Posibilitatea măririi salariale în România și alte țări

Datele care mă solicită să fiu sau să nu fiu de acord în unele privințe, cu anumite realități, ale fenomenologiei lumii sunt ele însăși subiective, după cum factorii diriguitori, de regulă de guvernări politice sunt și aceștia subiectivi, chiar dacă girează electorate populare și au obiective clare ale diagnozei sau prognozei elaborate sociologic.

Astfel spus, fenomenele sociale ale lumii sunt și ale noastre dupa cum, mai nou, cele care ne aparțin devin prin omogenizare și ale celorlalți.

Tema este o încercare predisponibilă de a obține puncte de vedere pro sau contra pentru un spațiu social economic de actualitate, pe care îl gestionează într-un fel sau altfel orice român. Există în identitatea lumii acea specificitate individuală sau colectivă valorică de fapt cea care dă esența vieții și lumii.

Situându-ne pe această axă sociologică, fenomenele naturii umane sunt imprevizibile și imperceptibile mai aproape sau mai departe de verbul “a fi”. Lumea a trecut dar și trece de asemenea prin înnoiri experențiale care să o dăinuie pe multiplele și mișcătoarele sale falii, de aceea acesteia trebuie să i se acorde, înnainte de toate, prioritate.

Fără să posed o cultură economică și sociologică suficientă, decât ca punct de vedere personal, și coroborând anumite date teoretice ale acesteia cu cele ale realității existențiale, am de exprimat urmatoarele, pentru susținerea măririi salariului minim pe economie:

A. Siturea României cu un salariu de 232 euro brut (salariul net fiind de 715 lei), prin comparative cu alte state din Uniunea Europeană ca :Serbia 236 euro, Lituania 300 de euro, Ungaria 338 euro, Polonia 410 euro, Spania 757 euro, Belgia 1502 euro, România rămâne pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, care are un venit lunar pe cap de locuitor 194 de euro.

Fenomenul lumii sărace nu este o noutate, nici în Europa, nici în multe alte zone geografice și este greu de eradicat, de fapt o realitate în care se înscrie și România după sursa Eurostat. O cultură economică performantă atrage dupa sine și dezvoltarea unei economii performante, reducând astfel diferențele sociale dintre state.

B. S-au exprimat și se exprimă idei și poziționări guvernamentale cum că învățământul, sănătatea, dar și cultura vor fi , după cum n-au fost, priorități naționale prin alocarea unor procente suficiente din PIB și astfel că în ceea ce privește învățământul salariul mediu net majorat cu 15%, va atinge nivelul de 1790 lei lunar după cum, în sănătate, datele fiind oferite de Institutul de Statistică, el va fi de 3000 de lei, dar lucrurile trenează de multă vreme iar domeniile respective sunt subevaluate mai departe.

C. Nu posed suficiente date despre evoluția salariilor profesionale din alte spații europene, deși standardele de viață de aici, cuantumul pentru consum și servicii, sunt superioare față de cele autotohtone. În România libertățile comerciale se cuantifică dupa criterii inechitabile.

D. Ideea de creștre a salariului minim pe economie trebuie sa fie corelată cu cea a salariului mediu, care rămâne blocat pe un anumit indice valoric, net inferior celui din alte state europene. Este și aici un adevar mascat cum că salariile medii se gasesc la un nivel confortabil, dar la o analiză riguroasă a acestuia, el este dat, de fapt de acele categorii profesionale cu salarii

scăpate de sub orice control. În această idee, grilele de salarizare, trebuie sa fie reevaluate pentru că în ultima instanță ne gasim în fața a doi perdanți: cei care sunt plătiți cu salariul minim pe economie și categoria de mijloc a celorlalți.

Tot în acest caz va trebui să se aibă în vedere și categoria de bugetari care lucrează în administrația locală sau centrală cu o supraaglomerare de state de funcțiuni care afectează supranormativ bugetele de pe toate palierele, încât orice mărire de salariu are mai mult valoare cosmetică.

Corelând toate: cu valoarea inflației anuale, cu ritmul creșterii economice naționale, cu corupția, munca “la negru”, pensionările medicale, ar da suficiente soluții guvernanților pentru creșterea venitului național net pe cap de locuitor și dreptul la bunăstare ar putea să fie și un drept constituțional nu în formă restrictivă.