Profesor Indrumator:

Dr. Diana Diaconu

Proteza mixta metalo- ceramica

Bulancea Andreea

CTD II

Gr. 6

Algoritm clinico-tehnologic in vederea realizarii puntii metalo-ceramice:

1. Examinarea clinica si paraclinica a pacientului

- stabilirea diagnosticului

- stabilirea planului de tratament

2. Prepararea substructurii organice

- se realizeaza in vederea aplicarii elementelor de agregare mixte metalo-ceramice, in scopul desfiintarii retetivitatilor dintelui si asigurarii unui spatiu necesar aplicarii protezelor unidentare pe substructurile organice;

- preparatia necesita un sacrifiuciu minim de substanta amelo-dentinara: 1.5-2 mm, pentru a permite o grosime de 0.3-0.5 pentru componenta metalica si 1.2-1.5 mm pentru componenta fizionomica.

3. Amprentarea campuilui protetic:

= inregistrarea imaginii negative a campuilui protetic (utilizand un material de mare fluiditate si o tehnica adecvata) : preluarea fidela a dimensiunilor si detaliilor morfologice ale preparatiilor, a raportului substructurilor organice cu parodontiul marginal, a rapoartelor cu dintii vecini, sa redea cu exactitate dintii antagonisti si raportul substructurilor organice cu acestia si nu in ultimul rand, sa permita obtinerea unui model de lucru de mare fidelitate.

4. Protezarea provizorie

Se realizeaza pentru a preveni o serie de dezechilibre, in urma prepararii substructurilor organice; Are ca scopuri:

refacerea temporara a functiilor sistemului stomatognat asigurarea conditiilor de cicatrizare a parodontiului marginal

lezat in urma prepararii substructurilor organice protectia mecanica a substructurilor organice preparate

tratamentul medicamentos al plagii dentinare conservarea pozitiei dintilor preparati conservarea pozitiei dintilor vecini si antagonisti restabilirea rapoartelor intermaxilare

5. Realizarea modelelor in tehnologia metalo-ceramica:

Modelul reprezinta copia fidela a campului protetic, amprentat anterior. In vederea realizarii acestuia trebuie parcurse urmatoarele etape:

- igienizarea si decontaminarea amprentei

- verificarea amprentei

- realizarea modelelor:

Realizarea modelelor cu bonturi fixe

- utilizate ca modele de studiu sau pentru obtinerea modelului arcadei antagoniste;

Realizarea modelelor cu bonturi mobile: cu sau fara pinuri

- permit realizarea unei machete corecte, datorita posibilitatii de dezinserare a modelelor unitare din modelul de ansamblu.

- realizare prin : metoda clasica

metode ce utilizeaza pinuri

sistemul Pindex / Zeiser

- tehnici de realizare a modelelor cu bonturi mobilizabile fara pinuri cu ajutorul sistemelor: Tray, Accu - Trac, Zack.

Sistem Accu Trac

Realizarea modelelor duplicat in tehnologia metalo-ceramica

- se amprenteaza modelul de lucru si se introduce in amprenta materialul ales pentru duplicarea modelului (hidrocoloizii reversibili si ireversibili, siliconii de aditie, elastomerii de sinteza).

- se prepara apoi masa de ambalat ( specifica aliajului din care se va realiza infrastructura metalica) din care va fi realizat modelul si se va introduce in amprenta.

- pe modelul duplicat se modeleaza macheta viitoarei proteze, care se va ambala impreuna cu aceasta ( avantaj: elimina riscul de deformare a machetei).

Realizarea modelului cu falsa gingie

6. Montarea modelelor in simulatoare:

- Ocluzor - permite doar miscarea de inchidere-descidere;

- Articulator - neprogramabile

- total\partial adaptabile

7. Realizarea machetei diagnostice in tehnologia metalo-ceramica

- se folosesc ceruri speciale, colorate

- se pot verifica intraoral

- se pot face modificari ale machetei care vor si prezente si la proteza finita

8. Realizarea machetei infrastructurii metalice a puntilor mixte metalo-ceramice .

- se realizeaza din ceara albastra de inlay (cel mai frecvent, datorita proprietatilor sale: fidelitate mare si ardere fara reziduuri) si reprezinta imaginea pozitiva a viitoarei infrastructuri;

- caracteristici: modelata subdimensionat cu 1-1.5 mm in toate sensurile, grosimea machetei scheletului: 0.3-0.5 mm, suprafata machetei se modeleaza neteda, fara microretentii, in unghiuri de 90 grade.

Tehnici de realizare a machetei infrastructurii metalice:

Tehnica de realizare a machetei elementelor de agregare prin metoda racirii gradate:

- avantaje: adaptare foarte buna a capei pe modelul substructurilor organice preparate, grosime uniforma a machetei, suprafata neteda si economie de timp;

Tehnica de realizare a machetei elementelor de agregare prin picurare:

- tehnica este laborioasa si este metoda care conduce la cele mai multe tensiuni interne, cu efecte nedorite asupra viitoarei piese protetice;

- metoda este mai putin utilizata in tehnologia metalo-ceramica

Metoda realizarii machetei elementelor de agregare folosind tehnica foliei de ceara calibrata:

- tehnica este rapida si permite obtinerea unor cape cu grosime uniforma;

Tehnica de realizare a machetei infrastructurii metalice folosind elemente prefabricate:

este o metoda mult utilizata in tehnologia metalo-ceramica deoarece are avantajul economiei de timp si material

permite obtinerea unor machete care au caracteristici optime

Tehnica de realizare a machetei infrastructurii metalice prin metoda conturului anatomic:

Metoda Probond:

- are avantajul economiei de aliaj

Tehnica Inzoma:

- permite o economie de aliaj pana la 40% si asigura o stransa legatura intre componenta metalica si cea nemetalica;

Tehnici moderne de aplicare si modelare a cerii:

folosesc aparatura performanta controlata electronic

permit obtinerea unor machete de mare acuratete

Metoda Wax Pro, Sistemele PreciFit, Turbodent

Sistemele Vita CAD , Sistemul Everest-KaVo ( prin tehnologia CAD-CAM ).

9. Transformarea machetei componentei metalice in piesa finita (prin metoda turnarii).

a) Ambalarea si obtinerea tiparului: - ambalarea se realizeaza cu masa de ambalat specifica, in vederea obtinerii tiparului; - aceasta etapa cuprinde pregatirea machetei in vederea ambalarii ( consta in realizarea machetei canalelor de turnare si a rezervorului de aliaj topit,

realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor, detensionarea si degresarea machetei) si ambalarea propriu-zisa; - pregatirea pentru ambalarea se poate realiza prin doua metode: Metoda Clasica sau Metoda Heraeus. - ambalarea propriu-zisa se poate realiza si ea, prin mai multe metode: intr-un singur timp, in doi timpi, in vid, ambalarea in straturi si ambalarea higroscopica. - in scopul obtinerii tiparului, in care se va introduce aliajul topit, macheta ambalata este supusa la doua trepte de incalzire: preincalzirea si incalzirea propriu-zisa. b) Topirea si turnarea aliajului - pentru ca topirea aliajului sa se realizeze asa cum trebuie, este necesar ca sursa de caldura sa fie suficient de puternica, pentru a topi tot aliajul, in timp optim, in medii inerte (supraincalzirea este interzisa). - pentru introducerea aliajului in tipar este necesara actiunea unor forte: gravitationala, centrifuga, presiunea negativa: aerul comprimat sau vaporii de apa, Vacuumul.

Centrifuga Hermle c) Dezambalarea si prelucrarea scheletului metalic - indepartarea piesei turnate din tipar - dupa dezambalare, scheletul metalic este supus decaparii, sablarii si prelucrarii metalice.

10. Sablarea

- procedeul presupune proiectarea unui jet de particule, sub presiune, asupra scheletului metalic, cu scopul curatirii infrastructurii metalice si a realizarii conditionarii suprafetei; - factorii care influenteaza procesul de sablare, sunt: natura aliajului din care se realizeaza scheletul metalic, natura materialului de sablare, dimensiunea particulelor, presiunea jetului de particule, incidenta sub care se realizeaza procedeul(45 grade), durata sablarii(5 secunde) si distanta fata de suprafata metalica(30-35mm). - la final piesa este tratata cu acid (fluorhidric), apoi se fierbe in apa distilata.

Sablator

11. Obtinerea scheletului metalic in tehnologia metalo-ceramica.

Alternative:

a) Galvanoformarea: presupune depunerea, sub actiunea curentului electric, a unei cantitati de metal pe modelul bontului mobilizabil, aflat intr-o baie electrolitica; - avantaj: reduce semnificativ timpul de lucru; - ex: Sistemul Auro-Galvano-Crown, Sistemul Helioform, Sistemul Galvano-Speed.

Aparat de galvanizare b) Ambutisarea: adaptarea unei cape sau folii metalice pe modelul bonturilor, cu ajutorul unei instalatii de ambutisare, care exercita presiune continua si constanta asupra piesei metalice. - ex. Sistemul Ceplatec - avataje: timp scurt de realizare, pret de cost scazut si rezistenta mecanica buna. c) Sinterizarea: procedeu de topire superficiala a particulelor, care vor curge in spatiile dintre particulele straturilor subiacente, rezultand o structura densa, compacta si rezistenta. - Ex: Procedeul Heratec - avantaje: timp redus de lucru, rezitenta buna, adaptare a capei pe bontul modelului foarte buna d) Realizarea din titan a componentei metalice a puntilor mixte metalo-ceramice, prin turnare, electroscintieroziunea sau tehnici computerizate (metoda moderna).

Cuptor de sinterizare

12. Tehnici de conditionare (crearea legaturii metalo-ceramice)

a) Conditionarea prin sablare - proiectarea unui jet de particule asupra infrastructurii metalice aparitia unor microretentii care asigura aderenta straturilor de ceramica. b) Conditionarea prin oxidare termica - obtinerea unui strat de oxizi care contribuie la realizarea unei legaturi metalo-ceramice puternice si stabile; trebuie sa asigure o fixare optima a maselor ceramice. c) Conditionarea prin oxidare anodica - este metoda cea mai utilizata de conditionare; - are loc intr-o baie galvanica, piesa fiind plasata la anod iar la catod este aplicat un electrod de referinta, inert. d) Conditionarea prin aplicare de agenti bonding - metoda foarte utilizata, care consta in aplicarea pe suprafata scheletului a unor agenti de cuplare, care inlocuiesc stratul de oxizi, numiti agenti bonding.

13. Stabilirea culorii componentei ceramice - au fost concepute o serie de ghiduri de culoare pentru ceramica, de diferite nuante, corespunzand diferitelor zone de analizat: pentru zona de dentina de la nivelul pulpei coronare, pentru masa dentinara de baza, pentru zona incizala si pentru masa ceramica de finisare; - alegerea culorii pentru zona dentinara a pulpei coronare este cea mai importanta etapa, deoarece nuanta respectiva se va transmite pana la straturile superficiale , influentand estetica finala; - sistemele de inregistrare a culorii se impart in sisteme clasice (cheia de culori) si moderne (computerizate);

- la descrierea nuantei de culoare a unui dinte natural trebuie urmarite: culoarea de baza, luminozitatea, saturatia, fluorescenta, opalescenta, opacitatea, transparenta si transluciditatea; - culorile dintilor naturali sunt influentate si de temperatura. 14. Aplicarea si modelarea maselor ceramice pe infrastructura metalica.

- straturile ceramice se aplica succesiv si se sinterizeaza separat insa structura rezultata este unitara, omogena si rezistenta;

- primul strat aplicat este opacul (prin aplicare manuala, cu pensonul, prin pulverizare sau pe cale galvanica-cea mai eficienta).Rolul acestui strat este de a acoperi cat mai bine infrastructura metalica;

- sinterizarea: in conditii de vid, urmarind un regim termic;

- depunerea pastelor pentru dentina si smalt si masa de colet, plus artificiile de culoare; urmeaza sinterizarea in cuptoare speciale, in vid, la temperaturi ce cresc progresiv pana la 980 grade;

- apoi urmeaza aplicarea si sinterizarea(in conditii atmosferice normale) masei de glazurare: un strat final de masa ceramica transparenta care are rolul de a asigura luciul final si crearea unui strat protector, care impiedica patrunderea fluidelor din mediul oral in masele ceramice.

Smalt Speed Enamel

CAZURI CLINICE: Cazul 1 Pacienta, n vrst de 39 de ani, stabilit de mai muli ani n Olanda, s-a prezentat cu grave probleme de estetic, dar i cu probleme funcionale. Se observ lucrarea anterioar, care avea multe deficiene (foto 1), practic genernd o asimetrie major la nivelul ntregii fee (foto 3). nlturnd lucrarea intelegem de ce aceast asimetrie absolut nefizionomic a lucrrii: pacienta avea anodonie de incisiv lateral, n tineree suferise mai multe intervenii chirurgicale i ortodontice nereuite, iar acum, practic, incisivul central se gsea chiar pe mijlocul maxilarului superior, iar raporturile interdentare erau departe de situaia corect din punct de vedere fiziologic i funcional. De asemenea caninul de pe partea stng prezenta o retracie gingival foarte accentuat .

S-a efectuat tratamentul cu ajutorul a dou puni metalo-ceramice totale, astfel refcndu-se att ocluzia corect ct i aspectul fizionomic. Practic a trebuit remprit spatiul indiferent de poziia dinilor pacientei, ajungndu-se la situaii n care dinii pacientei veneau ntre dinii din lucrare i nu n dreptul lor. Acest lucru a fost posibil numai dup o lefuire foarte atent i corect a dinilor existeni. Pentru c lungimea exagerat a caninului s nu strice rezultatul estetic poriunea de dini ce depea lungimea normal a fost reconstruit din ceramic roz, de culoare asemntoare gingiei.

Caz 1, Fig. 1

Caz 1, Fig. 2

Caz 1, Fig. 3

Caz 1, Fig. 4

Cazul 2: Pacientul, n vrst de 29 de ani, s-a prezentat cu sperana c isi va primi zmbetul de altadat. Intrucat mucatura era foarte puternic dinii de jos, i-au spart pe cei de sus (foto 1). n aceast situaie tratamentul cu obturaii de compozit nu ar fi dat rezultate, ntruct s-ar fi spart imediat Aa c s-a recurs la tratamentul cu coroane metalo-ceramice. n urma lefuirii celor patru incisivi, deoarece dinii fuseser puternic afectai de fracturi successive, bonturile s-au dovedit a fi la limit din punct de vedere al rezistentei. n final spaiul a fost remprit astfel nct mucatura s nu aib de suferit, iar rezultatul atat estetic ct i funcional a fost foarte bun. (foto 2). Caz 2, Fig. 1

Caz 2, Fig. 2

Cazul 3:

Pacientul, n vrst de 50 de ani, s-a prezentat din motive att estetice ct i funcionale.

Pacientul nu beneficiase de ceva vreme de tratamente dentare drept pentru care dinii si nu artau prea bine, iar cei din zona frontal a arcadei inferioare au trebuit extrai, deoarece prezentau mobilitate de gradul 3.

Reconstrucia cu ajutorul a dou lucrri fixe, metalo-ceramice s-a dovedita a fi cea mai buna alegere.

Cazul 4:

Pacientul, in varsta de 50 ani, s-a prezentat pentru restaurarea unei edentatii frontale, cauzata de pierderea celor 2 incisivi - central si lateral - printr-un traumatism la un meci de fotbal, cu 5 ani in urma. Pacientul a fost protezat atunci cu o punte mixta, metalo-ceramica, pe care acum, din cauza multiplelor reparatii, a dorit sa o inlocuiasca cu acelasi tip de lucrare. Pe perioada executiei lucrarii definitive, pacientul a beneficiat de o punte acrilica provizorie - ''masca''.

Cazul 5:

Pacienta de 35 ani, s-a prezentat pentru restaurarea unei edentatii latero-terminale inferioare stingi. S-a optat pt. urmatorul plan de tratament: - pe canin si premolarul 1 s-a efectuat o punte mixta metalo - ceramica din 2 elemente, pe care s-a ancorat o proteza uniterminala balama.

BIBLIOGRAFIE: 1. Diana A. Diaconu, Monica S. Tatarciuc - Tehnologia protezelor mixte metalo-ceramice, Ed. Junimea, Iasi, 2006 2. Cabinet stomatologic " Dental Progress" : http://www.dentalprogress.ro 3. Cabinet stomatologic " Dentapro Implant" : http://dentapro-implant.uv.ro/