COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR INADECVATComportamentul alimentar desemneaza atitudinea omului n fata hranei, fiind o componenta importanta a alimentatiei. Este foarte important ce mncam, dar aceasta nu nsemna ca putem neglija modalitatea n care mncam, daca dorim sa traim sanatos.

Nu toate dezechilibrele care provin dintr-o alimentatie nesanatoasa au o cauza directa cu cantitatea sau calitatea hranei. Unele perturbari resimtite de organism si au originea ntr-un comportament alimentar gresit. Devierile legate de comportamentul alimentar au la baza fie o obisnuinta, deci o deprindere gresita, fie o componenta psihica mai mult sau mai putin evidenta. n afara unor tulburari neuropsihice, cele mai grave perturbari ale comportamentului alimentar sunt anorexia si bulimia.

Dintre obiceiurile alimentare cele mai nesanatoase se numara: mncatul pe fuga, nfulecatul alimentelor, mesele neregulate, supraalimentatia sau subalimentatia.

Consecintele unui comportament alimentar inadecvat, se pot rasfrnge mai repede sau mai trziu asupra sanatatii, sub forma unor tulburari ca: obezitatea, slabirea pronuntata a organismului, diabet, diferite boli digestive, litiaza biliara sau urinara.

Tot n rndul obiceiurilor alimentare gresite, sta consumul prea mare de condimente iuti sau acre, precum si de sare de bucatarie. Numeroase boli, multe cronice (hipertensiune, ateroscleroza, etc), si au originea ntr-un astfel de comportament alimentar.

Este necesar de a sublinia faptul, ca la omul modern, instinctul, care sta la baza hranirii tuturor celorlalte fiinte de pe Terra, joaca un rol din ce n ce mai secundar n actul hranirii, de aici desprinzndu-se concluzia ca este nevoie de o educare si de o autoeducare a comportamentului alimentar.

Definirea unui comportament alimentar echilibrat si sanatos nu poate fi facuta fara sa se tina cont de numeroasele particularitati (vrsta, sex, tip de efort, stare de sanatate, etc.) ale fiecarei persoane. Totusi, ca linii directoare, putem schita cadrul n care acesta se poate desfasura. n cazul adultilor, este bine sa se tina cont de urmatoarele recomandari:

-sa se mannce 3-5 (de preferinta 4) mese pe zi, la cel putin 3 ore distanta una fata de cealalta

-orele si numarul meselor sa fi regulate

-mncatul sa se faca ncet, mestecnd bine

-sa se evite n timpul mesei, conversatiile, ndeosebi cele tensionate, cititul, vizionarea televizorului, ascultarea radioului

-ambientul sa fie ct mai placut, atmosfera cordiala si alimentele estetice

-niciodata dupa o masa, nu trebuie sa se simta senzatia de "prea plin", deoarece nsemna ca s-a depasit limita de satietate.

Pentru ca digestia si absobrtia nutrientilor alimentari sa se desfasoare corespunzator, este necesar ca mesele sa se repartizeze conform ceasului biologic al corpului uman. Procesele metabolice, precum si cele digestive, se vor derula cu att mai bine cu ct omul s-a deprins de a fi constant n respectarea orarului meselor.

Din ntreaga ratie alimentara zilnica, este bine ca 20-25% sa reprezinte masa de dimineata si 10-15% cea de seara, cele doua mese micul dejun si cina, fiind compuse din alimente usoare. Masa de prnz, peste care din pacate se sare ca o consecinta a programului ncarcat, ar trebui sa reprezinte aproximativ 55% din ratie. ntre mesele principale, este bine sa se intercaleze 1-2 mese secundare, putin consistente. Este indicat, mai ales, ca ntre micul dejun si prnz sa se intercaleze o masa care sa se integreze n intervalul de timp optim dintre micul dejun si prnz. Aceasta masa nefiind consistenta, este mai degraba o gustare cu rolul de a completa energetic micul dejun. Gustarea dintre micul dejun si prnz va reprezenta cam 10% din ratia zilnica de mncare. Copii precum si adultii cu o viata foarte activa, mai au nevoie de o masa ntre prnz si cina. Adultii care nu depun efort fizic solicitant, este bine sa evite consumul de alimente n acest interval, pentru a putea oferi organismului posibilitatea prelucrarii complete a hranei consistente specifica mesei principale.

Nu este bine ca dimineata sa se mannce mult, deoarece dupa trezire, organismul are tendinta de a lucra intens n sensul eliminarii toxinelor, ori o alimentatie bogata, anuleaza aceasta functiune. nsa poate fi si mai daunator ca dimineata sa nu se mannce nimic, mai ales atunci cnd se bea cafea pe stomacul gol. Masa de seara prea abundenta este periculoasa, deoarece, dupa cum se stie, toate functiile corpului tind spre repaos, conditii n care digestia si metabolismul se ngreuneaza.

Mesei principale, n cadrul careia ar fi normal sa se consume 50-60% din ratia alimentara zilnica, prnzului, ar trebui sa i se acorde o atentie mult mai mare. Conform ceasului biologic, intervalul optim pentru prnz este acela cuprins ntre orele 13-15. Din pacate programele de munca nu au fost realizate n armonie cu ceasul biologic al omului, asa ca de cele mai multe ori, cea mai importanta masa este mpinsa spre cina, cu consecinte negative asupra sanatatii noastre.