Comunicare, Formă de Cunoaștere

download Comunicare, Formă de Cunoaștere

of 2

Transcript of Comunicare, Formă de Cunoaștere

  • 8/17/2019 Comunicare, Formă de Cunoaștere

    1/2

      Comunicarea, formă de cunoaștere

     

    ,, Evoluţia omului este evoluţia conştiinţei sale. Conştiinţa nu poate evolua în mod

    inconştient.” (G.I. Gurdjieff  )

     Devoltarea personal! a unui individ are un demers de parcurs "ine sta"ilit i structurat.ș

    Copil!ria este perioada în care omul î i formea! principalele principii i idei, cu care el va plecaș ș

    mai departe în via !. De e#emplu $ copilul care are pro"leme în familie ( a%resivitate, scandaluri )ț

    de cele mai multe ori va avea tendin a de a devenii retras, speriat cu oț imagine i o stimă de sineș

    foarte sc!ut!. Consider c!, aceste lucruri sunt foarte importante pentru devoltarea personal! a

    omului. &n om cu o ima%ine de sine foarte "un! va avea foarte mult! încredere în el iar asta se

    va vedea de'a lun%ul timpului în desf! urarea activit! ilor. &n om poitiv , mereu î i va e#ecut!ș ț ș

    ac iunile într'un mod pl!cut, iar de cele mai multe ori i reultatele sunt unele pe m!sur!. înc!ț ș

    din copil!rie este foarte important ca, în familie s! e#iste o "un! comunicare între mem"rii dar iș

    o sta"ilitate în comunicarea rela iilor interpersonaleț . ameni, fiind mereu vom avea nevoie

    de sus inere moral! din partea oamenilor ce ne sunt al!turi. Este de nepre uit sfatul mamei,ț ț

    îndrum!rile sale i sprijinul acordat de aceast!. epet, la v*rste fra%ede, familia tre"uie s! fieș

    al!turi de copil , s! îl sus in! în ce î i dore te i s! îl îndrume pe drumul cel "un. +amilia tre"uieț ș ș ș

    s! fie precum o echipă, mereu s! se asculte unul pe cel!lalt, s! cola"oree i s! nu a"andoneeșatunci c*nd se afl! la %reu. us in ideea c!, mama nu poate s! fie înlocuit! de nimeni i c!, atunciț ș

    c*nd e#ist! cola"orare din toate p!r ile e#ist! i un feed"ac- "unț ș .

    &n alt aspect foarte important care nu tre"uie ne%lijat este acela de cunoa tere. într'oș

    situa ie pro"lem!, într'unț conflict, este e#trem de important c! participan ii s! se cunoasc! at*tț

     pe ei, c*t i pe ceilal i.Cunoa terea, în aceste cauri ar putea fi v!ut! precum o salvare sau o caleș ț ș

    de mijloc pentru c! doar atunci se poate ac iona în m!sur! i se poate diminua pro"lem!. Deț ș

    e#emplu $ în copil!rie , cel mic are o pro"lem! în fa ! "locului cu un alt copila . entru el,ț ș

     pro"lem! poate fii v!ut! ca fiind una foarte %rav!, posi"il f!r! o cale de mijloc. /ama în acest

     poate intervenii i îi poate e#plica copilul în a a fel înc*t el s! în elea%! c!, orice are oș ș ț

    reolvare.0m spus cunoa tere, pentru c! , aici mam! îi poate e#plica pe în elesul lui i îl poateș ț ș

    îndruma în a a fel înc*t s! îi fie "ine.ș

    http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=G.I.+Gurdjieffhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=G.I.+Gurdjieff

  • 8/17/2019 Comunicare, Formă de Cunoaștere

    2/2

      Comunicarea, formă de cunoaștere

    e parcursul vie ii, noi, oamenii, ne lovim ilnic de pro"leme c!rora tre"uie s! le facemț

    fa !. 0ici, intervin o mul ime de factorii ce ne pot influen a într'un mod poitiv sau într'un modț ț ț

    ne%ativ. &n factor important este stresul. în acest ca tre"uie s! ne control!m i s! încerc!m s!ș

    ne stres!m c*t de pu in posi"il.0ici ,ț deprinderile vechi  î i pot spune cuv*ntul, de e#emplu,ș

    e#ist! a a isa o"i nuin !, iar de cele mai multe ori , oamenii reac ionea! la fel, au acelea iș ș ț ț ș

    o"iceiuri, ta"ieturi. entru multe persoane, este o pro"lem! atunci c*nd sunt puse fa ! în fa ! cuț ț

    situa ii noiț   , situa ii c!rora nu tiu cum s! le fac! fa ! i nu tiu cum s! reac ionee. Indicatț ș ț ș ș ț

    este , ca omul s! fie pre%!tit pentru orice, înc! de la v*rste fra%ede, urm*nd ca timpul i ac iunileș ț

     petrecute s! î i spun! cuv*ntul urm*nd mai apoi s! se formee o e#perien ! de via !. Consider ș ț ț

    c!, via a poate fii v!ut! precum un film, în care, noi oamenii suntem prota%oni tii. în urmaț ș

    tr!irilor interioare i e#terioare se formea! un mod de %*ndire, de ac iune i se acumulea!ș ț ș

    e#perien !. Este foarte important ca, atunci c*nd înt*mpin!m o situa ie pro"lem! s! încercam s!ț ț

    fim poitivi i s! încerc!m s! îi %!sim o reolvare reona"il!. Este foarte important s! nu clac!mș

    i s! vedem c1iar i din cauri limit! o e#perien ! din care am înv! at ceva.ș ș ț ț