Proiect de lecţie DATA:

CLASA: a IX-a DISCIPLINA: Limba şi literatura română SUBIECTUL LECŢIEI: Componentele şi funcţiile comunicării TIPUL LECŢIEI: Lecţie de consolidare a cunoştinţelor COMPETENŢE GENERALE:1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare.2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare;3. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

COMPETENŢE SPECIFICE:1.2. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise;1.3. Folosirea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog;

1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice, compatibile cu siuația de comunicare;

3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii.

COMPETENŢE DERIVATE: - identificarea elementelor situaţiei de comunicare în diverse tipuri de texte;

-conştientizarea diferenţelor dintre tipurile de comunicări.- realizarea diverselor situaţii de comunicare, având în vedere elementele caracteristice; -identificarea funcţiilor comunicării în diferite tipuri de texte;Strategii didactice:

1. Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, expunerea, explicaţia, brainstormingul, ciorchinele, jocul de rol;2. Mijloace de învăţare : fişe de lucru3. Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.

Material bibliografic: Programa de limba şi literatura română pentru clasa a IX-a; Limba şi literatura română –Manual pentru clasa a IX-a,Adrian Costache; Florin Ioniţă; M.N Lascăr;Adrian Săvoiu;

Vistian Goia , Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu , Cluj- Napoca, Ed. Dacia, 2002.

1. Moment organizatoric (1 min) 2. Verificarea temei 2 min3. Anunţarea temei 1 minÎi anunţ pe elevi care este tema orei de azi specificând că este o recapitulare pentru fixarea cunoştinţelor dobândite anterior cu privire la componentele şi funcţiile comunicării. ( conversație)

4. Captarea atențieiÎi rog pe elevi să spună tot ce le trece prin minte atunci când aud cuvântul comunicare. (Brainstorming, conversație catihetică)Scriu pe tablă ideile lor după care le atrag atenţia asupra conexiunilor stabilite între ele.

5. Dirijarea învăţării 30 minÎi rog pe elevi să dea o definiţie a comunicării, ajuntându-i dacă este cazul: Comunicarea este procesul de transmitere al unui mesaj

(informaţii, idei, opinii, păreri, sentimente) de la emiţător (individ sau grup) spre receptor cu ajutorul unui cod (limbaj verbal sau nonverbal) şi utilizând un canal (comunicare orală sau scrisă).

Apoi le aduc aminte de existenţa a şase componente ale comunicării şi îi rog să le menţioneze. Componentele comunicării sunt: emiţătorul, receptorul, mesajul, codul, canalul, contextul.

Le desenez pe tablă schema lui Roman Jakobson, explicându-le rolul fiecăruia dintre factori:Emiţătorul transmite un mesaj într-un anume cod (limbaj) către receptor, care va iniţia o acţiune de decodare a mesajului care i-a fost

transmis. Acest mesaj este constituit într-un anume cod care trebuie să fie comun celor doi parteneri aflaţi în contact. Între E şi R are loc un transfer de informaţie. Pentru a ajunge de la emiţător la receptor, mesajul este transmis pe un canal. Situaţia de comunicare reprezintă contextul (fizic, temporal, social, cultural etc.) în care se stabileşte interacţiunea dintre participanţi, cadrul comunicării.

Apoi le împart fişe de lucru din care rezolvăm exerciţiile de identificare a elementelor situației de comunicare.

1. Precizaţi elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, canal):a) „Vineri, 30 mai 2014, vremea va fi instabilă, cu înnorări temporar accentuate în toate regiunile.”( prognoza meteo la Radio România Actualităţi )b) „Ca să judeci drept un lucru, trebuie să te îndepărtezi oarecum, dupa ce l-ai iubit. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări, la fiinţe

şi la tine însuţi.” – André Gide

Sinaia, 24 aprilie, 2010Dragă Dana,

c) Mă aflu momentan la Sinaia, unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. Totul este aici minunat, vremea este superbă şi mă distrez extraordinar.

N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. Ţi-am pregătit un cadou pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. Regret că nu pot veni la petrecerea ta, dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul.

Până atunci, te felicit din toată inima, îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii, succes deplin la examenele care urmează. Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag, Paula

d) Destinatar: Dumitrescu Bogdan Str. Al Macedonski, nr. 20 Braşov, judeţul Braşov

Sosire Braşov, 12 august, accelerat 9071, 15:45. Rugăm aşteaptă-ne în gară. Bagaje multe.Părinţii

Expeditor:Dumitrescu IonAmara, jud. Ialomiţa

În continuare ne reamintim explicând, pe scurt, tipurile de comunicare, realizând pe tablă o schemă.Elevii participă activ, fiind ei cei care menţionează tipurile de comunicare, profesorul întervenind cu explicații când este cazul.Comunicarea verbală se realizeză prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţii la actul de comunicare.Comunicarea nonverbală se realizează prin: gesturi, mimică, poziţia corpului. Un exemplu de comunicare nonverbală este pantomima, care a ajuns astăzi o formă de artă dramatică.Comunicarea paraverbală se realizează prin intermediul aspectelor legate de: voce (accentul, intonaţia), pauzele intenţionate, tusea semnificativă.Comunicarea mixtă – combinarea elementelor de comunicare verbală cu elemente de comunicare nonverbală. Apoi ne îndreptăm atenţia către funcţiile comunicării, reamintindu-ni-le pas cu pas şi incluzându-le în schema din Anexa 1.Îi rog pe elevi să precizeze ce ştiu despre fiecare dintre cele şase funcţii.Funcția emotivă (expresivă) constă în evidențierea stărilor afective sau a reacțiilor sufletești ale emițătorului la contactul cu o anumită realitate. Mărcile lingvistice sunt: interjecții, unele forme verbale, expresii, adjective cu valoare de epitet etc.Funcția conativă (persuasivă, retorică) se referă la efectul de convingere pe care mesajul trebuie sa-l aibă asupra destinatarului, de la care se intenționează să se obțină un anumit tip de răspuns (verbal, comportamental)

MESAJFuncţia poetică

RECEPTORFuncţia conativă

EMIŢĂTORFuncţia emotivă

CONTEXTFuncţia

referenţială

CANALFuncţia fatică

CODFuncţia

metalingvistică

Funcția poetică este centrată asupra formei mesajului, și nu asupra conținutului comunicării.Funcția metalingvistică se manifestă când apare necesitatea de a atrage atenția asupra codului utilizat în cadrul comunicării.Funcția fatică stabilirea și menținerea contactului între emițător și receptor, controlul bunei funcționări a canalului.

Funcția referențială când mesajul se centrează asupra contextului lingvistic de referință.

Urmează rezolvarea unor exerciţii de identificare a funcțiilor limbajului:1. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare:

Ah!când eram eu tânăr, toată lumea era a mea! (emotivă)”Iluminismul românesc are de la început un puternic caracter național, patriotic” (Irina Petraș)(Referențială)

”Primăvara- o picătură parfumatăCu vibrări de violet ”(G Bacovia)(poetică)Mă auzi? (fatică)Scrie așa cum îți spun! (conativă)Verbul a comunica provine din lat. communico, unde are sensurile: „a împărţi ceva cu cineva, a intra în relaţii, a împărtăşi; a comunica“. (metalingvistică)Of! ce obosit sunt! Ce zi îngrozitoare! (emotivă)„Apele plâng, clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu, Sara pe deal)(poetică)

2. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze fiecare dintre cele şase funcţii ale limbii.

6. Asigurarea feed-backului 10 min

Fac aprecieri după fiecare sarcină de lucru, sugerez soluţii/ reformulez răspunsuri care nu sunt corect construite sau nu sunt concludente.

Pentru a încheia într-o notă veselă şi pentru a mă asigura că elevii şi-au însuşit noţiunile referitoare la tipurile de comunicări, propun un exerciţiu pe grupe.

Le spun elevilor să formeze 2 grupe și să citească textul pe roluri

1. Formaţi două echipe de câte doi elevi şi citiţi textul pe roluri. Alegeţi una dintre variantele următoare de conversaţie cotidiană: Conform indicaţiei autorului: persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal şi plin de dignitate; Din perspectiva unor persoane iritate.

2. Ceilalţi colegi vor completa următorul tabel:

Cerinţe (muncă individuală):1. Identifică în textul dat, două formule de adresare.2. Menţionează două informaţii pe care Domnul ar fi trebuit să i le dea Feciorului, astfel încât acesta să-şi poată informa stăpânul despre vizita

primită.3. Alege replica/perechea de replici pe care o consideri comică, motivându-ţi opţiunea.

Elemente nonverbale Elemente paraverbale

7. Asigurarea retenţiei şi a transferului 1 minElevii vor avea de rezolvat, ca temă pentru acasă, 2 exerciții din manual.

Tipuri de comunicare – metoda ciorchinelui

COMUNICAREA

VERBALĂ

NONVERBALĂ

PARAVERBALĂ

ENUNŢURI

ORALĂ SCRISĂC

AR

AC

TE

RS

TIC

ILE

VO

CII

INT

EN

SIT

AT

EA

VO

RB

IRII

PR

ON

UN

ŢIA

GE

ST

UR

I

ÎNF

ĂŢ

IŞA

RE

MIM

ICĂ

PO

ST

UR

Ă

MIŞ

CA

RE