COMUNICAREA TERAPEUTICA

IN RELATIA CADRU MEDICAL -

PACIENT CU PROGNOSTIC

REZERVAT

“Într-o comunicare este foarte important să auzi şi ce nu s-a spus.” Peter Drucker

O buna comunicare intre asistentul medical si pacient este esentiala pentru reusita in ingrijirea medicala individualizata pentru fiecare pacient. Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, asistentul medical trebuie sa isi inteleaga si sa isi ajute pacientul, demonstrand curtoazie, bunatate si sinceritate.

De asemenea, el trebuie sa dedice timp pentru comunicare, tinand cont de confidentialitatea necesara si nu trebuie sa uitam ca aceasta comunicare vizeaza inclusiv persoanele care il inconjoara pe bolnav, motiv pentru care modalitatea de comunicare ar trebui sa fie inteleasa de toti cei implicati in ea.

O buna comunicare, de asemenea, nu are la baza numai abilitatile fizice ale asistentului ci, de asemenea, educatia si experienta.

componentă a relaţiilor interpersonale cadru medical-pacient un act planificat, deliberat şi profesionist

SCOP

TERAPIA PRIN COMUNICARE

stabilirea unor relatii interumane pozitive, care vor permite atingerea obiectivelor de ingrijire

realizarea unor tehnici de comunicare terapeutica, ce au la baza atat comunicarea verbala cat si non-verbala

TERAPIA PRIN COMUNICARE IN NURSING

Caracteristicile comunicarii verbale profesionale folosesc la stabilirea unei conexiuni profunde cu pacientul si la castigarea increderii acestuia. Comunicarea terapeutica va respecta urmatoarele reguli: alegerea unui momentul potrivit asigurarea confortului psihic şi fizic al pacientului asistentul isi va concentra intreaga atentie pentru a intelege mesajul transmis de pacient asistentul va tine cont de factorii fiziologici şi socio- culturali care pot influenţa comunicarea mesajul transmis trebuie sa fie scurt si clar debitul verbal trebuie sa fie potrivit tonul vocii trebuie sa fie adecvat in functie de starea pacientului informatia nu trebuie sa fie influentata de emotiile sau de oboseala asistentului mimica si gesturile vor fi folosite in scopul de a accentua cuvintele asistentul va manifesta atentie si grija fata de pacient asistentul va manifesta toleranta fata de pacient asistentul il va asculta fara sa-l intrerupa asistentul va raspunde, cind este cazul, doar prin mimica, aratand ca intelege necazul pacientului (mesaje de continuare)

TERAPIA PRIN COMUNICARE IN NURSING

CONTACTUL FIZIC

- cel mai personal mesaj non-verbal, nu un instrument puternic de comunicare si are multe intelesuri; poate exprima incercarea de a cunoaste alta persoana, grija, empatie.

TACEREA- este foarte semnificativa si constituie un mijloc puternic de comunicare - poate avea mai multe semnificatii (pacientul se gandeste, poate insemna rezistenta, poate fi legata de o situatie stresanta care il impiedica sa gandeasca sau il ajuta sa nu se implice)

- este foarte important sa se evite umplerea prin cuvintele a golului creat de tacere- tacerea fata de un pacient depresiv sau retras exprima suport psihologic, intelegere si acceptare- daca limbajul non - verbal al asistentei comunica interes si implicare, pacientul va raspunde pana la urma- impartasirea tacerii cu pacientul este cea mai dificila sarcina pentru asistenta, dar este esentiala

MODELE DE COMPORTAMENTOamenii supuşi

- le permit celorlalţi să îi domine- îşi ascund sentimentele şi părerile - sunt nehotărâţi- se scuză permanent- au un contact vizual slab şi o postură umilă- spun direct părerile şi dorinţele- oferă opinii şi îşi comunică sentimentele- sunt hotărâţi- înfruntă problemele- au un bun contact vizual şi o postură deschisă- întrerup mereu discuţiile- ascund informaţiile şi părerile personale- domină discuţia şi nu sunt buni ascultători- vorbesc tare, jignesc şi sunt sarcastici- au un contact vizual puternic şi o postură dominantă

Oamenii asertivi

Oamenii agresivi

REACTIA PACIENTULUIConform unui studiu efectuat in 2012 referitor la

subiectele despre care pacientii doresc sa fie informati, in special referitor la serviciile medicale, manevre medicale, regulile din spital si despre orice act medical, rezultatele au fost dupa cum urmeaza:

5% 6%

89%

Dorinta pacientilor de a fi informati

Neinteresati de informatiiRelativ interesatiInteresati de a fi informati

REACTIA PACIENTULUI

8%8%

83%

Acordul pacientului cu privire la informarea persoanelor apropiate

despre boala

NuNu stiuDa

The CLASS ProtocolPentru a realiza o comunicare cât mai eficientă, au fost adoptate o serie de protocoale internaționale, ce pot fi utilizate pentru a obține rezultatul optim. Acestea sunt foarte utile pentru echipa de ingrijiri, iar punerea lor în aplicare este necesara pentru a obtine o calitate superioară a interviului. Un protocol foarte bine cunoscut in lumea medicala este “The CLASS Protocol”. Efectuarea lui presupune urmărirea a o serie de 5 etape, dupa cum urmeaza:I. acomodare, introducere, stabilirea contextului, respectiv

contactul vizual, fizic, atitudinea și pozitia adoptate de catre medic

II. abilitățile echipei de îngrijiri de a asculta și de a transmite informațiile, practic desfășurarea interviului

III.raspunsul empaticIV.planul de tratamentV. realizarea rezumatului în urma celor discutate

Etapele emotionale-Elisabeth Kubler RossUn alt aspect de luat in considerare in privinta comunicarii cu

pacientul este reprezentat de reactiile emotionale ale acestuia in fata mortii. A fost urmarita evolutia starilor psihice prin care trece acesta dupa aflarea vestii triste. Elisabeth Kubler Ross (1969) a identificat 5 etape pe care le parcurge pacientul din momentul conatientizarii bolii.1. ’’Șocul și negarea’’La aflarea veștii triste pacientul trăiește o senzație de șoc, nu-și poate imagina, nu-i vine să creadă că tocmai el trece printr-un asemenea moment. Această trăire este urmată de o stare de negare, care reprezintă un mecanism psihologic de apărare, pentru a putea face față mai bine veștii. Ignorarea bolii incurabile determină pacientul să treacă mai ușor prin situația respectivă. Negarea este considerată un mecanism tampon de protecție în faza inițială dar ulterior, persistența ei nu aduce beneficii pentru pacient, deoarece poate reprezenta o barieră în calea comunicarii cu medicul. Terapeutul trebuie să acorde timp pacientului pentru a-și accepta condiția.

Etapele emotionale-Elisabeth Kubler Ross2. “Mania/Furia”

Pacientul resimte o stare de nervozitate excesivă, necontrolată ce se reflectă asupra celor din jur, asupra supraviețuitorilor (familie, prieteni). Această furie maschează de fapt suferința profundă prin care trece pacientul cu boală incurabilă, dificultatea pe care o trăiește pentru a accepta și a face față situației. Este recomandat ca medicul terapeut să permită bolnavului să se descarce și să evite o atitudine critică asupra acestuia.3. “Negocierea”Bolnavul începe să-și accepte situația ca pe ceva real și începe să simtă dorința de a avea o supraviețuire cât mai îndelungată, o calitate mai bună a vieții în timpul ce i-a mai rămas.4. “Depresia”În această fază, pacientul trăiește o senzație de teamă, frică în fața apariției momentului morții. El rămâne fără speranță și are tendința de a se izola, încearcă să se pregătească pentru pierderea persoanelor apropiate, îndepărtându-se de acestea. Cradul medical trebuie să încerce să-l ajute să-și recapete încrederea în sine, să-și exteriorizeze trăirile interioare.

Etapele emotionale-Elisabeth Kubler Ross

5. “Acceptarea/Resemnarea”Echipa de îngrijiri trebuie să găsească împreună cu

pacientul metode de soluționare pentru diversele probleme fizice, psihologice ce pot apărea pe parcursul evoluției bolii.

Trebuie menționat faptul ca reacțiile ce apar la aflarea unui diagnostic de boală incurabilă pot fi diferite de la un caz la altul, asta însemnând că fiecare pacient poate trece prin toate cele 5 etape, poate sări anumite faze, sau poate stagna într-una dintre ele. De aceea, este important ca echipa de îngrijiri să trateze în mod particular fiecare bolnav, să privească în acesta întâi ființa umană și reacțiile sale, și apoi boala propriu-zisă.

Exemple de tehnici terapeuticeI. Afirmatii/intrebari de initiere a discutieiUtilizarea intrebarilor de initiere a conversatiei le permite pacientilor sa stabileasca directia conversatiei. Formulari precum ’’Spuneti-mi, este ceva ce va deranjeaza?’’ sau ’’Este ceva despre care ati dori sa vorbim?’’ ofera pacientului ocazia de a incepe sa-si exprime gandurile.II. Constientizarea sentimentelor pacientuluiCadrul medical ii da de inteles pacientului ca sentimentele lui sunt intelese si acceptate, incurajand astfel pacientul sa isi exprime in continuare gandurile.Atunci cand pacientul vorbeste despre ceva ce il deranjeaza, sau expune o plangere sau o critica, cadrul medical poate accepta punctul acestuia de vedere prin constientizarea sentimentelor exprimate de acesta fara sa il aprobe sau sa il dezaprobe. III. Expresii generale de continuitateIn timpul conversatiei, expresii generale precum ’’Da!/?’’ sau ’’Hmm’’ vor incuraja de obicei pacientul sa continue. Folosind expresii generale, cadrul medical ii da de inteles pacientului ca a inteles ce i s-a transmis si ca doreste sa afle mai multe detalii.

Exemple de tehnici terapeuticeIV. Comunicarea propriilor observariIn acest caz, cadrul medical ii transmite pacientului reactii pe care le observa la acesta.Afirmatii cu privire la starea fizica sau emotionala a acestuia, precum ’’Tremurati’’ sau ’’Pareti suparat’’ transmit interes si grija fata de buna-starea pacientului, ducand la ’’deschiderea’’ acestuia fata de cadrul medical.V. ReflectareaCadrul medical repeta o parte sau in totalitate afirmatia pacientului cu scopul de a transmite idei, trairi, intrebari sau comentarii pacientului. Aceasta reactie il determina pe individ sa isi dezvolte ideea sau afirmatia.Daca pacientul spune ’’Toata lumea de aici ma ignora’’, cadrul medical ar putea raspunde cu ’’Va ignora?’’ sau ’’Toata lumea de aici va ignora?’’VI. ClarificareaScopul cadrului medical de a clarifica situatia expusa de pacient este de a se asigura ca a inteles mesajul acestuia.De exemplu, daca pacientul este confuz sau se balbaie in timpul conversatiei, cadrul medical poate sa reafirme, sa restabileasca mesajul de baza sau sa il roage pe acesta sa repete afirmatia.

Exemple de tehnici terapeuticeVII. Pauza in conversatieIn anumite situatii, abtinerea raspunsului sau a reactiei, insa cu pastrarea contactului vizual si a atentiei, este mai indicata decat un raspuns verbal, permitandu-i cadrului medical sa incetineasca ritmul conversatiei si oferindu-i pacientului ocazia sa reflecte asupra propriilor ganduri.De asemenea, linistea ii permite cadrului medical sa observe unele indicii non-verbale ale pacientului si sa isi formuleze cu atentie raspunsurile.VIII. Oferirea informatiilor necesareStudiile au aratat ca cea mai frecventa cauza a starilor anxioase sau a disconfortului la pacientii spitalizati o constituie lipsa informatiilor sau interpretarea gresita a situatiei in care se afla.Transmiterea unor informatii pline de insemnatate pentru pacient, permite cadrului medical sa creeze o atmosfera bazata pe incredere si intentii bune, consolidand o relatie cadru medical-pacient de buna calitate.

CONCLUZIIPractica medicala curenta impune respectarea

autonomiei pacientului. Pentru a putea lua decizii, pacientul trebuie informat

într-un mod corespunzator. In acest model de interactiune cadru medical-pacient

problema principala nu o constituie comunicarea in sine a diagnosticului, ci modalitatea optima de informare privitoare la boala si prognostic.