COMPLIANTAGradul de expansiune pulmonara in urma cresterii unitare a presiunii transpulmonare (dupa o perioada de timp necesara echilibrarii dinamice) este denumit complianta pulmonara.Matematic se exprima prin: (delta v supra delta p atunci cand = 1 cm H2O.Complianta este diferentiata in: complianta pulmonara si de cutie toracica, dar in final, sistemul functioneaza ca un tot unitar si ca atare avem de a face cu complianta toraco-pulmonara.

Complianta se poate descrie printr-o diagrama specifica ce evidentiaza relatia grafica dintre variatiile volumului pulmonare si variatiile presiunii transpulmonare. Diagrama prezinta 2 curbe: curba compliantei inspiratorii respective curba compliantei respiratorii. Panta compliantei este unghiul format intre orizontala si oblica care uneste cele 2 extreme ale curbelor. Aceasta poate caracteriza diverse tipuri de disfunctii. Caracteristicile diagramei compliantei sunt determinate de fortele elastice pulnonare. Acestea pot fi separate in doua categorii: (1) fortele elastice ale tesutului pulmonary propriu-zis si (2) fortele elastice produse de tensiunea superficiala a lichidului care acopera interiorul alveolelor si al altor segmcnte aerifere de la nivel pulmonar.

Fortele elastice ale tesumlui pulmonar sunt determinate in principal de rcteaua fibrelor de elastina si colagen inserate in parenchimul pulmonar. Cand plamanii sunt colabati, aeeste fibre se gasese intr-o stare de contractie si deformare elastic. Ulterior, cand se produce expansiunea plamanilor, fibrelc sunt intinse si nedeformate, prin urmare se alungesc si exercita o forta elastic mai mare.

(figura diagrama)

Exista 3 tipuri de complianta toraco-pulmonara: statica, specifica si complianta dinamica.

Pentru evidentierea compliantei statice subiectul este instruit sa inceapa manevra respiratorie de la capacitatea reziduala functionala. El va face inspir corespunzator volumului respirator curent (500 ml), dar inspirul nu este continuu si se face pe trepte mici de cate 100 de ml de aer. In cursul manevrei respiratorii se masoara variatia de presiune din sistem. Se constata ca intre variatia de volum si variatia de presiune nu exista relatie liniara, adica, variatia cu 1 cm de H2O a presiunii nu determina intotdeauna aceeasi variatie de volum, ci la inceputul inspirului, la capacitate reziduala functionala, complianta este scazuta, dupa care complianta creste brusc). In expir, relatia presiune volum reperzinta tot o curba, insa aceasta este mai turtita (o parte din lucrul mecanic utilizat in inspir nu se regaseste in expiratie sistemul revine mai repede la pozitia de repaus). Diferenta dintre curba inspiratorie si cea expiratorie a compliantei se numeste histerezis. Histerezisul este datorat urmatorilor factori: rezistenta vasco-elastica la deformare a pompei toraco-pulmonare, reculului elastic pulmonar din expir si nu in ultimul rand modificarii tensiunii superficiale intraalveolare cu fazele respiratiei. Valoarea compliantei statice este de 0,2l/ cm H2O, adica pentru fiecare variatie cu 1 cm a presiunii, in plaman intra 200 de ml

Complianta specifica plamanul drept: are o complianta de 0,1 cm H2O si cel stang tot de 0,1 cm H2O (0,2 complianta statica in total). Plamanul drept are 3 lobi, iar cel stang are 2 lobi. Pentru plamanul drept, fiecare lob are o complianta de 0,03 si plamanul stang are pentru fiecare lob o complianta de 0,05.

Complianta dinamica: respiratia continua defineste complianta dinamica. In complianta dinamica avem aceeasi axa de ordonate, pe ordonata: variatia de volum si pe abscisa variatia de presiune. Se pleaca de la valoarea volumului rezidual si se ajunge la capacitatea pulmonara totala. Pentru complianta dinamica, la inceput, la volume foarte mici pulmonare complianta este scazuta; la nivelul capacitatii reziduale functionale, curba compliantei incepe sa semene cu complianta statica, pentru ca, ulterior, cand ne apropiem de capacitatea pulmonara totala, complianta sa scada brusc catre 0. Valoarea compliantei dinamice este 0,13 l/cm H2O, adica o valoare mai mica decat a compliantei statice. Determinarea compliantei = diferenta intre disfunctiile de tip obstructiv si disfunctiile de tip restrictive.

Restrictia este incapacitatea de a ajunge la performanta maxima in cazul plamanului.

Restrictie = fibroza pulmonara (tesut elastic -> tesut fibros). In cazul bolilor restrictive, curba compliantei este turtita, valoarea compliantei este mica si panta compliantei este inclinata. O stare care imita restrictia din punct de vedere al compliantei este obezitatea - complianta este mai mica decat normal (panta insa ramane normala, ca expresie a faptului ca tesutul pulmonar nu este afectat).Fibroza pulmonara.

Obstructia: astmul bronsic, emfizemul pulmonar. Daca se masoara complianta in emfizemul pulmonar, se obtine o complianta mare, curba compliantei devine abrupta, planta compliantei se verticalizeaza.

Emfizemul pulmonar