comunicare bună

8/18/2019 comunicare bună

1/6

Profesorul - persoană potrivită pentru asigurarea succesului în carieră. Bulhac Ludmila , profesor de fizică, Chirillova Galina , profesor de matematică,L.T. „Liviu Deleanu”

“Cînd vrei ceva cu tot dinadinsul, întreg Universul conspiră în favoarea ta”

(Paolo Coelho).În viaţa omului sunt două lucruri importante: cariera profesională aleasă şi educaţia primită. Ele sunt de o

importanţă majoră, deoarece o aleere incorectă atrae după sine, un ir de cosecin e neative !n viaţă."mulș ț!ntotdeauna este pus !n faţa luării unor deci#ii, din momentul necesităţii aleerii instituţiei de !nvăţăm!nt, p!nă laaleerea profesiei, postului de muncă, a fiin ei iu$ite, numelui copilului, etc. %oate aceste deci#ii luate personal,ținfluien ea#ă !ntr&o măsură careva comunitatea, !n care activea#ă individul !n cau#ă, din toate punctele dețvedere. Pro$lema aleerii profesiei este acută, din considerentele că, situaţia dată apare la o v!rstă fraedă, !ncare su$conştientul !ncă nu reali#ea#ă importanţa acestui eveniment şi consecinţele ei. În cercul aleerilor, pe

parcursul vieţii, principalul lucru pentru fiecare om este aleerea profesiei, ce indică !nceperea unei vieţi mature.'ceastă aleere a individului, depinde de vi#iunile pe care le are, privind comunitatea !n care locuieşte, şi cu c!taceasta este mai clară, cu at!t aleerea va fi mai naturală i de success pentru el i comunitate .ș ș

Cultivarea unor atitudini, prin asimilarea de cunoştinţe noi, va uşura t!nărul de a#i să&şi re#olve situaţiile& pro$lemă, radul de compleitate a acestora, avantajele şi de#avantajele deci#iei luate. Continuitatea omenirii,depinde !n mare măsură, de ceea ce se reali#ea#ă a#i: comportament, maniere, conduită, vestimentaţie, etc. Ceeace eistă astă#i & a fost implantat !n trecut, şi se va manifesta !n viitor.

Prin aleerea unei profesii, se poate determina caracterul şi modul de !ndire a individului, ceea ce este de primă necesitate, la orice moment de timp: din copilărie p!nă la ad!nci $ătr!neţi. reşeala efectuată !n copilărie!şi va lăsa amprenta la $ătr!neţe.*a fundamentul +casei, !n care va activa individul, se amplasea#ăcorectitudinea aleerii carierei profesionale. " cărămidă reşit clădită, va #druncina fundamentul casei de vis aindividului, şi nu va permite, ridicarea ei p!nă la nivelul dorit.

Căile profesionale sunt !n str!nsă interdependenţă cu societatea economică, cererile t!nărului - cu cerinţelecomunităţii, şcolarul actual - cu cel de viitor. in aceste considerente, aleerea profesiei, a devenit o partecomponentă a educaţiei. Educaţia şi&a asumat rolul de +purificator a impurităţilor şi a idealurilor reşite atinerei eneraţii. Procesul educativ este !n permanentă schim$are, !n dependenţă de necesităţile sociale şiculturale şi a cerinţelor individului. Crearea unui sistem, $ine determinat, !n orientare profesională, ar !ndrumat!năra eneraţie la aleerea profesiei, !n dependenţă de cerinţele pieţii muncii. Procesul educativ de#voltă latineri capacităţi ca: autoevaluarea, activismul, luarea deci#iilor. 'leerea profesională este caracteri#ată de

atitudinea formată a individului faţă de viaţă, sesi#area leăturii dintre propriul eu şi comunitate, !ndeplinireacerinţelor ei.Prin creşterea individului, ca personalitate, este necesar de urcat alte trepte mai !nnalte, !n care sunt

lămurite unele frăm!ntări referitoare la viaţă şi rosturile acesteia. În dependenţă de scara pe care te ăseşti, adicăde nivelul de#voltării personalităţii, se fac aleeri a carierei profesionale corecte, care va fi călău#ă !n !ntreaaactivitate profesională a individului.

Cariera cuprinde totalitatea eperien elor profesionale i personale !n care un individ se implică peț ș parcursul !ntreii sale vie i. /nii cercetători consideră că termenul de carieră interea#ă diferite roluriț , a a cașrolul de elev, de anajat, de omer, c!t i diferite tipuri de activită i a a ca activitatea de voluntariat, munca !ntr&ș ș ț șo companie cu care o persoană se confruntă pe parcursul vie ii. Profesia sau sluj$a0jo$ul repre#intă doar o partețdin cariera unei persoane. Cariera include educa ia, munca remunerată, munca de voluntar, ho$$1&uri etc.ț2evi#uind diversele eplica ii ale termenului de carieră, 3err i Cramer (4556) au definit cariera ca fiind,unicăț ș

pentru fiecare individ,construită pe $a#a deci#iilor voca ionale ale persoanei, dinamică pe tot parcursul vie ii,ț țcare este interrela ionată cu alte roluri, cum ar fi cele leate de familie, comunitate, i petrecerea timpului li$er.ț ș

Decizia de carieră repre#intă procesul care duce la selectarea unei alternative de carieră din mul imea dețvariante disponi$ile la un moment dat. În cadrul deci#iei de carieră, distinem trei componente aflate !n

permanentă interac iune:ța) con inutul deci#iei ( Ce deci#ie urmea#ă să iau7)8ț

$) procesul deci#ional ( Cum voi lua această deci#ie 7)8c) contetul deci#iei (Care sunt factorii ce !mi influentea#ă deci#ia7)

Pentru a avea succes !n carieră este necesar de a crea un plan de carieră. Planul de carieră – presupunesta$ilirea unui plan de ac iune pentru punerea !n practică a deci#iei. Planul se poate referi la modul cum se vor țdo$!ndi cuno tin ele i deprinderile necesare domeniului ales, cum vor fi eplorate ofertele educa ionale iș ț ș ț șocupa ionale, modul !n care se va face promovarea personală. upă crearea planului de carieră tre$uie dețimplementat deci#ia luată. Implementarea deciziei – presupune aplicarea planului sta$ilit. Ea implicăconsecven a, flei$ilitatea !n adaptarea planului de carieră la situa ii nea teptate. Planurile eficiente sunt cele !nț ț șcare se ia !n considera ie evenimente nea teptate i permit o reevaluare i readaptare a lor.ț ș ș ș Reevaluarea

1


2/6

deciziei asiură revi#uirea i optimi#area procesului de luare a unei deci#ii. Ea permite identificarea punctelor ș9forte ale deci#iei, corectarea unor dificultă i apărute !n diferite etape.ț

actorii care influen ea#ă deci#ia de carieră sunt:ț4) 'utocunoa terea8ș6) Cuno tin ele despre alternativele educa ionale i ocupa ionale8ș ț ț ș ț;) deile preconcepute despre o anumită ocupa ie, statutul unei persoane care prestea#ă o anumităț

muncă. Părin ii, modelele de carieră, rupul de prieteni, oportunita ile eistente la nivelț țeduca ional i la nivelul pie ei muncii.ț ș ț

?uccesul profesional poate fi definit ca o adaptare performantă la cerin ele muncii. Elevul este propriulțsău manaer, el tre$uie să& i evalue#e resursele cu realism, să& i sta$ilească o$iectivele i să ela$ore#e proiecteș ș șeisten iale pe termen lun, mediu şi scurt, să se folosească de oportunită i pentru a& i atine scopurile !n via ă.ț ț ș ț

'leerea profesiei are la $a#ă o serie de motive. /nii ! i ale profesii care să le dea sentimentul de putere,șde cre tere profesională,al ii pentru că vor mul i $ani. e cele mai multe ori !n aleerea profesiei se int@lnescș ț țdiverse o$stacole, de aceea un punct forte !n comportamentul fiecaruia tre$uie să fie hotăr@rea luată personal. Înorientarea profesională se pot eviden ia c!teva trăsături importante:ț

>) Atitudinea &este o componentă care se do$!nde te prin !nva are, o$serva ie i eperien ă, prinș ț ț ș țformare de competen e8ț

>>) Treuin ele umaneț &oamenii !ncearcă să le satisfacă de la cel mai simplu lucru&hrană p!nă la celmai comple cum ar fi autoperfec ionarea i autoreali#area8ț ș

>>>) !timularea &avem nevoie de provocări, scopuri, aprecieri8>A) Compe en aț ț - define te dorin a noastră de a lua ini iativa, de a o$ ine reali#ări, de a aveaș ț ț ț

succese !n cele ce facem.C!nd i i alei un domeniu profesional tre$uie să fii con tient de propriile calită i i de oportunită ileț ș ț ș ț

eterioare, adică ce ne oferă societatea. >nteresul sinur nu este sufficient, !nsa pentru a asiura succesul !nmuncă, el tre$uie sus inut i de anumite caracteristici ale personalita ii care tre$uie cultivate !n coală, !n familieț ș ț ș(voin a, hotăr@rea, curio#itatea tiin ifică, perseveren a ). Bu este suficient să luăm !n considerare numaiț ș ț ținteresele elevului ci i aptitudinile i !nclina iile sale. În timp ce aptitudinea este o !nsu ire care condi ionea#ăș ș ț ș ț

succesul, !nclina ia este o orientare a personalita ii spre o anumită activitate.ț țElevul tre$uie tratat cu serio#itate şi respect, ascultat, !ncurajat şi stimulat să& i asume responsa$ilită i.ș ț%otodată, părin ii tre$uie să se asiure că vor să&l sprijine pe t!nar să ia o deci#ie $ună i să nu& i impună punctulț ș șde vedere sau profesia lor ca model, pentru a& i reali#a astfel, prin urmare, propriile aspira ii sau să& iș ț șcompense#e nereu itele sau să reali#e#e visele lor din copilărie sau a părin ilor lor. ?porirea eficien ei dorin eiș ț ț ț

părin ilor !n orientarea colară i profesională a copiilor este posi$ilă prin sprijinirea lor pentru cunoa terea maiț ș ș șrealistă a resurselor personale ale fiilor sau fiicelor, semnificative pentru o carieră. "p iunea unui t!năr pentru oțanumită carieră, fără nici un sprijin etern, este un proces dificil, adesea asociat cu aleeri re ite, a$andon,șam!nare, descurajare etc. şi toate acestea cu un serios impact asupra viitorului său profesional.

În calitate de profesor la disciplina colară, ca diriinte şi părinte, tre$uie să aducă la cuno tin a elevilor,ș ș țleatura dintre disciplinele colare şi profesii, eviden iind leatura directă a acestora cu anumite meserii sauș ț

profesii. e eemplu, dacă cineva o$ ine re#ultate colare $une i performan e laț ș ș ț :

a) "ima rom#nă sau limi străine, ar putea deveni: cercetător !n linvistică, !nvă ător, $i$liotecar,țeducătoare, hid, translator, diplomat, jurnalist, critic literar etc.b)$atematică i informatică %ș ar putea deveni: economist & conta$il, ininer, funcţionar $ancar, arhitector,astronom, statistician, informatician&proramator etc.c& 'izică% c(imie% iologie% ar putea deveni: cercetător, ininer, medic, stomatolo, farmacist, $iofi#ician,

$iolo, chimist, fi#ician, electrician, etc.d& Istorie% ar putea deveni: scriitor, mu#eoraf, arheolo, istoric , etc.e& )duca ie fizică%ț ar putea deveni: antrenor sportiv, fi#ioterapeut, poli ist, ofi er de armată, etc.ț țar aceste sfaturi pot fi numai orientative pentru elevi, nici !ntru&un ca# reuli sau modele strict de urmat.

erularea ac iunilor !n coală cu privire la consilierea i orientarea profesională a elevilor fără a implicaț ș șsau ine cont de familie au o valoare limitată. În majoritatea situa iilor, familia este reperul major !n conturareaț țop iunii pentru o anumită carieră a copiilor. Părin ii sunt pentru copii sursa primară i cea mai puternică deț ț ș!nvă are, de sprijin afectiv şi securitate.Părin ii sprijinăproprii copii !n aleerea li$eră a viitoarei lor cariere, sauț ț!n asirea unui loc de muncă.

2


3/6

Bumărul elevilor care in seama de dorin a părin ilor cu privire la implicarea !n via a colară şi viitoareaț ț ț ț ș profesie scade pe măsură ce aceştia sunt inclu i !n niveluri mai !nalte de colari#are (!nvă ăm!ntul preuniversitar ș ș ț

i superior). În eneral criteriile pe care le au !n vedere părin ii !n influen area aleerii profesionale a copiilor seș ț țreferă la: siuran a i viitorul profesiei pe pia a for ei de muncă, durata studiilor pentru a atine un astfel deț ș ț țo$iectiv (timp !n care t!nărul este dependent material de familie) costurile financiare (tae ale educa iei), po#i iaț țsocială conferită de profesie, poten iale riscuri ale muncii !n eercitarea profesiei etc.ț

'stfel, !n predarea fiecărui o$iect de !nvăţăm!nt se pot reali#a cele două condiţii fundamentale ale

orientării profesionale: cunoaşterea intereselor şi aptitudinilor elevilor, informarea lor !n leătură cu profesiilespre care se pot !ndrepta la a$solvire şi educarea intereselor cu direcţionare profesională eprimată. "$servaţiilefăcute de profesori la lecţie, discuţiile cu ei sau anali#a diferitelor lucrări efectuate furni#ea#ă principalele datecare definesc posi$ilităţile pe care le au şi personalitatea lor !n ansam$lu. Profesorii, ocup@ndu&se acum !nspecial de informarea profesională !n cadrul diferitelor discipline colare, este necesar să ţină cont deșurmătoarele aspecte:

a) /nele lecţii din curriculumul diferitelor discipline colare permit o leătură firească cu anumiteșdomenii de activitate şi profesii. Profesorii !nsă nu tre$uie să se a$ată de la su$iectul lec iei i o$iectiveleț ș

propuse pentru formarea su$competen elor prevă#ute de curriculum: transmiterea sau verificarea unui anumitțvolum de cunoştinţe, formarea unor deprinderi intelectuale sau practice, educarea unor capacităţi intelectuale,morale i formarea de competen e specifice. %ransmiterea unor informaţii despre profesii constituie un o$iectiv,ș țcare se reali#ea#ă doar !n măsura !n care o permite proiectul didactic al lecţiei la o anumită etapă a ei.>nformaţiile despre o anumită profesie, care se dau !ntr&un moment sau altul al lecţiei sunt utile numai !n ca#ulc@nd sunt intercalate !n unitatea lecţiei şi nu constituie + un corp străin !n ansam$lul activită ilor.ț

$) >nformarea despre profesii la lecţie urmăreşte, !n primul r!nd, consolidarea cunoştinţelor, prin indicareaaplicaţiilor practice !ntr&un anumit proces de producţie şi !n anumite profesii prin de#voltarea multiplă aintereselor elevilor.

c) /na din modalită i prin care o disciplină colară contri$uie la orientarea profesională a elevilor esteț ș+educarea interesului pentru disciplina colară şi implicit pentru o anumită cateorie de şcoli şi profesii, !n careșse !nt@lnesc mai multe cunoştinţe acumulate la o$iectul respectiv e eemplu, la fi#ică la treapta liceală sestudia#ă numai condensatoru plan, cel sferic i cilindric se studia#ă la /%< sau /?


4/6

asemenea, este foarte util să li se recomande elevilor la fiecare disciplină colară o listă minimă cu lucrărișştiinţifice accesi$ile care contri$uie la de#voltarea interesului pentru ştiinţă şi pentru diferite profesii.

upă părerile noastre tre$uie să se insiste mai mult asupra activităţălor !n care se aplică cunoştinţele,dec@t asupra profesiilor ca atare. 'cest mod de a proceda duce la de#voltarea interesului pentru cunoştinţe şi

pentru un anumit domeniu de activitate şi indirect, la educarea intereselor conitive cu direcţionare profesională.'tunci c@nd nu au o leătură firească cu celelalte cunoştinţe predate, informaţiile concrete despre profesii pot fiomise cu totul. e altfel, nu tre$uie să se !ncerce să se predea totul despre o profesie , !ntr&o sinură lecţie. ?e

poate reveni asupra aceleiaşi profesii. acă la o disciplină colară se menţionea#ă mai atent specificul munciișnumai pentru ;&= profesii, se consideră că este sufficient, deoarece aceasta ar !nsemna că !n şcoală să sevor$ească elevilor despre circa =D&D de profesii. *a toate aceste informaţii profesionale, date !n cadrullecţiilor,se adauă şi informaţiile primite !n şcoală pe alte căi - filme, vi#ite, activităţi !n cercuri etc, contri$uindla formarea unui ta$lou c!t mai complet al diferitelor profesii.?e ştie că diriintele, !n condiţiile actuale, este

principalul factor al orientării profesionale !n şcoală. El are rolul de coordonator al tuturor acţiunilor de orientare profesionale la nivelul clasei, reali#!nd !n mod direct sau indirect cunoaşterea elevilor şi informarea lor !nleătură cu diferitele profesii la care au acces după a$solvirea şcolii. Ce poate să facă un diriinte pentruinformarea profesională a elevilor şi educarea lor profesională7 Principalele mijloace prin care diriintele are

posi$ilitatea să reali#e#e aceste sarcini sunt activităţile speciale orani#ate la orele de dirienţie şi acţinile deorientare profesională la care cola$orea#ă cu ceilalţi profesori. *a toate clasele, dar, mai ales, la clasele a >&a şia >>&a sunt indicate discuţii cu elevii !n leătură cu:

4) 'spiraţiile lor profesionale şi proiectele lor de viitor. in aceste discuţii se poate determina radul decunoaştere a profesiilor, ceea ce va constitui punctul de plecare pentru informările viitoare8

6) Profesiile cunoscute cu oca#ia vi#itelor la orele de dirienţie a unor repre#entanţi de diferite profesii,care prin eempe proprii să vor$ească de succesele lor !n carieră8

;)'numite cărţi recomandate de diriente şi citite de elevi care cuprind indicaţii despre aleerea profesională8

=)>nformaţiile făcute de diriinte !n leătură cu instituţiile de !nvăţăm@nt mediu şi superior !n care !şi potcontinua studiile a$solvenţii de liceu, deoarece ei tre$uie ajutaţi din timp să cunoască posi$ilităţile pe care le aula a$solvire.

'lte metode de informare profesională: a)ilmele didactice şi documentarele pot fi folosite at!t !n cadrul preătirii diferitelor lec ii, valorific!ndț

pentru orientarea profesională anumite elemente, c!t şi !n afara orelor de curs, c!nd elevii au oca#ia să vi#ione#ecicluri de filme documentare8 $)/tili#area unor emisiuni televi#ate, constituie un alt mijloc de informare8c) "limpiadele şi diferitele concursuri şcolare reuşesc nu numai să pună !n evidenţă aptitudinile elevilor,

ci şi să le de#volte !n cadrul unei preătiri adecvate. Concursurile de diferite tipuri, prin modelul !n care suntorientate şi dirijate, pot stimula interesele elevilor, le pot de#volta !nclinaţiile şi aptitudinile, !i pot familiari#a cuunele aspecte importante ale variatelor profesii şi cu cerinţele pe care acestea le pun !n faţa candidaţilor.

În ceea cepriveşte lectura elevilor, pe l!nă lucrările ştiinţifice accesi$ile recomandate la diferiteleo$iecte de studiu este de dorit ca diriintele sau psiholoul şcolar să indice elevilor, ca $i$liorafie facultativă şidiferitele lucrări care cuprind elemente de informare profesională. Ecursiile, vi#itele la mu#ee, epo#iţiileoferă elevilor posi$ilitatea de a acumula noi informaţii despre munca !n diferitele profesii. 'plicate cu pricepere şi !m$inate !ntr&un sistem toate mijloacele de informare contri$uie la asiurarea

succesului !n orientarea profesionalăa elevilor, prin faptul că le deschid noi ori#onturi de cunoştinţe şi enerea#ăsau de#voltă interese profesonale. Ceea ce e foarte important pentru fiecare şcoală este ela$orarea unui proramde activitate referitor la orientarea profesională a elevilor şi adoptarea acestuia la condiţiile concrete ale şcolii.Însă, un rol destul de important !l are diano#a intereselor profesionale . epistarea intereselor profesionale esteutilă muncii educative !n cadrul activităţii de orientare profesională. >nformarea corectă a evaluatorului(profesor, diriinte, psiholo) !l va ajuta pe acesta să acţione#e !n str@nsă leătură cu perspectivele t@nărului8 sevor evita unele neconcordanţe !ntre interese şi profesia dorită8 scopul final fiind acela de a asiura !n limitelenecesităţii sociale at@t !mplinirea multilaterală a individului, c@t şi nevoia forţei de muncă pentru toate domeniilede activitate. Profesorul are menirea de a&i ajuta pe discipolii săi să !n eleaă i să urme#e următorii pa i:ț ș ș

Pasul *+ 'ă- i o educa ie ună.ț ț

4


5/6

Cel mai $un mod de a eperimenta succesul !n carieră este să ai o $a#ă educa ională solidă. >nveste te !ntr&oț ședuca ie care va indeplini cererile carierei dorite de tine. epune toate eforturile !n formarea competen elor ț țcolare, pentru a acumula multe cuno tin e, deprinderi i a$ilită i c!t i formarea unor atitudini fa ă de tot ce neș ș ț ș ț ș ț

!nconjoară. Educa ia nu se irose te niciodată, a a că fă& i timp să o faci la cel mai !nalt nivel, deoarece peț ș ș ț parcursul vie ii numai cu ea răm!i.ț

Pasul ,+ 'ii informat i află tot.ș

Educa ia nu tre$uiesă se termine c!nd a$solve ti liceul sau facultatea. Continuă să participi la seminare i sesiuniț ș șde trainin leate de cariera ta. Pentru a avea succes, tre$uie să cuno ti toate evenimentele actuale i să fii laș șcurent cu noută ile apărute !n domeniul tău. ?ocietatea e !n continuă de#voltare i transformare la toate nivelele.ț ș

Pasul + nva ă de la cel mai un.ț

ără !ndoială eistă multe persoane care au succes !n acela i domeniu ca tine. ii receptiv la suestiile lor iș ș!nva ă de la ace tia. Cere sfaturi de la liderul tău, vor$e te cu coleii i concuren ii tăi despre strateiile lor i nuț ș ș ș ț ș!nceta niciodată să o$ ii succesul. Evită rutina, continu!nd să i i !m$oă e ti cuno tin ele i !nconjur@ndu&te deț ț ț ș ș ț șoameni talenta i, care au succes !n cariera lor, nu fi invidios, !ncearcă să faci mai $ine ca cei mai $uni ca tine !nțdomeniul dat. acă duci traista săracului fii siur că i tu vei devein ca d!nsul. Înva ă din re alele altora,ș ț șstrăduite să comi i pe c!t e de posi$il mai pu ine re eli !n cariera ta. Fucură&te de succesele celorlal i i vei aveaț ț ș ț ș

parte de ele i tu.ș

Pasul /+ 'ii perseveren în toate i mai mult în carieră.ț ș

C!nd te implici !n proiecte la lucru, impune&te să faci mai mult dec!t i se cere. Încearcă să ! i depă e ti limitele,ț ț ș ș pentru a vedea de ceea ce e ti capa$il. Cu c!t faci mai multe la serviciu, cu at!t mai multș succes vei avea !ncariera ta. Aei fi for at să !nve i lucruri noi i să ! i asumi mai multe responsa$ilită i !n drumul tău nesf!r it spreț ț ș ț ț șsucces. i această cursă spre succes va fi o$servată de efii i su$alternii tău, vei devein model pentru al ii. ÎnȘ ș ș țfinal, vei vedea că urci pe scara carierei tale, deoarece vei o$ ine succes dupa succes.ț “ Dacă faci ceea ceîntotdeauna faci, vei avea rezultatele pe care întotdeauna le ai. Dacă î i dore ti alte rezultate, trebuie să faciț ș

ceva nou.”(prover$ dane#).

Pasul 0+ Asigură-te că î i place ceea ce faci.ț

/n om intelient a spus odată: 9>u$e te& iș ț munca i nu va tre$ui să lucre#i nici o #i !n via a ta. acă e ti fericitș ț șcu ceea ce faci, vei avea succes arantat. Pasiunea ta pentru muncă i perseveren a vor face totul. 'siură&te căș ț! i plac responsa$ilită ile i că ! i place munca ta i vei avea succes !n carieră. *a serviciu e $ine să te duci ca laț ț ș ț șsăr$ătoare, la autoreali#are de sine i loc siur de acumulare a succeselor !n carieră.ș

1iliografie +

4. >. revillon, "rientare colară i profesională., Ed.idactică i Pedaoică, Fucure tiș ș ș ș

6. >. 3ol$an, "rientare colară, Ed. Gunimea, >a iȘ ș

;. h. %om a, Consiliere i orientare colară, Ed. Aia a 2om@nească, Fucure tiș ș ș ț ș

=. revillon, G. 9"rientarea colară i profesională, Fucure ti, 45H;ș ș ș

5


6/6

6

comunicare bună

Documents

Transcript of comunicare bună