'l tl\ Petru 1, 10) ale unor i -

Acegtia au produs genul de literatura proto-gnosticd, descoperitd la Nag Hammadi inEgipt in 1945, texte precum: Evanghetia luiToma, Evanghelia lui filip, Apocalipsa dupaPetru, Apocalipsa dupd pavel, lularturia ade-varului etc. Continutul acestor evanghelii,,secrete", pretins intemeietoare, este unul

29

cu totul $i cu totul fals qi contradictoriu.Nota definitorie este dispreful pentru reve-lafia vechi-testamentar6,, batjocura la adre-sa lui lahve, pe care gnosticii nu il consi-derd Dumnezeul Qreator, ci unul dintre tira-nii patriarhali gi un nepriceput izvoditor delegi. Acegtia cred cd pacatul primilor oa-meni este de fapt o virtute a eliberdrii Si cagarpele edenic grdiegte infelept. Mai credcd prin ipostaza gnostica a lui lisus se ajun-ge la gnosis, adicd la cunoagtere, iar cei cedobdndesc cunoasterea sunt divini.

Textele acestea apocrife, ca de altfel qiEvanghelia lui luda (lscarioteanul), s_ynt pf?s-muite de timpuriu (secolul I - II crestin),gp-*e*gial pentru a desfiinfa incd din faSacregtinism-ul. Acestea tU au av.!Lt__g!qc"!ul4gteptat de cdtre marii ereziarhi,

i-n-sd-peste timp pentru a iesi la luminain vremea aceasta cdnd s-a dat p . f-l,dQmul ng-legiuirii.

50

A pune temei intr-o presupusd mdrturiecriptatd a lui Leonardo da Vinci desprecasdtoria lui lisus - mi se pare o forfare alucrurilor. Da Vinci nu poate reprezenta oautoritate in materie de revelatie cregtind$i, mai mult decdt atAt, cu aceasta nu pu-tea decdt sd se deconspi(e ca mare maes-tru al unui ordin obscur ce ar fi avut misiu-nea sd propdgeascd pe mai departe gnosti-cismul 9i paginismul.

Mdrturiile despre cregtinism nu pot filuate in calcul decit in legaturd cu stareade moralitate a autorului lor. De pilda, inEnciclopedia Wikipedia (http:/ /ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vinci) gasim desprepictorul, sculptorul, arhitectul gi omul destiinE italian Leonardo da Vinci (ndscut la15 aprilie L452, la Anchiano/Vinci, in ltalia- decedat la 2 mai 1519, Cloux/Amboise,Franta) urmdtoarele:

,,in anul 1476 a fost denunt'at anonim(imnleund cu alti trei) de relatii sodomitice

3 l

cu un baiat de gaptesprezece ani, JacopoSattarelti, un prostituat cunoscut. fn pofidaacuzafiilor, a fost achitat din lipsa de mar-tori. Dar Leonardo gi ceilalti trei acuzat'i aucontinuat sa {ie supravegheafi de catre ,,Ofi-ferii Nopfii" din florenfa, un fel de polifie amoravurilor din timpul Renagterii. Nu existanici o evidenfa sa fi avut relalii intime saustrinse prietenii cu femei. Toatd viala el s-ainconjurat cu bdieli frumogi, fapt reflectat;i in arta sa. Criticii de artd contemporanicat pi cei moderni au presupus cd erahomosexual.

Una din relaliile sale de mai lungd du-ratd a fost cu Cian Oiacomo Caprotti daOreno (poreclit Salai, Drdcugor). Gian a fostangajat de Leonardo in I4BB pe la vdrstade zece ani, devenind atat servitor cat giasistent. Cealalta mare prietenie a lui a fostcea cu contele Francesco Ylelzi, bdiat decincisprezece ani, prietenie care s-a infiri-

32

pat la intdlnirea lor in 1506. Acesta era fiulunui aristocrat Lombard care il gdzduia peLeonardo in acele timpuri. Contele Melziinsusi, intr-o scrisoare, a descris sentimen-tele lui Leonardo cdtre el precum un ,,svisce-rato et ardentissimo amore". (Louis Crompton,lTistory of lTomosexuality. p. 269) Melzi adevenit cel mai apropiat elev pi asistent,cdt Si mogtenitorul sdu, trdind impreuna cuLeonardo pand la moaftea artistului."

>i< >i< >1.

Departe de gdndul de a rdscoli mor-mdntul lui Da Vinci, am sa va provoc saaflafi care este intr-adevdr codul cu pricina,studiind amdnuntit istoria Prioratului deSion gi a Cavalerilor din Ordinul Templului.tr important de gtiut ce anume documenteau gasit acegtia sub Templul lui Solomon,cum anume traiau gi care era doctrina lorsecreta. Codul nu are a dezvdlui nimic alt-ceva decdt lumea putredd din cercul pro-

33

miscuu al Cavalerilor Templieri Si falsulmizerabil confecfionat impotriva Domnuluil isus.

Pentru a pune in corespondentd secre-tele ordinului cu felul de viafa al celor careau continuat in timp dezideratele acestuia,poate ar fi interesant de rememorat intdm-plarea urmdtoare:

,,Un anume Esquieu de floltran, in IJOJ,pretinzdndu-se nobil 6i de fel din Beyiers,se aIId inchis la Agen. Comiterea unei crt-me I-a fdcut sd impartd celula cu un tem-plier condamnat Ia moarte.

fn acea perioadd persoanele destinate:execufiei nu aveau dreptul la asistenla unuipreot. Exista deci obiceiul ca ei sd se spo-vedeascd altor definut'i. Aga primegte floyranultima confesiune a acestui frate din Ordi-nul Tempiutui. ingrozit de o astfet de con-fesiune, Esquieu de floyran denunld in fafaregelui Aragonului ordinul Cavalerilor Tem-

J+

plieri. Pe baza acestui denunl in data de I5octombrie I5O7 filip al lV-lea cel frumos,in infelegere cu Papa Clement al V-]ea, orga-nizeazd in taind campania de arestare gifntem ni{are a mem brilor ordin ul ui.

Ace$tia sunt supugi fiecare unui lung in-terogatoriu aducdndu-li-se in principal acu-zafii de sodomie. Anchetatorii pornesc deIa suspiciunea cd veteranii practicd abuzulsexual asupra noilor veni{i in ordin ca ,,formdde ospitalitate"; fratii promoveazd gi incura-jeaza homosexualitatea, considerdnd cd so-domia este de preferat relafiei cu femeia.La intrare in ordin templierii sunt obligat'isa scuipe pe Cruce pi sdL renege pe lisusgi ceea ce este mai grav - obligafi sa prac-tice idolatrta" (Cf . Istoria secretd a Templie-rilor, Laurent de Vargas, Traducere dupaEdit ion de Rocher.2OOO, p.74-75).

Refinem doar aceste amdnunte privitoa-t" t:,,moneda" de trafic in interiorul aces-

35

tei strucluri para-ecleziastice, care dupadecapitare s-a refugiat in diverse alte struc-turi masonice. RdmAne de asemenea sa:nfelegem parcursul evenimentelor,, istorice,,pe care le trdim, sa facem legdtura - dacdeste vreuna - intre modelul foi lor de ceapd,pachetul de informafi i pe care congregafi iobscure, precum Ordinul Cavaleri lor Tem-plieri sau Prioratul de Sion, le ascund submasca unor diverse loji gi toleranfa exce-sivd manifestata la nivel mondial fafa de,,minoritdfile sexuale", dar si de cdtre cer-curi le poli t ice de pe la noi, care incurajeazape Ddmbovifa manifestari gen Cay Fest. :

Stefan Erclmann (in Banken, Brot und'Bornben) spune ca existd un cerc al celormai importante persoane care defin miezulproblemei. tmprejurul acestora se afla ur-matorul cerc care nu mai cunoagle intregulspcctru de informa{i i . lmprejurul celorlalf i ,ai[ i i care cunosc Lot mai pufin, gi tot aga

36

pAnd la foaia de la suprafata, unde prota-gonigtii cunosc atdt de pufin incdt pot filasafi la vedere. Totugi, tgoriile co.nspiratio-niste trebuie dezavaa@;_e- cazul s4 le ridi-culizdm ori sd le discreditan{tD-Da!-.ppst,nu-i aga?l

Agteptam pe mai departe sd ne dumi-rim dacd A'

!

PAnd Ia clarificarea problemei, vom aveaoare ! Baiefii intravesti vor mai incerca sd ne cAnte, iardnoi vom mai dori incd sd fopdim tandru, inlargul concert european, dupa logica-im-placabila a cAntecului:

..,Tdifr4rd viata! k nstul ne ocufim noi!?lSd nu fie!

37