Buna ziua stimați colegi , dragi oaspeți.

Astăzi au avut plăcerea de a ne genera cu prezența:

1. ______________________2. ______________________3. ______________________4. ______________________

Motivul pentru care ne-am adunat astăzi are o importanță deosebită la ordinea zilei, vom încerca să analizăm modificarea cursului valutar, deprecierea leului moldovenesc în perioada actuală.

Eata care sunt principale subiecte pe care împreună cu dumneavoastră vom încerca să le abordăm.

1. Diagnosticul Deprecierea Leului Moldovenesc2. Care sunt factorii care conditioneaza cursul valutar?3. De ce fluctueaza cursul de schimb?4. Ridicarea preturilor la produse5. Ce măsuri ar putea impune legislaţia comunitară pentru a remedia problema diferenţelor de curs

valutar la contractarea finanţărilor europene?

Pentru început voi ruga colegii mei , să vină cu o mică introduce asupra problemei respective(Se face o mica introducere asupra cursului valutar si a problei care ne paste)

Pentru a confirma exactitatea datelor care au fost prezentate de colega mea, vom reflecta print-un comunat de presa.

(Se arata video cu cursul valutar )

Vă mulțumim mult , iar noi revenim la partea cea mia interesant . O să rog oaspeții nosti să – se impună cu părerea asupra celor prezentate:

1. Rugăm ____________________________________ - Ce părere aveți despre situația care sa creat la noi în țară?

2. Cum vedeți problema respective din punct de vedere al postului pe care îl ocupați. (Oferim cuvintul fiecarui reprezentat pentru a-și da cu părerea)

Bazindune pe ceea ce am vorbit , o sa raportam la pozitia guvernatorului bancii central a Moldovei, în comunicatul pe care il tine domnul Dorin Dragutanu într-o conferință de presă unde se expune vizavi de factorii care au generat fluctuatii cursului valutar .

(Se arata video cu dragutanu)

1. Cum se poate de explicat diferenta de vinzare cumparraea a valutelor starine 2. Factoriii care au influentat 3. Consecinta deprecierii este Inflatia,

Inflatia depaseste prognoza de 5 %

4. Final : Masurile de remediere a cursului valutar

Lista întrebărilor posibile

1. Influența deprecierii monedei naționale asupra importurilor si exporturilor?

Variaţia cursului de schimb valutar a monedei naţionale are efecte asupra exporturilor, importurilor şi, pe cale de consecinţă, asupra întregii economii (producţie, ocuparea forţei de muncă, inflaţie etc.).

Devalorizarea înseamnă ieftinirea, oficială, stabilită de banca naţională/centrală, a monedei naţionale faţă de moneda

altei ţări (faţă de o valută).

Revalorizarea înseamnă o scumpire, oficială, stabilită de banca naţională/centrală, a monedei naţionale faţă de moneda

altei ţări (faţă de o valută).Revalorizarea este inversul devalorizării.

În raportul dintre două monede, în timp ce una se devalorizează (îi scade “preţul”, valoarea, puterea de cumpărare), cealaltă se revalorizează (îi creşte “preţul”, valoarea, puterea de cumpărare).

Revalorizarea leului = devalorizarea dolarului.

Deprecierea înseamnă scăderea, pe piaţa liberă, adică la casele de schimb valutar şi la băncile comerciale, a

„preţului” monedei naţionale faţă de moneda altei ţări (faţă de o valută).

Deprecierea leului faţă de dolar înseamnă scăderea „preţului”, a valorii, a puterii de cumpărare a leului faţă de dolar, dar nu

“la oficial”, nu la cursul stabilit de BNR, ci pe piaţa liberă, la casele de schimb valutar şi la băncile comerciale.

Reprecierea înseamnă creştere, pe piaţa liberă, adică la casele de schimb valutar şi la băncile comerciale, a „preţului”

monedei naţionale faţă de moneda altei ţări (faţă de o valută).

Reprecierea leului = deprecierea dolarului.

În raportul dintre două monede, în timp ce una se depreciază (îi scade “preţul”, valoarea, puterea de cumpărare, la casele

de schimb valutar şi la băncile comerciale), cealaltă se repreciază (îi creşte “preţul”, valoarea, puterea de cumpărare, la casele

de schimb valutar şi la băncile comerciale).

Concret, reprecierea leului faţă de dolar, pe piaţa liberă (la casele de schimb valutar şi la băncile comerciale), înseamnă

creşterea „preţului”, a valorii, a puterii de cumpărare a leului faţă de dolar.

Reprecierea leului faţă de dolar înseamnă creşterea „preţului”, a valorii, a puterii de cumpărare a leului faţă de dolar, dar

nu “la oficial”, nu la cursul stabilit de BNR, ci pe piaţa liberă, la casele de schimb valutar şi la băncile comerciale.

În timp ce devalorizarea şi revalorizarea sunt stabilite oficial, prin intervenţia băncii centrale/naţionale a fiecărei

ţări,deprecierea şi reprecierea sunt stabilite pe piaţa valutară liberă,  adică de casele de schimb valutar şi de băncile

comerciale

2. Factori de influență a cursului valutar?

- factori interni (economici, monetar-financiari, psihologici, politici, militari)- factori externi (în principal cererea şi oferta de valută)

Factorii economici pot fi reprezentaţi de volumul şi structura producţiei, calitatea bunurilor şi serviciilor produse în cadrul unei economii, tehnologiile utilizate, evoluţia productivităţii muncii, nivelul şi dinamica preţurilor etc.Orice factor economic îşi transmite influenţa asupra cursului valutar prin preţ. Dacă indicele general al preţurilor şi tarifelor scade, aceasta înseamnă o creştere a puterii de cumpărare a monedei naţionale, ceea ce se reflectă în creşterea raportului de schimb al monedei naţionale faţă de o altă monedă cu care se compară, respectiv o influenţă favorabilă asupra cursului de schimb.În caz contrar, creşterea indicelui general al preţurilor şi tarifelor va avea o influenţă nefavorabilă asupra raportului de schimb, moneda naţională pierzând din puterea de cumpărare.Nivelul preţurilor este corelat cu nivelul produsului intern brut - care generează oferta de bunuri şi servicii într-o economie şi cu inflaţia. Se consideră că dacă într-o economie ritmul anual de creştere a preţurilor este de 2-3%, urmarea este stimularea activităţii economice, ceea ce se va reflecta într-o apreciere a monedei naţionale.

Factorii monetar-financiari ce pot influenţa cursul valutar sunt reprezentaţi în principal de nivelul ratei dobânzii, nivelul creditelor, masa monetară în circulaţie, situaţia finanţelor publice, situaţia balanţei comerciale.Aceşti factori trebuie priviţi sub două aspecte: ca rezultat direct al activităţii economico-financiare a ţării respective dar şi ca posibilitate a băncii centrale de a modifica nivelul ratei dobânzii şi pe această bază masa monetară în circulaţie cu efecte asupra modificării cursului de schimb al monedei naţionale.Majorarea de către banca centrală a ratei dobânzii de referinţă determină creşterea ratei dobânzii la băncile comerciale şi ca urmare scumpirea creditelor. Efectul va fi o scădere a cererii de credite şi reducerea masei monetare în circulaţie.Într-o economie care funcţionează normal, reducerea masei monetare în circulaţie, în condiţiile menţinerii constante a ofertei de bunuri şi servicii, are ca efect scăderea preţurilor şi implicit o creştere a puterii de cumpărare cu efecte favorabile asupra cursului de schimb al monedei naţionale.Pentru ţările cu monedă convertibilă oficial, reducerea masei monetare pe piaţa internă se reflectă în reducerea ofertei de monedă naţională pentru piaţa externă, iar dacă cererea externă pentru moneda respectivă este relativ constantă, urmarea este că acea monedă devine mai scumpă, având loc o creştere a cursului de schimb al monedei respective.Factorii financiari au în vedere în principal situaţia bugetului de stat deoarece în cazul în care se înregistrează un deficit bugetar, banca centrală va încerca acoperirea acestuia prin emisiune monetară. Dacă această operaţiune nu este însoţită şi de creşterea corespunzătoare a ofertei de bunuri şi servicii, urmarea va fi creşterea preţurilor cu efecte nefavorabile asupra cursului de schimb al monedei naţionale.În cazul existenţei unei balanţe comerciale deficitare, autoritatea monetară va încerca procurarea resurselor necesare acoperirii decalajului dintre importuri şi exporturi, urmarea fiind o creştere a cererii de valută în condiţiile creşterii ofertei de monedă naţională, ceea ce va determina scăderea cursului de schimb al monedei naţionale.

Factorii psihologici influenţează direct cursul valutar pe pieţele unde funcţionează burse valutare şi cursul de schimb se determină pe baza raportului cerere/ofertă. Simple informaţii sau păreri cu privire la evoluţia cursului pe alte pieţe sau evoluţii ale preţurilor interne produc modificări imediate asupra cererii de valută influenţând cursul de schimb al monedei naţionale.

Factorii politici vizează încrederea în conducerea ţării, în capacitatea acesteia de a menţine echilibrul economic, in(stabilitatea) politică concretizată în schimbări de guverne etc.Toate aceste fenomene determină întărirea sau erodarea monedei naţionale, cu efecte favorabile sau nefavorabile asupra cursului valutar.

Factorii militari au în vedere faptul că ori de câte ori într-o economie se produc fenomene de această natură (războaie, revoluţii etc.) activitatea economică este îndreptată către satisfacerea cu prioritate a nevoilor cu caracter militar şi de aceea încrederea în capacitatea economiei naţionale de a produce bunuri şi servicii de larg consum care să acopere masa monetară scade, ceea ce influenţează nefavorabil cursul de schimb al monedei respective.

Factori externiEvoluţia unei anumite valute pe piaţa internaţională va influenţa cursul valutar al monedei naţionale deoarece prin intermediul cursului valutar se preiau la nivelul unei economii naţionale influenţele provenite din economiile cu care se compară moneda ţării respective.Existenţa unor stări conflictuale poate determina întreruperea pentru o anumită perioadă a relaţiilor comerciale dintre economia naţională şi o anumită zonă, ceea ce va produce dezechilibre la nivelul balanţei comerciale cu urmări asupra evoluţiei cursului de schimb.Existenţa unui embargou într-o zonă învecinată are ca efect reorientarea activităţii economice internaţionale, ceea ce va determina costuri suplimentare pentru economia naţională respectivă, decalaje între încasările şi plăţile derulate la nivel internaţional şi astfel creşterea/scăderea cursului de schimb al monedei naţionale.

Factorii de bază care determină riscul valutar au în vedere:

la nivel macro- ritmul creşterii economice- nivelul inflaţiei- situaţia finanţelor publice- situaţia balanţei comerciale şi de plăţi- migrarea capitalului- situaţia rezervei valutare- datoria de stat (internă şi externă)- schimbări în legislaţie- evenimente politice

la nivel micro - fluctuaţiile ratei dobânzii

- situaţia economică a partenerului comercial- nivelul dezvoltării pieţei valutare la vedere şi la termen- nivelul modernizării decontărilor externe- nivelul informării operative asupra evoluţiei cursului valutar- factori subiectivi

3. Leul moldovenesc se prăbușește! Angajații primesc salarii simbolice. Cum puteți comenta situația respective?

Salariile și așa mizere ale moldovenilor au ajuns mai mult simbolice din cauza deprecierii bruște a leului moldovenesc.

Banca Națională a Moldovei a majorat marți rata de bază a politicii monetare de la 8,5% până la 13,5%. Economiștii fac

prognoze dramatice pentru perioada următoare.

În luna decembrie 2014, rata de bază a fost majorată de la 3,5% până la 6,5%. Următoarea majorare a avut loc la sfârșitul

lunii ianuarie 2015 - până la 8,5%. Utilizarea acestui instrument are ca scop atragerea de noi depozite la băncile comerciale

în valută națională.

30 de lei pentru 1 Euro

Majoritatea caselor de schimb valutar au afișat marți un curs de schimb de 30 de lei pentru 1 Euro, față de 18 lei cât era

cu câteva luni în urmă. Deprecierea bruscă a leului moldovenesc a condus la scumpiri în lanț. După ce recent s-a scumpit

pâinea și pastele, legumele și energia electrică, marți s-au scumpit esențial carburanții și produsele lactate. Salariile și

pensiile au rămas, însă, la același nivel, iar candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, Chiril Gaburici anticipează

rețineri de salarii în perioada care urmează.

4. Scumpiri și deficit de medicamente?

Din cauza campaniei electorale și a neînțelegerilor dintre partidele politice, Republica Moldova nu are o lege a bugetului de

stat pentru 2015 aprobată, nu are guvern și nu are o majoritate parlamentară. Cel mai grav este că medicamentele s-au

scumpit esențial, iar spitalele au rămas fără medicamente după ce furnizorii care au încheiat contracte cu instituțiile medicale

au refuzat să-și onoreze angajamentele. Furnizorii contractați argumentează că după devalorizarea monedei naționale le este

„mai convenabil” să suporte penalități pentru neexecutarea contractelor decât să activeze în pierdere, deoarece

medicamentele importate sunt achitate în Euro, iar beneficiarii plătesc pentru acestea în lei conform cursului de schimb care

era la data contractării (luna septembrie 2014 – 1 Euro ≈ 18 lei).

„Credem că astăzi este momentul oportun de a majora rata de bază cu 5 puncte procentuale. Înăsprirea politicii monetare

are drept scop de a arăta că BNM ia măsuri în a menține rata inflaționistă la 5%. Totodată, această rată scumpește valoarea

leilor moldovenești. Această rată va duce la o scumpire a creditelor în lei. Asta e regula de joc!”, a anunțat marți,

guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu.

5. Cine este vinovat de deprecierea leului?

Leul se depreciază în ritm îngrijorător în ultima perioadă, iar

Banca Naţională a Moldovei (BNM) declară că ţine situaţia sub

control, în acelaşi timp anticipând, printr-un comunicat oficial,

creşterea tarifelor reglementate de instituţiile statului. Scumpirile

nu au întârziat. Mai întâi, preţurile au fost majorate la

medicamente. Peste două mii denumiri de medicamente pot fi procurate deja la preţuri majorate, iar potrivit datelor Biroului

Naţional de Statistică (BNS), în 2014, acestea crescuseră deja cu 5,6%. Şi furnizorii de gaze şi electricitate au solicitat

majorarea tarifelor.

Reacţiile politicienilor sunt diferite, de la protestele PSRM şi ale simpatizanţilor săi în faţa BNM, la asigurările potrivit

cărora ne-am confrunta doar cu o tendinţă temporară.

Afirmaţiile aparţin ministrului în exerciţiu al Economiei, Andrian Candu, care a explicat că situaţia de pe piaţa valutară

din R. Moldova se datorează „factorilor sezonieri”, care au provocat creşterea cererii de valută străină. Candu explică

deprecierea leului prin creşterea cererii de valută din partea companiilor energetice care livrează agent termic pentru

populaţie. Candu nu a omis nici factorul politic, menţionând oportunitatea constituirii cât mai urgente a unei majorităţi

parlamentare care ar vota un nou guvern. Totodată, politicianul explică devalorizarea leului prin „situaţia în care s-au

pomenit principalii parteneri economici ai ţării”. Totuşi, Andrian Candu a dat asigurări că „leul moldovenesc va reveni la

stabilitate în perioada următoare” şi le-a sugerat celor care au economii să le păstreze în mai multe valute.

6. Considerați deprecierea leului, cauzată de fuga investitorilor ?

O problemă importantă, care este şi una istorică, este cea a domeniului bancar, care, împreună cu un sistem judiciar

deficitar, sperie investitorii străini şi duc la retragerea activelor din R. Moldova. „Observăm reducerea stocului de investiţii

străine directe şi refluxul de capital străin, ce alimentează creşterea cererii de valută străină, respectiv – creşte presiunea pe

valuta naţională”, spune expertul.

Influenţa negativă venită din partea sistemului bancar este reclamată şi de Dumitru Ursu, preşedintele Ligii Bancherilor.

„Sunt nişte probleme cronice care afectează starea lucrurilor, investitorii nu vor veni într-o piaţă unde nu există o

transparenţă a acţionariatului în bănci, unde avem o guvernare corporativă a acestor instituţii care lasă de dorit. Noi şi

investitorii străini vrem să ştim care sunt beneficiarii adevăraţi ai acestor bănci, nu off-shore-urile. Totodată, încă nu am

primit răspuns la întrebarea cine au fost organizatorii numeroaselor atacuri raider care au avut loc în ultimii ani. E o problemă

complexă, care afectează situaţia de pe piaţa valutară. E vorba de dreptul de proprietate în bănci, care este unul volatil.”

Aceste probleme sunt parte a rapoartelor lunare ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), care

anunţă periodic că până nu va fi făcută regulă în acest domeniu, investiţiile nu vor veni, afirmă Ursu. „Estimările şi evaluările

sistemului financiar, de care depind direct investiţiile străine, vor fi din ce în ce mai dure. Anume din lipsa transparenţei în

acest sector nu mai avem de doi ani de zile relaţii cu FMI. Dacă în colaborarea cu aceste două instituţii internaţionale au fost

şi multe alte probleme, cum ar fi cele bugetare, de exemplu subvenţionarea agricultorilor, în cazul Băncii Europene problema

ţine numai de domeniul bancar. În ultimii doi ani BERD nu a creditat băncile din R. Moldova. Au proiecte în sănătate, în

infrastructură, dar nu creditează bănci, cu excepţia unei bănci străine ce activează aici. Celelalte bănci lucrează doar la

rambursarea creditelor oferite. Recent, BERD a anunţat că nu va reveni pe această piaţă până nu va fi făcută regulă.”

Ursu acuză BNM că nu a folosit toate instrumentele pentru a stopa deprecierea leului şi a amplificat panica. „Nu există

comunicare între instituţiile statului şi cetăţeni. Unde-i comunicarea BNM cu societatea? Situaţia de incertitudine afectează

afacerile şi economia. Instrumentarul BNM permite intervenţia pe această piaţă prin mai multe pârghii. Ei şi ce dacă vindem

azi 20,30 de milioane din rezervele valutare, mâine mai vindem câteva milioane. Dar cât poate continua? Dacă vindem toată

rezerva, ce facem? Sunt foarte multe solicitări de cumpărare a valutei şi puţini doritori de a o vinde. Prima cauză fiind

psihologică, oamenii care deţin această valută nu vor vinde când ştiu că mâine vor fi deprecieri. Am mai avut aşa cazuri anul

trecut cu o depreciere bruscă, când era vorba de 10, 20 de bănuţi zilnic, şi asta e foarte mult. Ţin minte declaraţiile BNM,

care spunea că a întreprins multe măsuri, a verificat multe schimburi valutare şi o să ne informeze. Eu nu am auzit nimic, la

câte case valutare a fost retrasă licenţa, câte dosare au fost pornite pentru operaţiuni speculative, câte persoane au fost

reţinute. Sunt chestii care nu depind numai de buna funcţionare a acestei pieţe, dar sunt nişte măsuri mai mult psihologice,

care ar permite ca persoanele fizice, agenţii economici să mai oprească din dorinţa de a scăpa de leu, aceasta ducând la

stabilizarea lui.”

7. Au fost clienții anunțați de riscul posibil în urma modificării cursului valutar . Ce sa făcut

în privința aceasa? ( Dacă nu , de ce nu?)

8. Cum se poate trece peste o astfel de situație?

9. Asupra inflație

10. Diferența de vînzare , cumpărare (ptr. Fiecare bancă în parte), Pec e s-a bazat cînd au

stability situația respectivă? Diferenta de curs valutar nefavorabila