COMPORTAMENTUL ANIMALELOR ÎNAINTE DE

PRODUCEREA CUTREMURELOR

Proiect realizat de: Chirap Ioan Alexandru Boanţă Ciprian

Comportamentul animalelor înainte de producerea cutremurelor

Introducere

CUTRÉMUR, cutremure, s. n. 1. Mișcare puternică și bruscă, verticală, orizontală sau

de torsiune a scoarței pământului, provocată de dislocări subterane, de erupții vulcanice etc.; seism. (DEX 1998)

CUTRÉMUR (‹ cutremura) s. m. 1. Zguduire bruscă și puternică, de scurtă durată, a

scoarței Pământului, cauzată fie de factori interni (mișcări tectonice, erupții vulcanice), fie de

factori externi (forțele mareice, căderi mari de presiune atmosferică, ciocnirea unor meteoriți cu Pământul). Îi sunt caracteristice: hipocentrul (locul din interiorul litosferei unde se

declanșează energia care provoacă cutremurul) și epicentrul (proiecția hipocentrului la

suprafața scoarței Pământului). Intensitatea cutremurului se măsoară pe scara Mercalli, iar magnitudinea pe scara Richter. (Dicţionar specializat)

Comportament neobişnuit al animalelor înainte de cutremure

„Când te gândeşti la cât de multe lucruri se întâmplă cu rocile în timpul unui cutremur, ar fi ciudat dacă animalele nu ar fi afectate în nici un mod.” (Rachel Grand, The Open University)

Pe baza ultimelor cercetări în domeniu, se pare că animalele simt schimbările chimice din pânzele freatice, înainte de declanşarea unui cutremur. Specialiştii cred că acesta este motivul modificării comportamentului unor animale înainte de cutremurele de pământ.

Comportamentul animal neobişnuit înainte de cutremure majore a fost raportat de nenumărate ori de-a lungul anilor. Geofizicianul NASA Friedemann Freund a arătat că atunci când plăcile tectonice sunt sub o presiune foarte mare, chiar înainte de un cutremur, ele eliberează particule încărcate. Aceste particule pot trece în rocile din jur. Când ajung la suprafaţa Pământului reacţionează cu aerul, si transformă moleculele de aer în particule cunoscute sub numele de ioni. Ionii încărcaţi pozitiv duc la creşterea nivelului serotoninei, un hormon de stres din sângele animalelor.

Atât animalele de pe uscat cât şi cele de pe apă sunt afectate. Dovezi pentru comportamentul neobişnuit al animalelor au fost relatate pe larg în trecut, ca un semn de avertizare pentru iminenta activitate seismica. Deoarece cutremurele sunt evenimente rare, rapoartele despre comportamentul straniu al animalelor nu au fost luate în serios.

Încercările de a valida comportamentul animal neobişnuit în experimente de laborator au fost în mare parte neconcludente. Cu toate acestea, aşa cum subliniază raportul cutremurului din China (Haicheng, 1975), printre animalele cel mai greu de ignorat, sunt şerpii. Aceştia au ieşit din vizuinile de hibernare deşi temperatura medie a fost mult sub punctul de îngheţ. Au fost aproape 100 de apariţii a şerpilor cu o lună înainte de cutremur… un astfel de comportament suicidal este dificil de explicat.

Un alt exemplu de comportament animal neobişnuit a fost raportat în Italia. S-a constatat că populaţia de broaşte dintr-un mic lac de reproducere, 75 km nord de L’Aquila, a scăzut dramatic cu 5 zile înaintea cutremurului care s-a produs pe 6 aprilie 2009 la L’Aquila (6,3 grade pe scara Mercalli). Abandonarea aparentă a lacului de reproducere şi întreruperea împerecherii este extrem de neobişnuită la aceşti amfibieni, care prezintă un comportament exploziv de reproducere. Odată ce activitatea de reproducere a început, broaştele nu părăsesc

2

Comportamentul animalelor înainte de producerea cutremurelor

sit-ul pentru 3-7 săptămâni, până când împerecherea este completă. Deşi lacul de reproducere a fost la o oarecare distanţă de epicentrul cutremurului, s-a demonstrat că a existat o extindere majoră a fenomenelor legate de seism la nord de epicentru.

Figura 1 (sus), arată pentru perioada 26 martie – 17 aprilie 2009, numărul de broaşte mascul observate pe zi. Figura 1 (jos) arată activitatea seismică a cutremurului de la L’Aquila.

Figura 2 arată cantităţile de precipitaţii la sit-ul de reproducere şi la staţia meteorologica de la 15 km distanţă. Deoarece în perioada 30 martie - 4 aprilie precipitaţiile au fost însemnate, lipsa apei nu poate fi o cauză a comportamentului neobişnuit al amfibienilor.

Datorită cantităţilor mari de precipitaţii din săptămâna premergătoare cutremurului, pământul era extrem de saturat. În circumstanţe normale, aceste condiţii ar fi fost avantajoase

3

Figura 1.

Figura 2.

Comportamentul animalelor înainte de producerea cutremurelor

pentru broaşte, care sunt predispuse la uscare din cauza pielii lor permeabile şi preferă întotdeauna mediile umede. Dispariţia broaştelor din sit-ul de reproducere este cu atât mai neobişnuită, fiind cunoscut faptul că amfibienii sunt mai activi în perioadele ploioase.

Comportamente neobişnuite au fost observate şi la peşti: peştii de apă adâncă se ridică la suprafaţă, alţi peşti sar la suprafaţa apei. Specia Trachipterus ishikawae este frecvent numită “peştele cutremur” deoarece se crede că apariţia acestui peşte la suprafaţa apei este urmată de un cutremur major. Există înregistrări ale unor astfel de apariţii urmate de cutremurele din 2006 (Hengchun), 2007 (Taidong) precum şi observarea de-a lungul coastei Japoniei în martie 2010. Acest peşte a mai fost observat, dar apariţia sa nu a corespuns cu un seism.

O altă specie de peşti care prezintă comportament schimbat înainte de cutremure este Regalecus russelii. Aceşti peşti sunt numiţi de japonezi “mesageri de la palatul lui Dumnezeu”.

Animalele semiacvatice pot părăsi apa înaintea unui cutremur, în timp ce animalele acvatice nu au această opţiune. Înainte de cutremure, crabii au fost observaţi părăsind apa.

Alte exemple de comportament anormal al animalelor înainte de cutremure

Primele raportări în legătură cu acest subiect datează încă din anul 373 î.Hr, când animalele au părăsit în masă oraşul grecesc Helice, cu doar câteva zile înainte de producerea unui cutremur puternic.

Până în prezent, experţii chinezi se pot lăuda cu prezicerea a peste 20 de seisme, relatează Radio China International. Cel mai reuşit pronostic a fost realizat pe 4 februarie 1975, când populaţia a fost alertată şi evacuată înaintea producerii cutremurului de magnitudine 7,3 la Haicheng, provincia Liaoning. Chen Jianmin, directorul Direcţiei de Stat pentru Seismologie, a afirmat: „Potrivit estimării experţilor, dacă acest seism nu ar fi fost prevestit, numărul morţilor ar depăşi probabil 100.000. Aşa, însă, au murit numai 1300 de persoane." Din nefericire, după numai un an de la norocoasa prezicere, s-a înregistrat cutremurul de la Tangshan, neprevăzut şi soldat cu 240.000 de morţi. O şansă ar putea-o reprezenta descifrarea comportamentului animalelor, în preajma unui cataclism. Dar această metodă nu este foarte sigură, crede Roger Musson, seismolog la British Geological Survey. Specialiştii chinezi au remarcat totuşi că, înainte cu două-trei săptămâni de seism, mii de broaşte au invadat străzile din Mianzhu, un oraş ce avea să fie grav afectat (peste 2000 de oameni au murit sub dărâmături). Mai apoi, în ziua cataclismului, la o grădina zoologică din Wuhan, la 600 de kilometri de epicentru, zebrele au prins să se lovească de gratiile cuştilor, elefanţii – să-şi agite trompele în aer, leii şi tigrii – să se agite, iar păunii - să ţipe. Experţii consideră că animalele au reacţionat astfel la semnalele electrice generate de mişcările pământului de dinainte de cutremur. 

În seara zilei de 4 martie 1977, stăteam cu fetiţa mea la televizor, tocmai începuse un film bulgăresc. Pisica mâncase foarte bine, chiar peste măsură, şi se instalase în fotoliul ei preferat. Era linişte, se auzea doar televizorul. La un moment dat, pisica a ţâşnit din fotoliu ca din puşcă, s-a căţărat pe perdelele de la uşa balconului, a sărit pe bibliotecă, pe dulap. Apoi a început să alerge într-o goană nebună prin tot apartamentul, mieunând înfricoşător, urlând chiar. Iniţial, am crezut că a turbat, că e pe punctul să turbeze, n-o mai văzusem în halul acesta în cei şase ani de când o aveam. Am încercat s-o prindem, s-o luăm în braţe, s-o

4

Comportamentul animalelor înainte de producerea cutremurelor

liniştim. N-a fost chip. După vreo 20 de minute, pisica a dispărut. Am căutat-o peste tot, am chemat-o, nici un răspuns, parcă ar fi înghiţit-o pământul (toate geamurile casei erau închise). La puţin timp, s-a dezlănţuit cutremurul, un adevărat infern, despre care nu mai sunt în stare să vorbesc. (Formula As)

Înaintea cutremurelor majore din Northridge, California (1944) şi a celor din Turcia şi Grecia (1999) au fost raportate comportamente ciudate ale animalelor. Câinii lătrau aiurea, prezentau agresivitate mărite şi încercau să fugă. Pisicile căutau ascunzători, iar păsările voiau să evadeze din colivii.

Devastatorul tsunami din decembrie 2004 a făcut sute de mii de victime omeneşti, dar dintre animalele sălbatice aproape niciuna. Acestea s-au refugiat pe dealuri cu câteva ore înainte ca litoralul să fie lovit de valul ucigaş. Oamenii care le-au urmat, au scăpat cu viaţă.

Un experiment condus de Dr. Stanley Coren, de la Universitatea British Columbia, din Vancouver, Canada, a stabilit cu exactitate ce anume nelinişteşte câinii înainte de cutremure şi mai ales care dintre rase reacţionează în avans. Experimentul s-a făcut pe 192 de câini din toate rasele, cu caracteristici deosebite. Rezultatul a fost că rasele cunoscute ca având un auz deosebit de fin sunt cele care anunţă pericolul chiar cu două săptămâni înainte. Se comportă ca şi când “ceva” îi sâcâie foarte tare: latră aparent fără motiv, se cer afară şi, dacă sunt lăsaţi să iasă fug fără o direcţie anume, ci doar ca să se depărteze de sunetul care îi deranjează. Dacă nu pot evada din zona iritantă, devin agresivi. Cu 24 de ore înaintea unui cutremur care a avut epicentrul în Seattle, dar care s-a resimţit şi în Vancouver, jumătate dintre câinii selectaţi pentru studiu au devenit neliniştiţi. Toţi aveau urechile ascuţite. Câinii cu urechile lăsate, de exemplu cei din rasele Cocker, Setter etc, n-au reacţionat decât la neliniştea celorlalţi. Dr. Coren a concluzionat că cei mai buni prevestitori de cutremure sunt câinii cu capul mic şi urechile ascuţite, care aud mult mai devreme ce se petrece în interiorul pământului.

În localitatea Vrâncioaia, judeţul Vrancea există un centru seismo-biologic. În cadrul centrului, care există de 20 de ani, sunt observaţi permanent, cu sisteme video şi audio, patru papagali şi câţiva peştişori. Comportamentul animalelor este înregistrat iar informaţiile ajung în timp real la Institutul de Fizică a Pământului din Bucureşti. “Din păcate animalele se comportă ciudat doar înainte de un cutremur foarte puternic”, a menţionat Ştefan Tataru, coordinator al Observatorului Seismologic. “Peştii au tendinţa de a sări din acvariu sau sunt foarte agitaţi iar peruşii sunt fie liniştiţi şi tăcuţi, fie extrem de agitaţi şi gălăgioşi”. Un exemplu în care animalele de la Vrâncioaia au avut un comportament nefirest a fost la cutremurul din 1990, care a avut o magnitudine de 6,4 grade pe scara Richter.

Bibliografie

Journal of Environmental Research and Public Health(http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3138006/pdf/ijerph-08-01936.pdf)

http://www.bbc.co.uk/nature/15945014 http://portal.tfm.ro/forum/Thread-Comportamentul-animalelor-in-caz-de-cutremur

5