Compunerea lingvistică

a) Compunere prin subordonare

În funcție de partea de propoziție secundară prezentă la origine în cuvântul

compus, se pot distinge următoarele procedee de compunere prin subordonare:

atributivă : botgros, rea-credință, Valea Călugărească, floare-de-

colț Grati+Ela=Gratiela etc.;

completivă : încurcă-lume, fluieră-vânt, scump-la-tărâțe, etc.;

circumstanțială : clarvăzător, lasă-mă-să-te-las, vino-ncoace, etc.

b) Compunerea prin coordonare

În funcție de modul în care se îmbină cuvintele-bază la origine, există compunere

prin coordonare

paratactică : general-maior, social-economic, Sângeorz-Băi, propriu-zis, etc. și

joncțională: treizeci și cinci, optzeci și doi etc.

c) Compunerea prin abreviere

Unii lingviști includ în categoria cuvintelor compuse și abrevierile,

adică siglele și acronimele. Alții le consideră un procedeu aparte de îmbogățire

a lexicului.

Sigle: C.F.R. (< Căile Ferate Române), S.R.L. (< societate

cu responsabilitate limitată), ș.a.m.d. (< și așa mai departe) etc.

Acronime: Agerpres (< Agenția Română

de Presă), Tarom (< Transporturile Aeriene Române) etc.