compunere,competente ~i procedu ri

* ••. .. .. ....

COMPETENTELE

Pentru a-~iÎndeplini misiunea În bune condi!ii, Cur!ii i-au fost conferite competen!e jurisdiqionale binedefinite, pe care le exercita În cadrul procedurii Întrebarilor preliminare ~iÎn cel al diferitelor categorii deaqiuni.

• Diferitele tipuri de aqiuni

• Trimiterea preliminara

Curtea de Justi!ie colaboreaza cu ansamblul instan!elor statelor membre, care sunt instan!ele de dreptcomun În materie de drept comunitar. Pentru a asigura 0 aplicare efectiva ~i omogena a legisla!ieicomunitare ~i pentru a evita oriee interpretare divergenta, instan!ele na!ionale pot, ~icâteodata trebuie,sa se adreseze Cur!'i de Justi!ie pentru a-i cere sa clarifiee 0 chestiune privind interpretarea dreptului

comunitarÎn scopul de a le permite, de exemplu, saverifiee conformitatea legisla!iei na!ionale cu dreptulcomunitar. Cererea de pronun!are aunei hotarâri preliminare poate avea ca obiect, de asemenea, controlulvalidita!ii unui act de drept comunitar.

Raspunsul Cur!ii de Justi!ie nu ia forma unui sim plu aviz, ci a unei hotarâri sau a unei ordonan!e motivate.Instan!a na!ionala destinatara este!inuta de interpretarea data atunci când solu!ioneaza un litigiu pendinte.Hotarârea Cur!ii de Justi!ie este obligatorie În aceea~i masura pentru celelalte instan!e na!ionale sesizatecu 0 problema identica.

Tot În cadrul trimiterilor preliminare, orice ceta!ean european poate sa ob!ina clarificarea normelor

comunitare care ÎI privesc. Într-adevar, cu toate ca cererea de pronun!are a unei hotarâri preliminare nupoatefi formulata decâtde 0 instan!a na!ionala, toate pariile deja implicate În litigiul aflat pe rolul acesteiadin urma, statele membre ~iinstitu!iile europene pot participa la procedura ini!iata În fa!a Curiii de Justi!ie.În acest mod au fost fixate marile principii ale dreptului comunitar, În baza unor Întrebari preliminare

adresate, câteodata, de catre instan!ele na!ionale sesizate În prima instan!a.

• Aqiunea În constatarea neÎndeplinirii obliga!iilor

Aceasta aqiune permite Cur!ii de Justi!ie sacontroleze respectarea de catre statele membre a obliga!iilorce le revin În virtutea dreptului comunitar. Sesizarea Cur!ii de Justi!ie este precedata de 0 proceduraprealabila ini!iata de Comisie ~i care consta În a-i acorda statului membru posibilitatea de a raspundecriticilorÎndreptate Împotriva sa.Dacaaceasta procedura nu determina statul membru saÎ~iÎndeplineascaobliga!iile, poate fi introdusa În fa!a Cur!ii de Justi!ie 0 aqiune de constatare a Încalcarii dreptuluicomunitar.

Aceasta aqiune poate fi declan~ata fie de catre Comisie - cazul cel mai frecvent Întâlnit În practica -, fiede catre un stat membru. În cazul În care Curtea de Justi!ie constata neÎndeplinirea obliga!iilor, statul esteobligat sa puna imediat capat acestei situa!ii. Daca, În urma unei noi sesizari a Cur!ii de catre Comisie,Curtea de Justi!le constata ca statul membru respectiv nu s-a conformat hotarârii sale, aceasta Îi poateimpune plata unei sume forfetare ~ilsau a unor penalita!i cu titlu cominatoriu.

• Aqiunea În anulare

Prin intermediul acestei aqiuni, reclamantul solicita anularea unui act al unei institu!ii (regulament,directiva, decizie). Curtea de Justi!ie este competenta sasolu!ioneze aqiunile introduse de catre un statmembru Împotriva Parlamentului European ~ilsau Împotriva Consiliului (cu excep!ia actelor acestuia dinurma din domeniul ajutoarelor de stat, dumpingului sau a actelor adoptate În temeiul competen!elorde executare) sau cele introduse de catre 0 institu!ie comunitara Împotriva alteia. Tribunalul de Prima

Instan!a este competent sa judece, În prima instan!a, toate celelalte ac!iuni de acest tip ~i Îndeosebiaqiunile introduse de catre persoanele private.

• Aqiunea În constatarea ab!inerii de a aqionaAceasta aqiune permite controlullegalita!ii inaqiunii institu!iilorcomunitare. Eapoatefi introdusa numai

dupa ce institu!ia respectiva a fost invitata saaqioneze. Atunci când este constatata nelegalitatea omisiunii,institu!ia vizata trebuie sa puna capat ab!inerii de a aqiona, luând masurile adecvate. Competen!a de ajudeca aqiunea În constatarea ab!inerii de a aqiona este Împar!ita Între Curtea de Justi!ie ~i Tribunalulde Prima Instan!a dupa acelea~i crlterii ca ~i cele aplicabile aqiunii În anulare.

• Recursul

Curtea de Justi!ie poate fi sesizatâ cu recursuri limitate la invocarea unor motive de drept, declarateÎmpotriva hotarârilor ~i a ordonan!elor pronun!ate de Tribunalul de Prima Instan!a. Daca recursul esteadmisibil ~i este fondat, Curtea anuleaza decizia Tribunalului. În cazul În care cauza este În stare de

judecata, Curtea poate sa0 re!ina spre solu!ionare. În caz contrar, trebuie satri mita cauza spre rejudecareTribunalului, care este !inut de decizia pronun!ata În recurs.

• Reexaminarea

Deciziile Tribunalului de Prima Instan!a prin care sesolu!ioneaza recursurile deciarateÎmpotriva deciziilorTribunalului Funqiei Publice a Uniunii Europene pot face, În mod excep!ional, obiectul unei reexaminaridin partea Cur!ii de Justi!ie.

PROCEDURA

Oricare ar fi natura cauzei, procedura cuprinde 0 faza scrisa ~i,de regula, 0 faza orala, ce se desfa~oara Înmod public. Trebuie totu~i facuta 0 distinqie Între, pe de 0 parte, procedura Întrebarilor preliminare ~i,pe de alta parte, celelalte aqiuni, denumite aqiuni directe.

• Sesizarea Cur!ii ~i procedura scrisa

• În cadrul procedurii Întrebarilor preliminare

Instan!a na!ionala adreseazâ CUriii de Justi!ie Întrebari privind interpretarea sauvaliditatea unei dispozi!iide drept comunitar, de regula sub forma unei decizii jurisdiqionale, conform normelor proceduralena!,onale. Dupa traducerea cererii În toate limbile comunitare de catre servieiul de traducere al CUriii,grefa 0 notifica pariilor implicate În cauza principala, dar ~ituturor statelor membre ~i institu!iilor. Grefadispune publiearea unei comunicari În Jurnalul Oficial, care indica Îndeosebi pariile În cauza ~icon!inutulÎntrebarilor. Pariile, statele membre ~i institu!iile Uniunii Europene au la dispozi!ie doua luni pentru aprezenta Curiii observa!iile lor scrise.

• În cadrul aqiunilor directe

Curtea trebuie sa fie sesizata printr-o cerere introductiva adresata grefei. Grefierul dispune publicareaunei comunicari privind aqiunea În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, indicând motivele reclamantului

~i concluziile aqiunii. În acela~i timp, cererea introductiva este comunicata par!ii adverse, care are ladispozi!ie 0 luna pentru a formula un memoriu În aparare. Reclamantul are dreptulla 0 replica, pârâtullao duplica, termenul fiind, de fiecare data, de 0 luna. Termenele de depunere a acestordocumentetrebuie

respectate, cu excep!ia situa!iei În care pre~edintele acorda 0 prelungire a lor.

În ambele tipuri de aqiuni, pre~edintele, respectiv primul avocat general, desemneaza un judecatorraportor ~i un avocat general Însarcina!i sa urmareasca desfa~urarea cauzei.

• Masurile preparatorii ~i raportul de ~edin!a

În toate procedurile, odata ce procedura scrisaeste finalizata, par!ile sunt invitate saindice, În termen de 0luna, daca ~ide cesolicita organizarea unei audieri apledoariilor. În baza unui raport aljudecatorului raportor~idupa ascultarea avocatului general, Curtea decide daca În cauza semai impune efectuarea de activita!i decercetare judecatoreasca, decide carui complettrebuie sai setrimita cauza ~idaca este necesara0 audiere a

pledoariilor. Data acesteia va fi fixata de pre~edinte. Judecatorul raportor rezuma, Într-un raport de ~edin!a,faptele invocate, precum ~iargumentele par!ilor~i, daca este cazul, argumentele celorce intervin În cauza.Acest raport este adus la cuno~tin!a publicului În limba de procedura, În cursul ~edin!ei.

• ~edin!a publica ~i concluziile avocatului general

Pledoariile cu privire la cauza au loc În ~edin!a publica, În fa!a completului ~i a avocatului general.Judecatorii ~iavocatul general pot adresa par!ilorÎntrebarile pe care le considera oportune. Dupa câteva

saptamâni, concluziile avocatului general sunt prezentate În fa!a Cur!ii de Justi!ie, totÎn ~edin!a publica.În concluziile sale, avocatul general analizeaza În detaliu Îndeosebi aspectele juridice ale litigiului ~ipropune În deplina independen!a CUr!ii de Justi!ie raspunsul care estimeaza ca ar trebui dat problemeiridicate. Astfel seÎncheie procedura orala. În cazul În care considera ca 0 cauza nu ridica nicio problema

noua de drept, dupa ascultarea avocatului general, Curtea poate decide sa0 solu!ioneze fara concluziileacestuia din urma.

• Hotarârile

Judecatorii delibereaza În baza unui proiect de hotarâre redactat de catre judecatorul raportor. Fiecarejudecator din completul respectiv poate propune modificari. Deciziile CUr!ii de Justi!ie sunt adoptate cumajoritate de voturi, fara ca eventualele opinii separate sa fie men!ionate. Hotarârile sunt semnate decatre to!i judecatorii care au participat la deliberari, iar dispozitivul acestora este pronun!at În ~edin!a

publica. Hotarârile ~i concluziile avoca!ilor generali sunt disponibile pe site-ul Internet al Cur!ii chiar În

ziua pronun!arii sau citirii lor. În marea parte a cazurilor, acestea sunt ulterior publicate În Repertoriul

jurisprudentei Curtii de Justitie ~ia Tribunalului de Prima Instan{ii.

• Procedurile speciale

• Ordonan!a motivataÎn cazul În care 0 Întrebare preliminara este identica cu 0 Întrebare asupra careia Curtea s-a pronun!at

deja sau când raspunsulla aceasta Întrebare nu lasa loc de Îndoiala sau poate fi dedus din jurispruden!a,Curtea dupa ascultarea avocatului general, poate sa se pronun!e prin ordonan!a motivata În cuprinsulcareia seface referire la hotarârea deja pronun!ata privind aceasta Întrebare sau la jurispruden!a.

• Procedura accelerata

Procedura accelerata permite Cur!ii de Justi!ie sa solu!ioneze rapid cauzele ce prezinta un caracter de

urgen!a extrema, reducand termenele ~i eliminând anumite etape ale procedurii. În urma unei cereriintroduse de catre una dintre par!i, pre~edintele Cur!ii decide, dupa ascultarea celorlalte par!i, daca

o urgen!a deosebita justifica aplicarea procedurii accelerate. Aceasta procedura este prevazuta deasemenea În cazul trimiterilor preliminare. În acest caz, cererea este formulata de instan!a na!ionalacare sesizeaza Curtea.

• Cererile de masuri provizoriiCererile de masuri provizorii vizeaza suspendarea executarii unui act al unei institu!ii, ceface, de asemenea,

obiectul unei aqiuni, sau orice alta masura provizorie necesara pentru a preveni un prejudiciu gray ~iireparabil În detrimentul unei par!i.

• Cheltuielile de procedura

Procedura În fa!a Cur!ii de Justi!ie nu presupune efectuarea unor cheltuieli. Cheltuielile avocatului caretrebuie sa reprezinte par!ile ~i care are dreptul saÎ~i exercite profesia În fa!a unei instan!e judecatore~tia unui stat membru nu sunt Însa suportate de catre Curte. Cu toate acestea, În cazul În care 0 parte

este În imposibilitate de a face fa!a, În totalitate sau În parte, cheltuielilor de judecata, ea poate, fara a fi

reprezentata de un avocat, sasolicite sa beneficieze de asisten!ajudiciara gratuita. Cererea trebuie safieÎnso!ita de toate informa!iile care demonstreaza ca solicitantul este În nevoie.

• Regimullingvistic

În ceea ce prive~te aqiunile directe, limba utilizata În cererea introductiva (care poate fi una dintre cele23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene) va fi limba de procedura a cauzei, adica limba În care se va

desfa~ura procedura. În ceea ce prive~te trimiterile preliminare, limba de procedura este cea a instan!eina!ionalecare sesizeazaCurtea de Justi!ie. Dezbaterile ce au 10CÎntimpul ~edin!elor sunt traduse simultan,În funqie de nevoie, În diferitele limbi oficialeale Uniunii Europene.Judecatorii delibereaza, fara interpre!i,folosind 0 limba comuna, care, În mod tradi!ional, este franceza.

Faza scrisâ

~gr,J,"I~"-u.mW·J·t.:~

Oficiul pentru Publica\ii

Faza oralâ

PublÎcatÙms.europa.eu

2007