,,Nu tot ce inten,,Nu tot ce intenţţionionăăm reum reuşşim sim săă spunem, nu tot ce se spune se aude, nu spunem, nu tot ce se spune se aude, nu tot ce se aude se tot ce se aude se şşi i îînnţţelege, se elege, se îînnţţelege elege şşi ce nu spunem, Iar ceea ce se i ce nu spunem, Iar ceea ce se îînnţţelege elege nu depinde de noi ce devine.”nu depinde de noi ce devine.”

( L. ( L. ŞŞoitu oitu ))

Comunicarea are Comunicarea are două sensuridouă sensuri , , de la “mine către tine” şi de la de la “mine către tine” şi de la “tine către mine”. “tine către mine”. Aceasta înseamnă să fim dispuşi să îi Aceasta înseamnă să fim dispuşi să îi ascultăm pe alţiiascultăm pe alţii când au să ne spună când au să ne spună ceva şi la rândul nostru când avem ceva ceva şi la rândul nostru când avem ceva de comunicat să o facem aşa încât de comunicat să o facem aşa încât celuilalt să îi fie uşor să recepteze celuilalt să îi fie uşor să recepteze mesajul nostru! Comunicarea pretinde mesajul nostru! Comunicarea pretinde conversaţie, dialog — a vorbi unul cu altul şi conversaţie, dialog — a vorbi unul cu altul şi nu doar nu doar a se adresa unul altuia fără a acorda a se adresa unul altuia fără a acorda vreo consideraţie reacţiei celuilalt.vreo consideraţie reacţiei celuilalt.

când ”pasăm” o minge cuiva o când ”pasăm” o minge cuiva o putem face în două moduri – putem face în două moduri – uşor , cu grijă , lin aşa încât uşor , cu grijă , lin aşa încât celuilalt îi va fi uşor să o celuilalt îi va fi uşor să o prindă sau o lovim puternic şi prindă sau o lovim puternic şi celălat nu o prinde , ba mai celălat nu o prinde , ba mai mult poate “răsturna” în mult poate “răsturna” în traiectoria ei şi alte obiectetraiectoria ei şi alte obiecte

Este, de asemenea, important să fim Este, de asemenea, important să fim atenţi la atenţi la felulfelul în care vorbim. în care vorbim. Cuvintele nechibzuite, provocatoare Cuvintele nechibzuite, provocatoare la ceartă sau marcate de un spirit la ceartă sau marcate de un spirit critic , caustic nu constituie o critic , caustic nu constituie o comunicare reuşită .Chiar dacă ceea comunicare reuşită .Chiar dacă ceea ce spunem este adevărat, dacă este ce spunem este adevărat, dacă este exprimat într-un mod plin de asprime, exprimat într-un mod plin de asprime, de mândrie sau de insensibilitate, de mândrie sau de insensibilitate, este posibil să facă mai mult rău este posibil să facă mai mult rău decât bine. Persoanele care care decât bine. Persoanele care care învaţă să comunice bine întreprind un învaţă să comunice bine întreprind un pas mare spre dobândirea fericirii.pas mare spre dobândirea fericirii.

ComunicareaComunicareaArtArtăă sau sau şştiintiinţăţă??

ARTA – comunicarea presupune

talent, maleabilitate, implicare afectivă

ŞTIINŢA – comunicarea presupune o foarte bună stăpânire a teoriei comunicării, dar care poate fi imbunătăţită doar prin practică, exerciţiu, observaţie

CONCEPTUL DE COMUNICARE

PROCESUL PRIN CARE O PERSOANĂ SAU UN GRUP TRANSMITE UN CONŢINUT CONCEPTUAL (O ATITUDINE, O STARE EMOŢIONALĂ, O DORINŢĂARTA TRANSMITERII INFORMAŢIILOR , IDEILOR ŞI ATITUDINILOR DE LA O PERSOANĂ LA ALTA,,CARACTERISTICĂ FUNDAMENTALĂ A FIINŢEI UMANE ŞI EXPRIMĂ UNIVERSALUL”,,A FACE CUNOSCUT.,A DA DE ŞTIRE, A INFORMA, A ÎNŞTIINŢA , A SPUNE”,, TRECEREA UNEI INFORMAŢII DE LA UN EMIŢĂTOR LA UN RECEPTOR’’ ;,, A INFORMA, A ÎNŞTIINŢA, A SPUNE’’ ;SURSA CELOR MAI MULTE PROBLEME CE APAR ÎNTR-O ORGANIZAŢIE.

COMUNICAREA PROCES DINAMIC (ODATĂ INIŢIATĂ EVOLUEAZĂ

ŞI SE ADAPTEAZĂ LA NEVOILE INTERLOCUTORILOR) IREVERSIBIL( UN MESAJ CONCEPUT ŞI TRANSMIS RĂMÂNE ÎN MINTEA RECEPTORULUI CHIAR DACĂ PRIN FEED-BACK AVEM POSIBILITATEA SĂ-L MODIFICĂM ULTERIOR).

CARACTERISTICILE COMUNICĂRII VERBALE SUNT:-reprezintă un mijloc bidirecţional de comunicare;-permite emiţătorului să verifice rapid cum a fost primit mesajul de către receptor;-permite modificarea mesajului în funcţie de reacţiile receptorului în sensul repetării, modificării sau anihilării lui;-facilitează comunicările delicate (critica, concedierea);-permite folosirea mai multor moduri de a exprima un mesaj şi chiar alternarea acestora(expunere, dialog)

ideea de

comunicare

EMIŢĂTORUL vede REFERENTUL şi iniţiază situaţia de comunicare. El inventează un MESAJ(FRAZĂ/PROPOZIŢIE). Mesajul este CODIFICAT – adică are o formă pe care o înţelege atât el cât şi RECEPTORUL. MESAJUL CODIFICAT este transmis printr-unCANAL FIZIC=CANAL DE COMUNICAŢIE(vorbă, semn, scris, desen,etc.) şi ajunge la RECEPTOR,tot codificat. Cunoscând codul comun, RECEPTORUL va decoda mesajul şi îl va înţelege, fiindu-i făcutcunoscut REFERENTUL (subiectul mesajului). Odată înţeles mesajul, RECEPTORUL va putea răspunde în acelaşi mod, creându-se o situaţie de comunicare.

mesaj codificat

referent

decodificare

codificare

Mesajdecodifica

t

referent acelaşi referent

CANAL DE COMUNICARE

Tipuri de comunicareTipuri de comunicare

Comunicarea formalComunicarea formalăă: : folositfolosităă îîn business, n business, îîn afaceri, n afaceri, îîn documente (n documente (îîn cele necesare n cele necesare

angajangajăării: CV, scrisoare de intenrii: CV, scrisoare de intenţţie), interviuri; ie), interviuri; presupune un registru adecvat presupune un registru adecvat şşi reguli mai i reguli mai

strictestricte

Comunicarea informalComunicarea informalăă: : folositfolosităă îîntre ntre prieteni, cunoprieteni, cunoşştiintiinţţe; lase; lasăă o mai mare libertate o mai mare libertate

de exprimarede exprimare

Tipuri de comunicareTipuri de comunicare Comunicare intrapersonală ,,Comunicare intrapersonală ,,în şi către în şi către

sine ,,sine ,, Comunicare interpersonală,,Comunicare interpersonală,,între oameni. între oameni.

,,,, Comunicare de grup,,Comunicare de grup,,între membrii între membrii

grupului,, şi ,,dintre alte grupuri “grupului,, şi ,,dintre alte grupuri “ Comunicare de masă ,,Comunicare de masă ,,primită de sau primită de sau

folosită de un număr mare de oameni.,,folosită de un număr mare de oameni.,,

Este ce mai folosit tip de comunicare al zilelor noastre. Dezvoltarea atât de rapidă a tehnologiei comunicaţiei a sporit procentul de acte comunicative orale având un foarte mare rol în dezvoltarea relaţiilor inter-umane. Comunicarea faţă în faţă este cea mai importantă formă de comunicare orală, ea beneficiind de aportul comunicării non-verbale(limbajul corpului, mimica, etc.).

Mesajul oral se propagă prin canale (naturale sau artificiale) accesibile simţului auditiv al receptorului.

Bineînţeles că şi în acest caz, pentru ca actul de comunicare să fie reuşit, el trebuie să conţină elementele menţionate anterior.

Diferenţa între comunicarea faţă în faţă şi cea făcută prin intermediul unui aparat emisie-recepţie (telefon,etc) este lipsa aportului comunicării non-verbale.

PRINCIPIILE PENTRU PRINCIPIILE PENTRU CRECREŞŞTEREA EFICIENTEREA EFICIENŢŢEI EI COMUNICCOMUNICĂĂRII VERBALE:RII VERBALE:

ORICE INDIVID TREBUIE SORICE INDIVID TREBUIE SĂĂ FIE PREG FIE PREGĂĂTIT ATTIT ATÂÂT T PENTRU ROLUL DE EMIPENTRU ROLUL DE EMIŢĂŢĂTOR CTOR CÂÂT T ŞŞI DE I DE RECEPTORECEPTORR

ORICE RECEPTOR TREBUIE SĂ SE AUTOEDUCE PENTRU A ASCULTA ACTIV.MANIFESTAREA INTERESULUI FAŢĂ DE INTERLOCUTOR .STABILIREA RAPIDĂ A UNOR TEME DE INTERES COMUN.

PURTARE PRIETENOASĂ

Reţeta unei comunicari eficiente poate fi zâmbet, ton prietenesc, ascultare atentă, privit în ochii interlocutorului.

‘’Omul care nu stie să zâmbească nu trebuie să-şi deschidă prăvălie’’ ‘’Un surâs nu costă nimic dar infăptuieşte mult’’ ‘’Zâmbetul nu poate fi cumpărat, cerşit, împrumutat sau furat’’ ‘’Dacă în drumul dumneavoastră întâlniţi un om prea obosit pentru a vă dărui un surâs, dăruiţi-l sau lăsaţi-l pe al dumneavoastra.’

APRECIEREA OPINIILOR/IDEILOR UNUI INTERLOCUTOR NU TREBUIE FĂCUTĂ INAINTEA TERMINĂRII TIMPULUI AFECTAT ENUNŢĂRII LOR.

FORMULĂRI ALTERNATIVE ALE PROBLEMEI.

CHESTIONAR COMUNICARE VERBALĂCHESTIONAR COMUNICARE VERBALĂ

1.Ascult până la capăt punctul de vedere al unei persoane cu care 1.Ascult până la capăt punctul de vedere al unei persoane cu care nu sunt de acord?nu sunt de acord?

2.Dacă intuiesc ce vrea să-mi spună interlocutorul îl ascult până la 2.Dacă intuiesc ce vrea să-mi spună interlocutorul îl ascult până la capat?capat?

3.Dacă nu înţeleg ceva cer explicaţii.3.Dacă nu înţeleg ceva cer explicaţii. 4.Când comunic cu cineva mă concentrez asupra mesajului şi nu 4.Când comunic cu cineva mă concentrez asupra mesajului şi nu

asupra persoanei.asupra persoanei. 5.Mă enervez când primesc mesaje negative.5.Mă enervez când primesc mesaje negative. 6.Evaluez ceea ce mi se spune în timp ce ascult.6.Evaluez ceea ce mi se spune în timp ce ascult. 7.În timp ce ascult sunt influenţat de limbajul nonverbal al 7.În timp ce ascult sunt influenţat de limbajul nonverbal al

interlocutorului.interlocutorului. 8.Ascult opinii diferite de ale mele numai dacă sunt bine 8.Ascult opinii diferite de ale mele numai dacă sunt bine

argumentate.argumentate. 9.Îmi pregătesc dinainte mesajul.9.Îmi pregătesc dinainte mesajul.

INTERPRETARE:INTERPRETARE:INTREBAREINTREBARE DADA PROCENTAJPROCENTAJ NUNU PROCENTAJPROCENTAJ

11 DADA 660%0% NUNU 440%0%

22 DADA 440%0% NUNU 660%0%

33 DADA 80%80% NUNU 20%20%

44 DADA 70%70% NUNU 30%30%

55 DADA 20%20% NUNU 80%80%

66 DADA 60%60% NUNU 40%40%

77 DADA 660%0% NUNU 440%0%

88 DADA 550%0% NUNU 550%0%

99 DADA 550%0% NUNU 550%0%

COMUNICAREA MANAGERIALĂ ŞI CULTURA ORGANIZAŢIONALĂCOMUNICAREA MANAGERIALĂ ŞI CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ

CulturaCultura reprezintă un reprezintă un sistem de valori, convingeri, sistem de valori, convingeri, tradiţii şi norme de comportamenttradiţii şi norme de comportament comune,comune, unice unice pentru o organizaţie, ceea ce diferenţiază pentru o organizaţie, ceea ce diferenţiază membrii unui grup uman de cei ai altui grup.membrii unui grup uman de cei ai altui grup.

Multe organizaţii sunt conştiente de cultura lor Multe organizaţii sunt conştiente de cultura lor şi o consideră şi o consideră un instrument strategic puternic.un instrument strategic puternic.

Valorile culturale specifice ale unei organizaţii Valorile culturale specifice ale unei organizaţii se pot referi la: se pot referi la: misiune, imaginea organizaţiei, misiune, imaginea organizaţiei, vechimea în muncă şi autoritatea, modul în care vechimea în muncă şi autoritatea, modul în care sunt trataţi oamenii, rolul femeilor în conducere, sunt trataţi oamenii, rolul femeilor în conducere, organizarea muncii, stilul de conducere.organizarea muncii, stilul de conducere.

Valorile şi convingerile cu privire la comunicare ocupă Valorile şi convingerile cu privire la comunicare ocupă un loc important în cultura organizaţională. Acestea se un loc important în cultura organizaţională. Acestea se

pot referi la :pot referi la :

circulaţia informaţiilor şi gradul de accesibilitate al acestora;circulaţia informaţiilor şi gradul de accesibilitate al acestora; modurile de comunicare folosite (preferinţe pentru comunicarea verbală, modurile de comunicare folosite (preferinţe pentru comunicarea verbală,

scrisă, paralimbaj)scrisă, paralimbaj) stilurile de comunicare practicate;stilurile de comunicare practicate; rigiditate sau flexibilitate în utilizarea unor canale de comunicare stabilite;rigiditate sau flexibilitate în utilizarea unor canale de comunicare stabilite; şedinţele şi modul lor de desfăşurare;şedinţele şi modul lor de desfăşurare; transmiterea deciziilor;transmiterea deciziilor; modul în care se transmit sarcinile, se convinge, critică sau laudă un modul în care se transmit sarcinile, se convinge, critică sau laudă un

angajat;angajat; modul de desfăşurare a dialogului pe diverse teme ;modul de desfăşurare a dialogului pe diverse teme ; modul în care comunicăm cu tinerii, femeile, persoanele mai în vârstă;modul în care comunicăm cu tinerii, femeile, persoanele mai în vârstă; modul de abordare a conflictelor;modul de abordare a conflictelor; simboluri şi ritualuri practicate simboluri şi ritualuri practicate

Realizarea fiecărei organizaţii constituie rezultatul muncii tuturor membrilor acestora. Cooperarea acestora depinde nu numai de

valoarea unei scheme de organizare, oricât de perfectă ar fi aceasta, ci şi de comunicarea internă.

Pentru punerea în concordanţă a sarcinilor parţiale în conformitate cu obiectivele stabilite, pentru influenţarea activităţii membrilor echipei, în vederea acestui scop comun, pentru luarea

unor decizii care să corespundă situaţiei concrete este indispensabil un flux ascendent şi descendent de comunicări de mesaje şi

transmiteri de informaţii. Din experienţa mea de manager am observat că membrii

organizaţiei doresc să fie informaţi şi să poată comunica cu managerul lor. Comunicarea internă eficientă din cadrul unei

organizaţii constituie o bază sigură pentru realizarea obiectivelor, asigură o coordonare mai strânsă între diferitele compartimente de

muncă şi contribuie la crearea unui climat de încredere.

CLIMATULUI DE COMUNICARE CARACTERISTICILE CLIMATULUI DE COMUNICARE:

COMPORTAMENTELE LEGATE DE O COMUNICARE DESCHISĂŞI COOPERANTĂ

SUNT SPECIFICE ORGANIZAŢIEI , CARACTERIZANDU-SE ASTFEL:

-sunt descriptive: afirmaţiile sunt informative, mai puţin de evaluare; -sunt orientate spre soluţii: accentul cade pe găsirea de soluţii; -sunt deschise şi sincere, chiar şi atunci când sunt exprimate

criticile, scopul este de a îmbunătăţi şi de ajuta; -sunt atente şi grijulii -accent pe empatie şi pe înşelegere;

-sunt echitabile-comunicarea este un proces la care ia parte oricine, indiferent de statut sau de rol;

-sunt indulgente -se acceptă existenţa unor erori inevitabile, între anumite limite şi se iau măsuri pentru a se evita erorile pe viitor;

-asigură un feedback, înţeles ca element esenţial în menţinerea bunelor relaţii de lucru.

CARACTERISTICILE COMUNICĂRII EFICIENTE DIN ORGANIZAŢIE:

Folosirea mesajele de tip ,,Eu’’

se recomandă atunci când simţim nevoia să ne asumăm responsabilitatea faţă de propriile noastre afirmaţii şi sentimente. Acest stil devine util când vrem să stabilim o relaţie mai personală, Să comunicăm mai îndeaproape cu ceilalţi, să-i informăm în legatură cu poziţia sau atitudinea pe care o avem faţă de un eveniment sau referitoare la un anumit subiect ori la diverse stări de lucruri. Exprimarea în termeni clari, fără ambiguităţi

Este necesar sa oferim celorlalţi un feedback eficientDeschiderea spre comunicareVerificarea părerii interlocutorului

PROCESE EVOLUTIVE ÎN COMUNICARE

AUTOCUNOASTEREAAUTOANALIZA

STIMULII INTERNI

STIMULI EXTERNI

ARIILE DE AUTOCONSTIENTIZARE

Feed-backFeed-backFeed-backFeed-back-ul este o alt-ul este o altăă componenta a comunic componenta a comunicăării. Aceste rii. Aceste

este un reste un răăspuns non-verbal sau verbal emis de receptor prin care spuns non-verbal sau verbal emis de receptor prin care confirmconfirmăă ca a primit mesajul. Sesizarea acestor r ca a primit mesajul. Sesizarea acestor răăspunsuri influenspunsuri influenţţeaza eaza

decisiv comportamentul si acdecisiv comportamentul si acţţiunea celor care le recepiunea celor care le recepţţioneazioneazăă..

Lumea Lumea îînconjurnconjurăătoare reprezinttoare reprezintăă o oglind o oglindăă – toate reac – toate reacţţiile iile acesteia acesteia îînseamna feed-back nseamna feed-back şşi ne ajuti ne ajutăă s săă ne ne îînnţţelegem pe noi inelegem pe noi inşşine ine

mai bine.mai bine.A da A da şşi a primi feed-back direct:i a primi feed-back direct:

“ “A da”A da”îîncepencepeţţi i îîntotdeauna cu ceva pozitivntotdeauna cu ceva pozitiv

FiFiţiţi concret concretReferiReferiţţi-vi-văă la ceva ce poate fi schimbat la ceva ce poate fi schimbat

FiFiţţi descriptiv i descriptiv şişi mai pu mai puţiţin evaluativn evaluativOferiOferiţţi feed-back-ul la persoana inti feed-back-ul la persoana intâiâi

Feed-back-ul pe care il oferiFeed-back-ul pe care il oferiţţi poate spune ceva i poate spune ceva şşi despre voii despre voi “ “A primi”A primi”

Nu fiNu fiţţi defensiv i defensiv şşi i îîncercancercaţţi si săă accepta acceptaţţi ceea ce vi se spunei ceea ce vi se spuneCereCereţţi pi păărerea mai multor persoane rerea mai multor persoane îînainte de a accepta sau respinge nainte de a accepta sau respinge

feed-back-ulfeed-back-ul

Feedback-ul trebuie: verifică percepţiasă se manifeste la momentul

potrivit;solicitată;

este bine intenţionat

este realizabil;

se manifestă direct;

reprezintă aşteptările primitorului;

exprimă adevaratele sentimente

să se refere la ceva concret: la un comportament

care a avut loc si sentimente generate de acesta.

CATEGORII DE FEED-BACKCATEGORII DE FEED-BACK

EvaluativEvaluativ: judecăm valoarea, pertinenţa, concizia afirmaţiilor celuilalt;

InterpretativInterpretativ: parafrazăm, pentru a verifica ce am înţeles.SuportivSuportiv: încercăm să-l ajutăm pe celălalt

să se facă mai bine înţeles.ExploratorExplorator: vrem să obţinem mai multe

detalii.ConştientizantConştientizant: ce înţelege celălalt ?

REGULILE COMUNICĂRII EFICIENTE

Ascultarea-cine nu ascultă nici nu ştie ce spune şi despre ce vorbeşte.

Schimbul-comunicarea trebuie să Aducă beneficii tuturor părţilor implicate, atât în plan intelectul cât şi afectiv.

Anticiparea-orice comunicare trebuie să aiba un scop a cărui atingere să fie rezultatul interacţiunii.

Voinţa de comunicare-prin acceptarea criticii şi a exprimării dezacordului.

Credibilitatea- a fi autentic e mai important decât a avea dreptate

Multilateralitatea-multiplicarea canalelor, tipurilor, direcţiilor, sensurilor şi formelor de comunicare.

Respectul identităţii fiecărui partener de comunicare.

Feedback-ul necesar pentru o comunicare eficientă:

-util

- să demonstreze o încredere reciprocă între interlocutori

-feedback-ul trebuie receptat ca o experienţă comună şi nu ca o opinie, şi cu atât mai puţin ca o replică negativă, indiferent de cât de critic poate fi conţinutul

- să se bazeze pe o ascultare atentă, mai ales din partea emiţătorului, care de data aceasta e destinatar

-comportamentul emiţătorului trebuie să fie de natura a-l ajuta pe receptor Să vorbească.

CAUZELE COMUNICĂRII INEFICIENTE

Problemele ascultării:

Absenţa feedback-ului

Falsul feedback

Rezistenţa la critică

Alegerea neinspirată a locului sau a momentului

AsertivitateaAsertivitateaAsertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoAsertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoţţiile iile şşi i

convingerile fconvingerile făărrăă a afecta a afecta şşi ataca drepturile celorlali ataca drepturile celorlalţţi, fi, făărră ă a fi agresiv a fi agresiv sau pasiv.sau pasiv.

A fi asertiv presupune:A fi asertiv presupune:A spune NU fA spune NU făărrăă s săă ai sentimentul vinov ai sentimentul vinovăţăţieiiei

A avea A avea îîncredere ncredere îîn tine n tine şşi i îîn ceilaln ceilalţţiiA le comunica A le comunica şşi celorlali celorlalţţi opiniile i opiniile şşi experieni experienţţele personaleele personale

A face complimente A face complimente şşi a i a şşti sti săă le accep le accepţţiiA recunoaA recunoaşşte te şşi a respecta drepturile celorlali a respecta drepturile celorlalţiţi

Este dreptul fiecEste dreptul fiecăăruia de a avea valori, convingeri sau opinii proprii.ruia de a avea valori, convingeri sau opinii proprii.Este dreptul fiecEste dreptul fiecăăruia de a fi acceptat ca imperfectruia de a fi acceptat ca imperfect

Este dreptul fiecEste dreptul fiecăăruia de a spune NU sau NU ruia de a spune NU sau NU ŞŞTIU sau NU TIU sau NU ÎÎNNŢŢELEG ELEG sau NU Msau NU MĂĂ INTERESEAZ INTERESEAZĂĂ

Este dreptul fiecEste dreptul fiecăăruia de a se schimba, de a-ruia de a se schimba, de a-şşi dezvolta viai dezvolta viaţţa asa cum a asa cum doredoreşştete

Stilurile de comunicareStilurile de comunicare

Stilul cooperantStilul cooperant (stilul prin care (stilul prin care dezvoltdezvoltăăm relam relaţţiiii

Stilul rezolutivStilul rezolutiv (stilul prin care se (stilul prin care se îîncearcncearcăă rerezolvarea unor probleme)zolvarea unor probleme)

Stilul bazat pe negociereStilul bazat pe negociere (folosit (folosit îîn n afaceri, afaceri, îîn tranzacn tranzacţţii)ii)

Stilul directivStilul directivStilul agresivStilul agresiv (folosit atunci c (folosit atunci câând nd

dorim sdorim săă atac atacăăm verbal, sm verbal, săă intimid intimidăăm)m)Stilul asertivStilul asertiv

Barierele comunicăriiBarierele comunicării

BarieraBariera este un obstacol este un obstacol îîn calea realizn calea realizăării unei rii unei comuniccomunicăări eficiente. Acestea pot produce efecte ri eficiente. Acestea pot produce efecte nedorite sau genera chiar blocaje nedorite sau genera chiar blocaje îîn comunicare.n comunicare.

Bariere Bariere pot fipot fi: : îîntreruperile, oboseala ntreruperile, oboseala şşi stresul, i stresul, prejudecaprejudecaăţăţile ile şşi personalitatea.i personalitatea.

Una dintre cele mai importante bariere este Una dintre cele mai importante bariere este stereotipia.stereotipia. Aceasta este o “etichetAceasta este o “etichetăă”, o imagine pe ”, o imagine pe

care ne-o formcare ne-o formăăm m îîn minte n minte şşi care ne afecteazi care ne afecteazăă modul modul de a primi informade a primi informaţţia, de a o decodifica sau de a ia, de a o decodifica sau de a

trasmite informatrasmite informaţiţia la ra la râândul nostru.ndul nostru.O alta barierO alta barierăă este este şşi i limbajul reactivlimbajul reactiv. Este . Este

indicat ca acesta sindicat ca acesta săă fie transformat fie transformat îîn n limbaj proactivlimbaj proactiv, , prin care chiar prin care chiar şşi unele conflicte pot fi atenuate.i unele conflicte pot fi atenuate.

CORELACORELAŢŢIA COMUNICARE- IA COMUNICARE- ROLUL MANAGERULUI:ROLUL MANAGERULUI:

Domeniul Rol Activităţi de comunicare

interpersonal Reprezentare comunicare prin propria imagineparticipare la diferite evenimentecreare de imagineinfluenţarea derulării şi desfăşurarii unor activităţi

Leader asigurarea corespondenţeiautoritate-responsabilitate

Contactor de persoane organizare interviurirezolvarea unor problemeconvingerea şi influenţarea unor angajaţiexplicitarea unor decizii

informaţional Monitor(controlor) discuţiii cu angajaţiiaprecierea rezultatelor bunecritica greşelilordiscutarea unor soluţii

Diseminator transmiterea informaţiilor primite de la subordonaţi celorlalti angajaţi ai organizaţiei

Purtător de cuvânt discuţii cu angajaţiidiscuţii cu diferite organizaţiicomunicarea cu massmediaparticipare la diferite evenimente

decizional Intreprinzător conceperea şi adoptarea deciziilor

Mânuitor de disfunctionalităţi analiza unei problemeiniţierea unei afaceri

Domeniu

Rol Activităţi de comunicare

Alocator de resurse adoptarea unei deciziiinterpretarea şi integrarea soluţiilor

Negociator soluţionare conflictelornegocierea contractelorîncheierea afacerilorrealizarea de consens în adoptarea deciziilor

Comunicarea managerială nu poate fi privită doar ca o comunicare interumană deoarece are scop specific si

mijloace proprii de realizare. Aceasta nu este ceva propriu unei persoane ci o relaţie complexă între conducători şi

conduşi menită să asigure realizarea unui schimb de mesaje, de informaţii, de puncte de vedere între aceştia, în scopul de

a asigura desfăşurarea unei activităţi performante. Comunicarea managerială nu se realizează la întâmplare.

Misiunea ei constă în sprijinirea aplicării strategiei organizaţiei.

În procesul de conducere locul ocupat de comunicare se află între concepţie şi execuţie, deci după adoptarea deciziei

şi mai cu seamă în etapa implementării acesteia, fără a exclude prezenţa ei şi în procesul elaborării.

În cadrul activităţii de conducere, comunicarea nu se limitează numai la a adopta şi implementa decizii. Managerul îndeplineşte o serie de roluri pentru fiecare dintre ele apelând

la schimburi de informaţii, idei, opinii şi atitudini prin intermediul comunicării.

Atâta timp cât există o bună comunicare există şi un randament maxim, Atâta timp cât există o bună comunicare există şi un randament maxim, însă dacă aceasta lipseşte se poate ajunge la disensiuni sau, chiar mai însă dacă aceasta lipseşte se poate ajunge la disensiuni sau, chiar mai rău.rău.

Este o altă latură a comunicării şi semnificaţiei sale legată de data aceasta de procese sociale de adâncime, cum ar fi:

* conservarea identităţii şi coeziunii;* exercitarea funcţiei vitale de integrare sociale;* de menţinere şi consolidare a unui humus psihologic

comun.

Comunicarea semnifică mult mai mult decât schimbul şi răspândirea de informaţii; comunicarea creează şi menţinea societatea.

comunicareacomunicarea

,,Sunt gânduri pe care putea să le spună oricine ;

acel care le spune are însă meritul de a fi înţeles singur că ele trebuiau spuse. “