"Corpul spune ce nu pot spune  cuvintele."

Martha Graham

"Dansul reprezinta manifestarea vizibila a sufletului."

Isadora Duncan

“Dansul este o poezie, in care fiecare miscare e un vers”

Mata Hori

1. Conceptul de Comunicare

Conceptul de comunicare deruleaza prin multitudinea ipostazelor sale si tinde sa se constituie intr-o continua sursa de controverse. Comunicarea este un proces prin care un individ (emitatorul) transmite stimuli cu scopul de a schimba comportarea altor indivizi  ( receptorii). In viziunea lui Charles Morris sfera conceptului de comunicare se extinde pina la a cuprinde tipuri de interactiuni ce nu mai au nimic de a face cu informatia.           Descoperirea faptului ca semnul nu este numai un mijloc de transmitere a informatiei ci si un mijloc de elaborare a ei i-a determinat pe multi teoreticieni contemporani sa exagereze importanta lui in dauna semnificatiei. Dupa parerea lor cultura si arta reprezinta o retea de semne prin care oamenii isi organizeaza raporturile dintre ei precum si raporturile lor cu materia. Cultura reprezinta sistemul de semne prin care oamenii isi regleaza relatiile lor cu natura si cu societatea. Semnul este important nu prin materia sensibila pe care o prezinta ci prin ideea inteligibila pe care o reprezinta. Prin semne natura genereaza cultura si cultura se tranforma in natura. Din punct de vedere estetic, simultaneitatea originea formelor artei si permanenta lor conlucrare in crearea mesajului estetic a fost afirmata simultan de celebrul Hegel in ‘’Estetica”si de fondatorul istoriei artei Winhelman in “Istoria artei antice” In dictionar termenul arta este reprezentat ca o forma a activitatii umane, care oglindeste realitatea in imagini expressive. Insa cu timpul arta nu a insemnat doar literatura, muzica, pictura sau arhitectura ci se regaseste si in gastronomies sau in dans. Un rol foarte important in comunicarea non-verbala il au semnele legate de miscare, gesturi, mimica si postura care pot fi intilnite in dans. Primii teoreticieni care au studiat importanta comunicativa a mimicii si gesturilor au fost profesorii de retorica si marii oratori ai antichitatii.  Noua era a studiului gestualitatii pune bazele unei noi discipline in sfera stiintelor comunicarii si anume kinezica. Obiectul de studiu al acesteia il constituie modalitatile de comunicare prin intermediul gesturilor si al mimicii. Unitatile gestuale elementare lipsite de semnificatie sunt denumite kineme iar gesturile semnificative, analoage morfemelor din comunicarea lingvistica poarta numele de kinemorfeme. Dansul dintre domeniile artei este cel mai legat de aceste forme de comunicare. In dans expresia devine controlata , deliberata  si coerspunzatoare caracterului si spiritului acestuia. Prin mimica este transmisa catre public starea psihica interioara a dansatorului. In consecinta starea de spirit a dansatorului va influenta mesajul dansului.

2. Dansul ca forma de comunicare

Dansul este o totalitate de miscari plastic, de gesture si de pasi, care se executa succesiv in ritmul unei muzici anumite, exteriorizandu-i continutul emotional. Poate fi o manifestare artistic ( dansul popular;profesionist) sau o forma de distractie in societate. Evolutia artei dansului reprezinta un indelungat process istoric-cultural, de la dansurile vechi ale omului primitive, care erau niste imitari ale miscarilor caracteristice unor procese de munca, pana la formele complexe ale artei coregrafice contemporane.Dansul este cea mai elevata, cea mai emotionanta, cea mai frumoasa dintre arte, “pentru ca nu este doar translatare sau abstractizare din viata; este chiar viata" afirma Havelock Ellis , Inca din cele mai indepartate timpuri, dansul a facut parte din viata oamenilor, din preocuparile si din modul lor de exprimareTotusi cred ca nu putem sa dam o definitie stricta a dansului. Sunt unii care incearca sa limiteze dansul la un specific strict de pasi si tipare, dar adevaratii cunoscatori ai fenomenului stiu ca frumusetea dansului sta in continua adaptare, schimbare si dezvoltare a sa. Noi dansuri si variatii continua sa fie adaugate la cele cunoscute. Valsul din secolul al XIX-lea, secolul XX cu foxtrotul si tangoul de la inceputul secolului, rock and roll-ul nascut prin anii 50 din noi variatii ale swingului, tumultoasele dansuri latine din deceniul VI, anii 70 cu navala discoului, si anii 90, care au insemnat redescoperirea dansului latin si al celui de cuplu, amintite intr-o scurta istorie, dau dovada posibilitatilor si a oportunitatilor dansanteale noului mileniu. Si asta daca nu va mai apare ceva nou.Dansul este un fenomen social datorita impactului de masa dar si incurajarii interactiunii dintre parteneri. De cata vreme este o frumoasa forma a artei, si sunt cateva sute bune de ani, el a avut timp deasemenea, sa fie parte integranta a vietii individului, creand o atmosfera aparte barbatlui si femeii dezvoltand prietenii, gasind formule pentru distractie si buna dispozitie, reprezintand expresia miscarii ritmice, a unui simt al vietii foarte intens, izvorând din perceptia interioara ce stimuleaza atât corpul cât si intelectul. Exprimând aceasta perceptie prin forma dansului, oamenii afirma placerea de-a exista, dansul fiind un limbaj universal si nelimitat.Dansul este o formă de comunicare: între tine şi corpul tău, între tine şi ceilalţi oameni. Este o comunicare nonverbală, spontană, ceea ce implică participarea atât a conştiinţei cât şi a subconştientului, o comunicare într-o situaţie destinsă, securizantă, pe care o creează ritmul muzicii şi convenţia socială care asociază dansul cu momente de divertisment, de distracţie.

2.1 Expresivitatea

    In general se considera ca expresivitatea este nativa dar ea include fara indoiala si trasaturi dobindite tinind de obisnuinta , dexteritate si chiar autocontrol. In sensul ei specific expresivitatea apare ca o insusire aptitudinala complexa pe care o dobindim cu scopul de a proiecta in plan mental si de a exprima adecvat si sugestiv o situatie, o idee sau o stare psihica. Expresivitatea nu numai ca face parte din dans dar am putea spune ca nimic nu o pune in valoare decit acesta. Mijloacele de expresie sunt mimica si postura. Expresia mimica reprezinta terenul celor mai bogate investigatii, aceasta avind 2 principale componente reprezentind ochii si gura. Expresia ochilor este foarte importnta de multe ori ea tradind sentimentele ce se ascund in spatele miscarii dansatorului, dar putind in acelasi timp si sa dea mai multa substanta dansului. Pentru aceasta dansatorii recurg la machiaj care are rolul de a accentua mesajul si de al face mai inteligibil.

  2.2   Atitudinea corporala

      Felul in care stam poate fi un indicator foarte bun al starii fizice si psihice in care ne aflam si poate servi ca o forma deliberata de comunicare. De asemeni pozitia corpului ne poate trada in ceea ce priveste obiceiurile, profesia, educatia. Spre exemplu un dansator va adopta o postura frumoasa, eleganta si echilibrata si in viata particulara nu numai pe scena. Un alt factor care intervine in difuzarea mesajelor in domeniul dansului il reperzinta vestimentatia.     Aceasta este o cale de a comunica publicului ca purtatorul trebuie sa indeplineasca un anumit rol si are un anumit statut. Vestimentatia poate ajuta publicul  sa inteleaga mai usor mesajul pe care incearca sa-l transmita.Prin mişcările corporale ale dansului omul poate reda atît frumuseţea exterioară (latura fizică a artei), cît şi pe cea interioară (latura spirituală a artei). Aceste două laturi, fiind corelate, interacţionează şi se influenţează reciproc. Corelarea este determinată de faptul că intonaţiile plastice ale dansului formează un tot întreg cu viaţa, fiind generate de ea.Limbajul dansului dispune de un secret al influenţei, care constă în forţa exprimării sentimentelor şi emoţiilor de o înaltă intensitate, de a trece tot ceea ce este nesemnificativ şi întîmplător. Imaginile coregrafice, ca regulă, poartă în sine reflectarea etapelor-cheie ale momentelor vieţii, şi, graţie unei înalte intermedieri şi emotivităţi ridicate, sînt capabile a atinge esenţa.

3.Metafora dansului ca limbaj

“ un mod de comunicare nonverbal il reprezinta metafora belly-dance-ului.Este o analogie importanta deoarece este o cale de a da putere dansului nostru-puterea comunicarii.Orice dans este comunicare nonverbal atunci cand este bine realizat. Astfel este o insiruire de miscari la intamplare. In belly dance noi nu facem doar o miscare simpla de sold continuand cu o miscare a bratului. O miscare de belly dance este un gest al intregului corp, are o incarcatura emotionala si semnificatie precum un cuvant. Nu vreau sa spun ca fiecare miscare de dans simbolizeaza ceva specific, ceva anume ci faptul ca o miscare de belly dance poate sa sugereze un sentiment, un mod de a simti sau poate sa aiba o anumita savoare-atat pentru dansatoare cat si pentru spectator. Ar trebui deasemeni sa fimm constientide conotatia si contextual cultural al unora dintre miscarile pe care le alegm, la fel cum suntem atenti, la semnificatia unor cuvinte inainte sa le rostim. Are oare vreuna din miscarile de dans pe care le folosim o conotatie nedorita? Este ridicola atunci cand o folosim intr-un context nepotrivit? Si atunci este oare bine sau nu sa o folosim in acel context?Ca sa ducem analogia mai departe – noi folosim in dans astfel de “cuvinte” alaturand-le potrivindu-le pentru a crea “propozitii” si “fraze”. Scriem “paragrafe” atunci cand putem combina “fraze” de dans. Putem sa ne gandim la un “paragraf” de dans ca si la un dans in sine, un individ iar la o “povestire”- ca si la un set de dansuri.Indifferent de durata lungimea unei astfel de declaratii daca doar adunam un manunchi de cuvinte/miscari fara a le gandi va rezulta fie un dictionar de stari, de dispozitii, fie nonsensuri. Daca vrei sa prezinti nonsensuri este in ordine, dar de obicei nu asta este ceea ce ne dorim sa facem. Sigur nu asta urmarim. Si daca chiar ar fi asa si ar fi niste nonsensuri dragute (care suna bine in cazul cuvintelor si arata bine in cazul dansului), totusi daca am putea comunica ceva dansul ar avea un impact mult mai mare asupra dansatorului si spectatoruluiCum putem face ca dansul nostrum sa devina o cale de comunicare? Ei bine, noi comunicam verbal de obicei prin una din cele doua modalitati : speachu-uri pregatite repetate sau improvizatii.Coregrafia este un speach , belly dance-ul este o improvizatie. Fiecare modalitate isi are locul si rostul sau insa daca nu poti vorbi liber, sa improvizezi…te vei gasi legat la limba in situatii neasteptatePutem continua metafora dans/limbaj prin a compara felul in care variem, diversificam modul de a vorbi, de a ne exprima cu varietatea pe care noi o avem in dans. Daca modificam cativa termeniProcesul ramane acelasi in esenta. Cuvintele pe care le folosim in limabul cotidian in mod frecvent repezinta un vocabulary restrans comparativ cu un numar de cuvinte care ne stau la dispozitie. Exista cuvinte pe care toti cei din anturajul nostru le cunosc. Noi ne limitam la a folosi aceste cuvinte pentru a ne putea intelege, da r limbajul nostru nu este unul monoton. Incepem cu acest vocabular limitat atat in limbaj cat si in belly dance; apoi ne organizam vocabularul In familii. In fiecare familie de cuvinte sau miscari exista o miscare de baza sau un

gest ( un cuvant in cazul limbajului) care este variat imbogatit, infrumusetat, pentru a creea alte miscari ( si cuvinte) in aceea familie.In cazul limbajului , a vorbirii, noi variem rapiditatea si ritmul rostirii. Variem si tonalitatea vocii, calitatea ei. Ne infrumusetam cuvintele cu miscari ale bratelor. Adaugam si limbajul trupului si expresiei faciale speach-ului nostrum.In cazul belly dance-ului noi variem gesturile folosite prin modificarea ritmului, vitezei, directiei, dificultatii si calitatii miscarilor ( adik miscari fluide, unduioase sau punctuate). Ne infrumusetam dansul cu ajutorul bratelor al capului, al mainilor si al picioarelor sau prin variatia miscarilor de baza ale soldurilor.Dansul este comunicare nonverbal nu o insiruire aleatorie de miscari. Daca aplicam belly dance-ului aceleasi concept ca si in cazul vorbirii, vom reusi sa inbunatatim capacitatea noastra de a comunica. Dansul nostru va fi mult mai sugestiv si de impact deoarece avem puterea de a comunica”

Acest articol a fost publicat in “ Desert Rain’s Tribal Journeys’” de catre Nancy, director adjunct al trupei Desert Rose si instructor de tribal belly dance  

Cuprins:

1. Conceptul de Comunicare2. Dansul ca forma de comunicare

2.1 Expresivitatea2.2 Atitudinea corporala

3. 3.Metafora dansului ca limbaj

Bibliografie:

www.observatorulcultural.ro Jerome Bel si ontologia prezentei.