Comunicare si procese de grup

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa

spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura

verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in

comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea

prin care ei ajung sa deţina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o

societate , ei trebuie sa aibă in comun scopuri, convingeri aspiraţii, cunostinţe - o

intelegere comuna - "acelaşi spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care

asigura dispoziţii emoţionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde

la aşteptări şi cerinţe.

Comunicarea se realizează pe trei niveluri: logic, paraverbal si nonverbal. Dintre

acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de

comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la

nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).

Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicţii, comunicarea poate fi eficace. Daca

insa intre niveluri exista contradicţii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.

Specialistii disting mai multe tipuri de comunicare:

- comunicarea intrapersonala : este comunicarea în şi catre sine;

- comunicarea interpersonala: este comunicarea între oameni.

- comunicarea de grup: este comunicarea între membrii grupurilor si comunicarea

dintre oamenii din grupuri cu alţi oamenii;

- comunicarea de masa: este comunicarea primită de sau folosita de un numar

mare de oameni.

Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune

personala si interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limbajului, ca

mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii.

1

Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane şi o

distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. Comunicarea are o foarte mare

influenţă asupra personalitaţii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de

ceilalţi iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu

ceilalti. Interaţiune atrage concomitent comunicare.

Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei

situatii nu este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul

nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si

raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati

puternice. Comunicarea este cheia individului spre societate şi integrarea în aceasta.

Lipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faţa de grup, echipa, societate, etc.

Daca luam în discutie termenul de grup observam caci, chiar societatea din care

facem parte este un grup. Grupul înseamna reguli, reputaţie, ţel, munca în echipă, etc .

Sensuri determinate de interanctiune deci de comunicare. Atata timp cat exista o buna

comunicare există şi un randament maxim, însă dacă aceasta lipseşte se poate ajunge la

disensiuni sau, chiar mai rău.

Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite

parti ale sale si-i asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce Herbert Blumer ar putea

chiar surprinde: "O retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita unei

dinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate

in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situatia in

care sunt chemate sa actioneze".

Comunicarea de grup se deruleaza in colectivitati umane restranse si permite

schimburide idei si emotii, ofera conditii pentru impartasirea experientelor,discutii in

vederea aplanarii unor conflicte sau identificarea unor solutii de rezolvare a problemelor.

Cercetarile au scos in evidenta raportul dintre informatie, circulatia acesteia si dinamica

grupului. Specialistii au dovedit faptul ca la nivelul grupului, comunicarea globala este o

iluzie, indiferent de mijloacele de comunicare la care apeleaza. A introdus conceptul de

“valenta” in comunicare si aceasta reprezinta numarul de persoane cu care un individ

poate comunica (la receptare sau la emitere). Capacitatea de receptie a unei fiinte umane

este data de raportul dintre informatie si timp, evaluata la 40 biti/sec. Al doilea concept

2

introdus este capacitatea de transmitere, definita prin raportul intre informatia primita si

cea transmisa . Sociologii prezinta grupurile dintr-o perspectiva informationala,

identificand doua tipuri: grup egalitar si grup ierarhizat. Intr-un grup, ierarhia se stabileste

pe baza bilantului informational al fiecarui individ, bilantul fiind diferenta dintre

influentele pe care le primeste individul si cele pe care le exercita acesta. Cand bilantul

este egal pentru toti membrii grupului, grupul este egalitar, iar daca bilantul este diferit,

grupul este ierarhizat. Se defineste influenta ca "rezultanta unui schimb informational

intre unul si mai multi indivizi, influenta celui dintai fiind masurata prin efectul produs de

schimbul informational asupra comportamentului celorlalti."

Fara a fi o reteta sigura ,se poate vorbi despre o strategie care permite conturarea

unui cadru eficient de munca, comunicare, relationare in grup. Directiile de interes sunt:

activitatile de formare a grupului, respectiv activitatile de mentinere a acestuia.

● Activitati de formare a grupului

Obiectivele importante ale acestor activitati sunt:

- cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine;

- cunoasterea si constientizarea stilului personal de invatare;

- stimularea si constientizarea gradului de participare la activitateade grup;

- stimularea empatiei;

- asigurarea asumarii rolului /sarcinilor in grup.

Pentru a eficientiza activitatea grupului, pentru a-l face sa lucrezeca o echipa, este

binevenita preocuparea de a identifica rolul potrivit membrilor sau rolul potrivit

subgrupurilor. Se considera ca rolurile asumate in grup sunt: lucrator in echipa, evaluator,

finalizator ,lucrator in companie, cercetator tehnic, modelator, presedinte.

Lucratorul in echipa - este garantia cooperarii eficiente prin calitatilesale de bun

ascultator,prin capacitatea de a se adapta cu usurinta,prinflexibilitatea si empatie; isi aduce

contributia la indeplinireaobiectivelor si are un bun exercitiu de diplomatie.

Evaluatorul - gandeste critic si ia decizii in urma unei analize consistente Ocupa

3

posturi cheie care cer seriozitate si consecventa.

Finalizatorul - se angajeaza in activitati cu finalitate clara, stabileste prioritati si

lucreaza cu acuratete. Face analiza fina a lucrurilor si acorda atentie detaliilor.

Lucratorul in companie - este foarte eficient datorita disciplinei, puterii de

autocontrol, preferintei pentru munca grea. Dovedeste loialitate.

Cercetatorul - se orienteaza spre ceea ce este util si este receptive la ideile

celorlalti, dezvoltandu-le cu usurinta. Este apreciat pentru aptitudini de conducere si

pentru competenta, la a caror punere in valoare ii ajuta faptul ca e extrovertit.

Tehnicul - mentine standardele de calitate si manifesta preocupare constanta

pentru asimilarea de cunostinte tehnice si de specialitate. Are un rol determinant in echipa,

este indispensabil intrucat cunoaste in detaliu problemele. Se ingrijeste de propria-i

activitate si nu deoameni.

Modelatorul - persoana extrovertita care are drept obiectiv sa castige. Are multa

energie, mobilizeaza pe ceilalti indemnandu-i la actiune si fiind pregatit sa depaseasca

obstacolele. Actioneaza chiar si sub presiune si aduce schimbari utile.

Presedinte - persoana care lucreaza individual exploatandu-si spiritual creator,

inteligenta. Este slab in comunicare si reactioneaza violent la critici. Isi apara propriile

idei, ofera idei si le dezvolta. Se implica eficient in rezolvarea problemelor complexe.

● Activitati de mentinere a grupului

Aceste activitati vizeaza cu precadere:

- asigurarea coeziunii grupului si construirea unei relatii de colaborareprin evitarea

"bisericutelor";

- promovarea identitatii de grup printr-o atitudine pozitiva si o imaginepozitiva

despre ei insisi;

- asigurarea participarii membrilor grupului la discutii;

- formarea abilitatilor de ascultare activa in vederea atingeriiobiectivelor mai sus

amintite se pot folosi chestionare, fise de lucru.

Exista foarte multe tehnici de comunicare in cadrul grupului, insa, chiar daca au

aplicare generala si isi propun sa atinga obiective bine definite, nu pot raspunde in

4

totalitate tuturor asteptarilor, fiind necesara adaptarea organizarii comunicarii si sustinerii

unor dezvoltari personale, unor realitati concrete.

Printre aceste tehnici, amintim, foarte pe scurt:

- tehnica blazonului: in functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de

persoane se definesc prin aceasta tehnica cu suport metaforic: blazonul. Sunt puse la

dispozitie steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte/fraze,in urma unui efort de

gandire valorizanta asupra ei insisi, fiecare persoana va face referire la elemente relevante

prezentarii sale. Instructiunile vor viza conceptii, aspiratii, caracterizari,dificultati, lipsuri,

valori, constrangeri, reflectii asupra unor proiecte existentiale, individuale sau colective,

asupra unor profesii. In cadrul grupului sau al subgrupului, indivizii isi prezinta stemele,

explica, pot spune sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unui blazon al

grupului/subgrupului. Blazoanele se expun.

- comunicarea rotativa: ofera sansa unei bune comunicari si initiaza o forma

dinamica de subgrupare, asigura coeziunea grupului si coerenta unui studiu. Se formeaza

mai multe subgrupuri intre care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate in cadrul

activitatii de reflectare sau elaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate

egale, la sfarsitul fiecareia o persoana din fiecare subgrup se indreapta spre alt subgrup -

fiecare isi va schimba grupul o singura data. Pentru a pastra o oarecare stabilitate a

subgrupului, un "secretar - pivot" nu-si schimba grupul. Exercitiul se desfasoara dupa un

plan precis, punand in discutie o anumita tema. Prin el se evita inchiderea in grupulete,

"bisericute".

- broasca testoasa: fiecare subgrup are 1-2 purtatori de cuvant desemnati dupa ce a

fost exprimata pozitia de ansamblu fata de o tema comuna. Se reuneste grupul mare, iar

purtatorii de cuvant fac un scurt raport si se implica in discutii. Discutia este urmarita si

dirijata de propunator. "Negocierile"sunt reluate de catre purtatorii de cuvant si grupuri.

-studiul riscurilor sau al obstacolelor: se pun in discutie riscurile care ameninta un

proiect sau o activitate, urmand ca fiecare participant sa-si enunte parerea. Se noteaza totul

pe o folie de flip-chart, se clasifica riscurile, pentru solutionarea fiecarei categorii

formandu-se subgrupuri. Se face o unificare a solutiilor.

În cadrul unui grup se formeaza retele de comunicare care evidentiaza toate

tipurile posibile de comunicare între membrii componenti. În orice grup apare reteaua de

5

comunicare formala (cu caracter oficial) sau informala (care încearca sa suplineasca

deficientele comunicarii formale sub forma bîrfelor si a zvonurilor). Din punct de vedere

al interactiunii, întîlnim retea în forma de lant, în Y, în X, sau în forma de cerc.

Reteaua în forma de lant asigura o legatura secventiala între membrii grupului si

este specifica grupurilor cu structura ierarhica înalta, în care informatiile sunt transmise

de la leader-ul grupului, pas cu pas, la persoana de pe ultimul nivel ierarhic. Aceasta retea

ia forma unui lant formal al comenzii, fiind diferentiate clar pozitiile ocupate în cadrul

grupului.

Reteaua în forma de Y si în forma de X sunt practicate tot în grupurile

centralizate. Liniaritatea retelei este modificata, ceea ce ofera posibilitatea ca o persoana

centrala sa poata comunica simultan cu alti membrii ai grupului. Toate informarile se fac

prin intermediul leader-ului, care ocupa pozitia de centru, iar ceilalti membri au unele

restrictii în comunicare.

Reteaua circulara asigura un grad ridicat de descentralizare si ofera fiecarui

participant sanse egale de a comunica cu ceilalti. Nici unul nu ocupa o pozitie de leader,

ceea ce ofera un grad de satisfactie mai mare. Reteaua în cerc este specifica grupurilor

neformale si creative, cu un stil de conducere participativ.

Diferitele retele de comunicare în cadrul grupurilor pun în evidenta si directia

transmiterii mesajelor: verticala si orizontala.

Comunicarea verticala are loc pe baza lantului comenzii si poate fi de sus în jos

(prin care se transmit dispozitii, instructiuni sau directii de actiune) si de jos în sus

(rapoarte asupra activitatii, rezultatele obtinute, propuneri, initiative, feed-backul

performantelor). Deoarece comunicarile de acest tip pot conduce la un climat nefavorabil

grupului, leader-ul este obligat sa supravegheze în permanenta realizarea obiectivelor, dar

si identificarea reactiei membrilor fata de masurile adoptate. De fapt, normalizarea

relatiilor în grup ramîne o îndatorire importanta leader-ului.

Comunicarea orizontala sau laterala se realizeaza între persoane aflate pe acelasi

nivel ierarhic. Acest tip de comunicare asigura coordonarea si consultarea între membrii

grupului si se concretizeaza sub forma dialogului si a sedintelor. Dialogul este o cale de

promovare a colaborarii la locul de munca, în timp ce sedinta este o metoda de

comunicare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Sedinta are caracter formal si se

6

organizeaza dor atunci cînd exista un scop anume. Alte cerinte de organizare a sedintei

sunt: solicitarea participantilor de a veni pregatiti, alocarea timpului necesar fiecarui

subiect de pe ordinea de zi, încurajarea exprimarii opiniilor, interzicerea monopolizarii

discutiei de catre o singura persoana, evitarea discutiilor în afara ordinei de zi stabilita.

Indiferent de tipul de retea sau de directia de transmitere a mesajului, indiferent

de orice factor ce isi exercita influenta asupra grupului, este esential ca respectivul grup

sa comunice si sa se comunice: un grup fara comunicare este doar o simpla masa de

oameni.

Bibliografie:

- Herbert Blumer, Comportamentul colectiv – Editura “Enciclopedica”,

Bucuresti, 1969

- Gilles Amado si Andre Guittet, Psihologia comunicarii in grupuri –

Editura “Polirom”, Iasi, 2007

- P. de Visscher, Dinamica grupurilor – Editura “Polirom”, Iasi, 2001

- Jean-Claude Abric, Psihologia comunicarii – Editura “Polirom”, Iasi, 2002

- Andre Peretti, Jean-Andre Legrand si Jean Boniface, Tehnici de

comunicare – Editura “Polirim”, Iasi, 2002

- Mihai Dinu, Comunicarea – Editura “Stiintifica”, Bucuresti, 1999

7

8