REFERAT

MEDIEREA CONFLICTELOR ÎN DREPT

COMUNICAREA NON-VERBALĂ

I. Comunicarea gestuală şi noţiuni ale comportamentului nonverbal Comunicarea nonverbală reprezintă atât transmiterea voluntară sau involuntară a informaţiilor, cât şi influenţarea prin comportament. Este o formă a comunicării în care nu sunt folosite cuvintele, dialogul fiind realizabil şi în plan nonverbal. Încă din Antichitate practica judiciară includea şi aspecte non-verbale. Limbajul corporal este un limbaj universal şi natural, propriu tuturor oamenilor, care dincolo de mici diferenţe culturale, poate fi regăsit identic pe întreaga planetă. Conform unor cercetări asupra limbajului trupului, s-a arătat că, într-o prezentare faţă în faţă impactul mesajului emiţătorului asupra ascultătorilor este împărţit în felul următor: cuvinte - 7%-10% din impactul total; voce - 10%-30% din impactul total; limbajul trupului - 60%-80% din impactul total. În comunicarea interumană 35% reprezintă comunicarea verbală şi 65% comunicarea nonverbală. "Gesturile reprezintă un limbaj pe care-l înţeleg şi barbarii" spunea Cicero. Felul în care arătăm, gesturile, zîmbetul, felul în care ne îmbrăcăm precum şi mişcările corpului au un impact asupra atitudinii unei alte persoane faţă de noi. Se spune că „un gest face cît o mie de cuvinte”. Felul în care vorbeşte o persoană capătă o importantă mai mare decât cuvintele rostite. Gesturile pot fi utilizate şi ca mijloc de exprimare ale posedării. În mod inconştient oamenii îşi arată drepturile teritoriale asupra diferite obiecte reazaminduse de ele. Atingindu-şi proprietatea persoană arată altora că obiectul respective îi aparţine. II. Modalităţi de realizare a comunicării nonverbale Comunicarea poate fi realizată în multiple feluri. Cea mai complexă modalitate de realizare a comunicării este cea gestuală, fiind prezentă în viaţa cotidiană. Gesturile reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace

care dau acces la o persoană. Utilizând literatura de specialitate deosebim trei categorii ale comunicării gestuale: - gesturi autice(care nu au nici o legătură cu comunicarea, dar care trădează o anumită stare afectivă a individului, de exemplu, la un examen, o persoană îşi framîntă mîinile, ţine creionul între dinţi, mişcă picioarele sub bancă); - gesturi obişnuite(reverenţa diplomatului, degetele ridicate ale elevilor care vor să răspundă la lecţii etc). - gesturi simbolice(prin care se exprimă aprobarea, indiferenţa, entuziasmul; pentru a chema pe cineva se face un semn cu degetul, pentu a aproba se dă din cap).

III. Clasificarea gesturilor Literatura de specialitate propune numeroase modalităţi de clasificare. În antichitate Cicero, în opera sa De Oratore, face distincţie între significatio, (gest ce însoţeşte exprimarea) şi demonstratio( gest expozitiv şi reprezentativ). Charles Darwin în Exprimarea emoţiilor la om şi animale întreprinde una din primele cercetări cu caracter ştiinţific. Se face discriminarea între semne naturale perceptibile în toate culturile şi semne convenţionale ce stau sub semnul tradiţiei. În lucrarea lui Wilhelm Wundt intitulată Die Sprache se disting trei tipuri de gesturi: 1)indicatoare: folosite iniţial pentru obiecte prezente. Ulterior s-a recurs la ele şi în lipsa obiectelor, prin indicarea altui obiect prezent cu însuşiri similare. 2)imitative-descriptive sunt gesturile cu caracter complex care au modalitatea de execuţie în forma gesturilor desenatoare şi plastice. Primele vizează o reprezentare a obiectelor prin mişcarea în aer a degetelor, ultimele se referă la o imitare cu mâna sau alte părţi ale corpului. 3)simbolice - aceste gesturi transmit o idee în mod nemijlocit. Asocierea dintre noţiune şi gest este bazată pe un grad mai înalt de arbitrar în sensul că motivarea este predominant metaforică şi metonimică. IV. Semnificatia gesturilor in comportamentul nonverbal

La interpretarea comportamentului nonverbal este importanta cunoasterea si respectarea unor reguli:

1) Citirea ansamblului – adică gesturile, limbajul corpului nu trebuie să fie interpretate izolat;

2

2) Luarea în consideraţie a contextului – ansamblurile de gesturi trebuie evaluate în contextul în care apar (uneori braţele încrucuşate a persoanei sunt generate de frig, nu neapărat poziţia de apărare);

3) Recunoaşterea diferenţelor culturale – un gest care înseamnă ceva într-o ţară poate avea cu totul alt sens în altă ţară.

V. Interpretarea unor semne gestuale des intalnite

Gesturile facute cu palmaSemnalele nonverbale transmise de palma omului sint unele din cele mai eficiente in comunicarea nonverbala.-Palma intoarsa in sus – gest de supunere.-Palma indreptata in jos –semnifica autoritatea.-Palma inchisa cu degetul aratator intins – amenintarea vorbitorului cu supunere pentru cel ce asculta.-Apucarea virfurilor degetelor – denota lipsa increderii in sine.-Utilizarea ambelor mini in momentul stringerii mainilor – denota sinceritate si incredere.

Gesturi ale miinii si bratului-Frecarea palmelor – semnifica afisarea asteptarilor pozitive.-Frecarea degetului mare de celelalte degete – semnifica asteptarea unor bani. -Inclestarea miinilor – reflecta o atitudine de frustrare sau de ostilitate. -Inclestarea miinilor in pozitie ridicata – semnifica dispozitia negativa. -Incrucisarea obisnuita a bratelor –acest gest exprima o atitudine defensiva sau negativa. Persoana se simte stingherita sau nesigura.-Incrucisarea incordata a bratelor – indica o atitudine ostila si defensiva.

Piciorul folosit ca mijloc de comunicare gestuala-Pozitia obisnuita a incrucisarii picioarelor – este folosit pentru manifestarea unei atitudini nervoase, rezervate sau defensive.-Piciorul aruncat peste genunchi – acst tip de incrucisare a picioarelor indica existenta unei atitudini de disputa sau competitie.-Piciorul asezat peste genunchi si prins cu una sau amindoua miinile – acest gest e folosit de persoanele care au o atitudine rigida in discutii sau negocieri. Aceasta semnifica o individualitate puternica, incapatinare, rezistenta.-Gesturi de incrucisare a picioarelor stind in picioare – aceste pozitii sunt folosite in mare parte de cei care se afla in mijlocul unor indivizi

3

necunoscuti. Pozitia lor ne spune ca ei nu sunt relaxati si lipsiti de incredere in sine.-Gestul incrucisarii gleznelor - inseamna reprimarea unei atitudini negative, a unei senzatii negative, a nervozitatii sau fricii.

Bibliografie:Lanţoş, Brînduşa: Logică juridică, Editura „Dimitrie Cantemir”, Târgu-Mureş, 2005

www.google.roPeter Collet, “Cartea gesturilor’’

4