COMPLEXUL DE SERVICII „ FAMILIA MEA” ROMAN

►serviciu social destinat copilului◄

1. Cadrul legal de funcţionare

Legislaţia ce stă la baza înfiinţării şi funcţionării Complexului Familial este următoarea:

- la nivel naţional:

Legea 272 din 21 iunie 2004 modificată privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,

text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României,

Partea I, până la 10 ianuarie 2008:

-Hotărârea Guvernului nr. 2393/2004;

-Hotărârea Guvernului nr. 1762/2005;

-Hotărârea Guvernului nr. 3/2007;

-Hotărârea Guvernului nr. 9/2008.

- la nivel internaţional:

1. Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, adoptată în 1989 intrată în vigoare

în 1990;

2. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 10 decembrie 1948.

2. Prezentarea instituţiei şi a evoluţiei acesteia

Complexul de Servicii „ FAMILIA MEA” ROMAN este o unitate rezidenţială de tip familial care

cuprinde un număr de 12 apartamente a câte 4 camere , fiecare găzduind un număr de 5-6 copii,

oferind servicii sociale, constând în găzduirea şi acompanierea pluridisciplinară ( psihologică,

pedagogică şi socială). În anul 1982 unitatea funcţiona sub denumirea de Casa de Copii Şcolari şi

Preşcolari „ RÂNDUNICA” , iar din 1998 şi-a schimbat denumirea în Centrul de Plasament

„ ROMAN-VODĂ”, trecând de la Ministerul Educaţiei şi Învăţământului în subordinea Direcţiei

Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului NEAMŢ. Unitatea era formată din:

1

CORPUL A care găzduia rezidenţi şcolari cu vârsta cuprinsă între 7 şi 26 de ani, alcătuit din:

- 1 birou Şef Centru

- 1 birou Secretar

- 1 birou Contabilitate

- 1 birou Administraţie

- 1 birou Psihologie şi Asistenţă Socială

- 1 cancelarie

- 8 săli meditaţii

- 1 paraclisier şi o bibliotecă

- 1 cabinet medical

- 1 magazie şi o spălătorie

CORPUL B destinat copiilor preşcolari cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani, alcătuit din:

- 3 dormitoare

- 1 club

- 4 săli de petrecere a timpului liber

- 1 izolator

În anul 2000 s-a trecut la o alternativă de protecţie, astfel vechile săli de zi şi dormitoare au

luat forma unor module de tip familial, fiind compuse din: dormitoare fete, dormitoare băieţi şi sala

de zi, ţinându-se cont de gradul de rudenie, vârste, sex. Exista un număr de 7 module. Personalul

care asigura buna desfăşurare şi organizare era alcătuit din:

- 1 Şef Centru

- 1 Psiholog şi 1 Asistent Social

- 14 referenţi educaţie

- 7 supraveghetori noapte şi 4 îngrijitoare

2

- 3 infirmiere şi 1 paznic

- 1 şofer şi 1 fochist

- personal administrativ care cuprindea (1 şef birou, 1 contabil, 1 administrator, 1 secretar, 1

magazioner)

- asistenţi medicali repartizaţi de către Spitalul Municipal Roman

Structura şi activităţile desfăşurate la Centrul de Plasament „Roman- Vodă”

►Copii sosiţi în regim de urgenţă

Activităţi:

- asistenţă medicală;

- asistenţă socială;

- asistenţă psihologică.

►Centru de consiliere

Activităţi:

1. consiliere individuală şi de grup a copilului şi familiei;

2. consilierea cadrelor din unitate;

3. identificarea şi medierea eventualelor conflicte din cadrul unităţii( copil- fraţi, colegi, personal,

părinţi)

►Reabilitarea copilului aflat în dificultate

Activităţi:

3

1. program zilnic de terapie şi recuperare prin muzică, joc şi mişcare;

2. consiliere individuală şi de grup;

3. activităţi socio-medico-educative.

►Socializarea copilului instituţionalizat

Activităţi:

1. activităţi cultural-educative;

2. activităţi socio-educative şi gospodăreşti;

3.identificarea unor talente deosebite şi cultivarea acestora, organizarea de concursuri.

►(Re) Integrarea în familia de origine

Activităţi:

1. identificarea părinţilor naturali sau a rudelor copilului instituţionalizat;

2. intermedierea întâlnirilor(relaţiilor) copilului cu aceştia, elaborarea planului de acţiune

împreună cu familia;

3. solicitarea de la Primăriile locale a anchetelor sociale reactualizate.

►Integrarea în comunitate a tinerilor ce părăsesc instituţia de

ocrotire

Activităţi:

1. consiliere în vederea pregătirii pentru viaţă;

2. găsirea unui loc de muncă;

3. achiziţionarea unei locuinţe prin intermediul Biroului de Administraţie Publică din cadrul

Primăriei Roman.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului NEAMŢa planificat pentru anul

2003 restructurarea a două centre, unul fiind Centrul de Plasament „ Roman- Vodă” din Roman.

Copiii aflaţi în dificultate care au locuit în aceste instituţii au beneficiat de servicii alternative de

4

protecţie.Secretarul general al judeţului Neamţ a declarat că printre alternative se numără

constituirea de case de talie mică integrate în comunitate şi care vor avea capacităţi de

aproximativ 15 locuri fiecare, realizarea de apartamente modulare de tip familial, realizarea a 5

centre de zi( în municipiile şi oraşele judeţului), a două centre maternale ( Piatra Neamţ şi

Roman), centre de consiliere, darea copiilor în plasamentul sau încredinţarea unei familii sau

persoane sau în grija asistenţilor maternali. Restructurarea Centrului de Plasament „Roman-

Vodă” s-a realizat datorită proiectului „COPII MAI ÎNTÂI” finanţat de programul PHARE în

colaborare cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ şi poartă

denumirea de REŢEA DE CENTRE DE TIP FAMILIAL „FAMILIA MEA”.

Planul de implementare a priectului a fost următorul:

- În perioada iulie 2002-noiembrie 2002 s-au achiziţionat cele 12 apartamente în diverse zone ale

oraşului;

- În perioada septembrie 2002-aprilie 2003 s-a efectuat selectarea şi evaluarea iniţială a

beneficiarilor.

Beneficiarii proiectului au fost 66 de copii proveniţi din Centrul de Plasament „Roman-

Vodă” şi selecţia lor s-a realizat ţinându-se cont de gradul de rudenie, vârstă, ciclul de învăţământ,

evaluarea iniţială. În perioada martie-aprilie 2003 s-a realizat selecţia personalului. Selecţia

educatorilor specializaţi s-a realizat din rândul persoanelor cu abilităţi parentale sau profesionişti

ce provin din centrele de plasament de tip „tradiţional”, care îşi doresc un loc de muncă în

Reţeaua de apartamente de tip familial, de către echipa de implementare a proiectului, ţinându-

se cont de următoarele criterii:

studii liceale minime;

abilităţi parentale;

motivaţie intrinsecă;

evaluare psihologică.

S-au organizat două etape de concurs.

1. evaluarea personalului din Centrul de Plasament „ Roman- Vodă”, iar în urma selecţiei au fost

admişi 16 educatori specializaţi;

2. evaluarea persoanelor cu abilităţi parentale care au dorit un loc de muncă în centrele de tip

familial, în urma selecţiei fiind admise 29 de persoane.

5

Programul de pregătire pentru educatorii specializaţi a fost asigurat de către o organizaţie

neguvernamentală, respectiv Asociaţia „ ANGEL” Bucureşti. Programul a cuprins cinci module de

formare şi perfecţionare pe parcursul de a 40 de ore, într-un spaţiu special amenajat în Centrul de

Plasament „ Roman- Vodă” din Roman. Modulele de formare şi perfecţionare au cuprins câte 8 ore

pentru fiecare temă: Asistenţa socială a copiilor, Legislaţie, Psihologie şi psihoterapie, Îngrijire,

educaţie şi pedagogie socială, Management şi intervenţie multidisciplinară. Scopul seminarului a

fost asimilarea de informaţii şi competenţe de către profesionişti astfel încât să fie capabili să ofere

servicii eficiente copiilor.

Obiective urmărite prin organizarea acestui seminar:

1. servicii de formare pentru echipa de implementare a proiectului, managementul schimbării;

cunoaşterea cadrului de desfăşurare a activităţilor în funcţie de implicaţiile legate de

sănătate, educaţie, factorii psihologici şi sociali şi metodologia specifică acestui tip de

proiect.

2. implementarea şi dezvoltarea unei metodologii adecvate şi a unei dinamici coerente,

armonice şi eficiente a proiectuluila nivelul echipei pluridisciplinare de profesionişti;

3. conştientizarea consecinţelor pe care le implică cunoaşterea ghidurilor de bună practică şi a

standardelor precum şi formarea unor abilităţi specifice de lucru cu copiii; formarea unor

abilităţi responsabile a profesioniştilor şi a unor deprinderi noi.

În perioada 23-30 iunie s- realizat transferul copiilor la apartamente , biroul de coordonare

a Centrului de Plasament „Roman- Vodă” funcţionând în strada Ioan Nanu, Nr.4. Începând cu data

de 1 iulie 2003 a fost demarată funcţionarea propriu-zisă a unităţilor rezidenţiale de tip familial,

serviciul fiind asigurat 24h/24h de către cei 45 educatori specializaţi. În aprilie 2003 se schimbă

denumirea Centrului de Plasament „ Roman- Vodă” în Complex de Servicii pentru Copilul in

Dificultate „ Roman- Vodă”care funcţiona în vechea locaţie din strada Ioan Nanu, cu următoarele

servicii:

Serviciul de protecţie a copilului în dificultate;

Reţeaua de centre de tip familial „ FAMILIA MEA”;

Biroul economic-administrativ.

Începând cu septembrie 2004 vechiul sediu al centrului trece în patrimomiul Consiliului

Judeţean Neamţ, iar biroul de coordonare al Complexului de Servicii pentru Copilul în Dificultate

„ Roman- Vodă” îşi schimbă sediul în spaţiul Centrului Comunitar „Romaniţa” din strada Panait Donici

Nr.5, iar copiii din cadrul Serviciului de protecţie a copilului aflat în dificultate sunt transferaţi la

Complexul de Servicii Comunitare pentru Protecţia Copilului „ Ion Creangă” din Piatra Neamţ.

6

Începând cu 1 ianuarie 2005 instituţia funcţionează sub denumirea de COMPLEX DE SERVICII

„ FAMILIA MEA” cu:

-Reţeaua de tip familial „ Familia Mea”;

-Centrul de Consiliere Psihosocială;

-Birou economic- administrativ.

Patrimoniul Complexului de Servicii „ Familia Mea” este următorul:

►1. Birou coordonare

-birou pentru Director dotat cu mobilier de birou adecvat;

-birou pentru Contabil-Şef dotat cu mobilier adecvat, calculator şi imprimantă;

-birou magazioner dotat cu mobilier adecvat.

►2.Reţeaua de centre de tip familial „ FAMILIA MEA” cuprinde 12

apartamente situate în diferite zone ale municipiului ROMAN

Un apartament este alcătuit din:

-1 bucătărie dotată cu mobilier adecvat şi aparatură pentru prepararea hranei;

-3 dormitoare dotate cu mobilier adecvat;

-1 sufragerie dotată corespunzător, care oferă beneficiarilor momente de relaxare în compania

prietenilor sau a vizitatorilor;

-2 băi din care una de serviciu, dotate cu obiecte sanitare moderne.

►3.Centrul de Consiliere Psihosocială

-1 birou asistent social şi 1 birou psiholog dotat cu mobilier adecvat de birou, calculator şi materiale

informative.

3. Principiile care stau la baza Centrului de Tip Familial:

a). Respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

7

b). Deschiderea către comunitate;

c). Asigurarea în mod adecvat a unor modele de rol şi status social prin încadrarea în unitate a

unui personal mixt şi deschiderea centrului către comunitate;

d). Egalitatea şanselor şi nondiscriminarea;

e). Asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;

f). Respectarea demnităţii copilului;

g). Ascultarea opiniei copilului şi luarea ăn considerare a acesteia, ţinându-se cont de vârsta şi

gradul său de maturitate;

h). Menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi

cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament;

i). Menţinerea împreună a fraţilor.

4. Obiectivele propuse Centrului de Tip Familial:

Promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;

Asigurarea unei ingrijiri individualizate şi personalizate a copilului;

Asigurarea protecţiei copilului pe o perioadă determinată, până la integrarea

acestuia în familia naturală, extinsă sau substitutivă;

Asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;

Asigurarea confidenţialităţii şi eticii profesionale;

Să recupereze, formeze, dezvolte capacităţi umane, fizice, psihice şi spirituale;

Să întărească încrederea în sine şi în ceilalţi;

Să realizeze pregătirea pentru viaţa autonomă, responsabilă, socială;

Să favorizeze integrarea socio-profesională şi familială.

5. Serviciile oferite sunt în funcţie de nevoile beneficiarilor:

Asigură cazarea, hrana, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare

protecţiei speciale a copiilor, tinerilor;

Asigură după caz, supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală,

recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă;

Asigură beneficiarilor protecţie şi asistenţă în cunoaşterea drepturilor lor;

8

Asigură accesul beneficiarilor în vederea asimilării cunoştinţelor necesare

integrării sociale;

Asigură socializarea beneficiarilor , dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea;

Asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor;

Asigură participarea la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate

nevoilor şi caracteristicilor lor;

Asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber;

Asigură consiliere psihosocială beneficiarilor şi familiilor acestora.

6. Grupul ţintă al centrului

• Capacitatea de primire – 66 de locuri

• Numărul actual de beneficiari este 63 de persoane

• Distribuţia beneficiarilor pe vârstă:

Vârsta Numărul

7 ani 1

8-9ani 5

10-13 ani 25

14ani 9

15-17 ani 17

18ani 3

Peste18ani 3

7. Resurse umane

Personalul existent în Complexul de Servicii „ Familia mea” ROMAN este împărţit în:

personal de conducere, personal de specialitate şi personal administrativ şi de îngrijire.

Personalul de conducere cuprinde:

9

-1 Şef centru

-1 Şef birou economic

Personalul de specialitate cuprinde:

-1 Psiholog

-1 Asistent social

Personalul administrativ şi de îngrijire este format din:

-1 Administrator şi 1 referent

-1 Magazioner şi 1îngrijitoare

-1 Muncitor calificat şi 1 şofer

- 50 Educatori specializaţi.

Fişa postului

Funcţia: asistent social –Complexul de Servicii „ Familia Mea” ROMAN

Studii: Diploma de asistent social

Cerinţe: experienţă în domeniu, operare PC, capacitate de lucru în echipă, bune abilităţi de

comunicare şi relaţionare, disponibilitatea la program prelungit, abilitatea de a coordona,

capacitatea de a lucra cu copiii, flexibilitate, utilizarea eficientă a resurselor puse la dispoziţia

postului, responsabilitate, punctualitate, diplomaţie, dorinţa de afirmare, permis categoria B.

Atribuţii:

10

- acţionează pentru apărarea drepturilor copilului prevăzute în Convenţia ONU cu privire la

Drepturile Copilului şi a celorlalte reglementări în vigoare;

- colaborează cu psihologul şi cu medicul din centru în stabilirea celor mai adecvate măsuri

educative şi medicale pentru dezvoltarea morală şi psihică, medicală a copiilor, pentru

corectarea devierilor de conduită şi restabilirea echilibrului psihic al acestora;

- întreţine legătura cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Poliţia, şcoala,

biserica, familia naturală, Primăria şi alte instituţii;

- colaborează cu familiile beneficiarilor pentru a verifica dacă nu există posibilităţi ca beneficiarul

centrului să fie reintegrat în familie şi pentru a responsabiliza familia în legătură cu viitorul

copilului;

- ţine evidenţa dosarelor şi se ocupă de completarea periodică a documentelor cuprinse în ele;

- coordonează programe educaţionale şi recreative pentru beneficiarii din cadrul complexului;

- discuţii individuale şi de grup cu beneficiarii centrului;

- discuţii personale, individuale şi telefonice cu familiile copiilor;

- colaborează cu instituţiile abilitate în sprijinul interesului superior al copilului;

- întocmeşte dosarul şi participă la la şedinţele de lucru organizate în care se stabileşte

instituţionalizarea sau nu a unui eventual beneficiar;

- înaintează proiecte către diferiţi finanţatori şi se ocupă de raportările necesare;

- întreţine legătura cu diferite instituţii şi diferiţi finanţatori pentru bunul mers al activităţii în

centrul de tip familial;

- colaborează cu alte ONG-uri în domeniul protecţiei copilului;

- se ocupă de recrutarea şi monitorizarea voluntarilor;

- întocmeşte rapoartele lunare cât şi alte rapoarte solicitate;

- participă la şedinţele de lucru periodice în cadrul complexului alături de ceilalţi membri;

- are obligaţia să respecte codul etic şi deontologic;

- este responsabil de calitatea serviciilor oferite;

- să păstreze confidenţialitatea datelor obţinute referitoare la beneficiari.

Relaţii de subordonare:

- Şeful Centrului de Tip Familial şi şefului de la biroul economic.

11

Relaţii de colaborare:

- Educatorii specializaţi care îşi desfăşoară activitatea în apartamente;

- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ;

- ceilalţi angajaţi ai Complexului de Servicii Familia Mea ROMAN;

- diferite ONG-uri implicate în protecţia copilului şi alte instituţii;

- voluntarii care desfăşoară activităţi educative şi sociale.

Relaţii de supervizare:

- copiii din apartamentele familiale din cadrul Complexului de Srvicii;

- voluntarii centrului;

- cei care fac practică pentru realizarea lucrării de licenţă.

Programul de lucru:

De luni- vineri, de la 8:30-16:30

Locul unde îşi desfăşoară activitatea:

- Complexul de Servicii Familia Mea ROMAN;

- Teren.

8. Colaborarea cu alte instituţii

În vederea realizării serviciilor pentru beneficiarii unităţii, conducerea realizează şi o strategie

de comunicare şi informare în afara centrului. În acest sens se aplică o politică de colaborare cu:

12

• autorităţile de coordonare –Consiliul Judeţean

- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

• instituţii sociale de ocrotire a sănătăţii

• instituţii culturale

• instituţii religioase.

Astfel unitatea a colaborat şi colaborează cu:

• Specialişti din DGASPC NEAMŢ;

• Specialişti din Primăria Roman;

• Specialişti din Spitalul Municipal Roman;

• Poliţia de Proximitate;

• Şcolile Generale unde învaţă copiii;

• Asociaţia “ Femina 2000”;

• Institutul Teologic Franciscan;

• Relaţii cu Centrele din Roman, Târgu-Neamţ şi Piatra-Neamţ.

9 . Activitatea managerială şi decizională

În cadrul Centrului de Tip Familial nu am întâlnit probleme manageriale deosebite.

Comunicarea cu şeful centrului cât şi cu restul personalului din centru se realizează fără probleme,

informaţia circulă atât de sus în jos cât şi de jos în sus. În cadrul centrului predomină comunicarea

informală decât cea formală, datorită faptului că se doreşte ca instituţia să arate asemeni unei

familii. Personalul din centru îşi spune pe nume, utilizând formule de politeţe doar la adresa şefului

de centru. Comunicarea deschisă dintre memebri facilitează apropierea dintre ei şi totodată dintre

personalul specializat şi copiii care se află în apartamente. Dacă uneori se mai ivesc mici conflicte,

acestea de regulă sunt minore şi se rezolvă printr-o bună comunicare fără a fi nevoit să mai afle

directorul despre cele petrecute.În cazul în care abaterile de la normele de conduită se repetă, se

13

încearcă propunerea unor soluţii cum ar fi: negocierea conflictelor, advertisement verbal,

advertisement scris. Ultima soluţie se propune de regulă de şeful de centru, în cazul în care nu s-au

luat în considerare celelalte 2 soluţii anterior amintite.

Fiecare angajat al centrului ia decizii în funcţie de atribuţiile din fişa postului. Personalul atât

cel de control cât şi cel de execuţie nu face parte din nici o grupare sindicală, după discuţia avută cu

asistentul social al centrului. În timpul pe care l-am petrecut în centru discutând cu directorul cât şi

cu asistentul social am putut remarca faptul că orice schimbări interveneau sau dacă se iveau

probleme ce nu puteau fi rezolvate de ceilalţi erau communicate şefului, iar acesta de cele mai multe

ori se întrunea cu personalul din centru ce făcea parte din Consiliul de Administraţie şi se realize ă

şedinţă urgentă prin care se căutau soluţii cât mai eficiente şi mai rapide pentru aplanarea situaţiilor

ce au apărut. Totodată, în urma perioadei de practică pe care am desfăşurat-o la acest centru am

reuşit să vorbesc şi cu o bună parte din copii, astfel am putut observa condiţiile în care aceştia

locuiau. Beneficiarii au apartamentul mobilat şi utilat conform standardelor cerute la nivel naţional şi

beneficiază permanent de sprijin, ajutor şi asistenţă din partea educatorilor specializaţi. De cele mai

multe ori însă aceştia nu îşi dau seama de posibilităţile materiale care le sunt oferite şi nu de puţine

ori au creat probleme personalului din centru, plecând din apartament sau având rezultate slabe la

învăţătură.

Ţin să menţionez că deciziile comunicate de director se respectă fără nici o reţinere şi dacă

apar nelămuriri sau nu sunt de acord cu ceea ce s-a spus, acesta este dispus mereu să-i asculte pe cei

cu care lucrează. După discuţia avută cu el mi s-a declarat că este foarte mulţumit de echipa pe care

o are alături, şi că respectă munca fiecăruia în centru, indiferent de postul pe care îl ocupă aceştia.

Asistentul social a ţinut să îmi spună că deşi instituţia nu are probleme majore, totuşi lipsa fondurilor

este deseori o problemă. Bugetul este uneori insuficient pentru a putea acoperi toate cheltuielile

care survin la nivelul centrului. Astfel că sunt activităţi care, deşi au scopul de a îmbunătăţi serviciile

oferite copiilor, acestea nu pot fi realizate pe deplin. Aici se adaugă zilele de naştere ale fetelor, unele

cheltuieli imprevizibile. Totuşi atunci când primesc fonduri sau au parte de sponsorizări de la

persoane juridice sau din altă parte domnul director organizează excursii cu caracter socio-educativ ,

recreativ şi de relaxare. Copiii sunt foarte apropiaţi de acesta mai ales că încearcă să îi asculte pe toţi

în parte atunci când are timp şi disponibilitate. Totuşi centrul acoperă în primul rand nevoile de bază

ale copiilor, referindu-mă aici la hrană, îmbrăcăminte, educaţie, sănătate şi igienă. După interviurile

avute cu copiii de câteva ori aceştia s-au declarat mulţumiţi de condiţiile de trai şi că mulţi dintre ei

nu ar mai vrea să plece în familie. O parte din beneficiari ţin legătura cu familia naturală, lărgită merg

în vacanţe la ei însă preferă să se întoarcă tot aici, deoarece ştiu că mereu e cineva care îi va asculta,

14

ajuta şi va încerca pe cât posibil să le ofere cei mai bun. Astfel că problema lipsei bugetului este

temporară, ei neconfruntându-se permanent cu acest deficit financiar.

O a doua problemă remarcată de mine este cea a timpului insuficient de care dispune

asistentul social. Datorită activităţilor pe care le desfăşoară, acesta nu prea mai dipune de timp

pentru a vizita copiii şi a sta de vorba cu ei, uneori fiind nevoit să îi cheme la birou pentru a-i vedea

măcar şi a mai schimba câteva cuvinte cu ei. Copiii sunt supăraţi că asistentul social nu a mai fost de

mai bine de jumătate de an la ei la apartament, iar pe psiholog îl văd doar la faţă atunci când mai

merg ei la centru dacă sunt chemaţi, altfel nu.

10. Aspecte privind organizaţia

Puncte tari ale organizaţiei:

• comunicare eficientă între angajaţi şi între şef şi subalterni;

• buna înţelegere între angajaţi;

• capacitatea de a putea satisface trebuinţele de bază ale beneficiarilor;

• condiţii foarte bune de muncă dar şi de locuit;

• implicarea fetelor în activităţile casnice;

• evaluarea corectă a performanţelor fiecărui angajat;

• igiena personală a copiilor din centru .

Puncte slabe ale organizaţiei:

• lipsa fondurilor uneori;

• lipsa timpului asistentului social necesar acordării copiilor la apartament;

• neimplicarea psihologului din centru în dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor decât atunci când este

solicitat.

15

11. ORGANIGRAMA CENTRULUI DE TIP FAMILIAL

ŞEF CENTRU(1)

ŞEF BIROU ECONOMIC

(1)

ASISTENT SOCIAL

(1)

PSIHOLOG

(1)

ADMINISTRATOR

(1)

REFERENT

(1)

MAGAZIONER

(1)

ÎNGRIJITOARE

(1)

MUNCITOR CALIFICAT

(1)

ŞOFER

(1)

EDUCATORI SPECIALIZAŢI

( 50 )

16

Metodologia evaluării am desfăşurat-o prin realizarea de studii de caz, prin interviu

structurat atât cu copiii din apartamente, cât şi cu asistentul social, directorul instituţiei şi chiar unele

doamne supraveghetoare. Pentru realizarea acestor interviuri am aplicat diverse ghiduri de interviu,

iar la întâlnirile cu copiii am folosit şi ghidul de observaţie special realizat pentru întâlnirile cu ei.

Totodată, prin metoda studiului de caz am putut identifica mai bine cerinţele şi impresiile copiilor cu

privire la serviciile oferite în cadrul centrului de tip familial „Familia Mea”. Atunci când ai în faţă

copilul simţi că îi poţi înţelege mai bine durerile dar şi împlinirea sufletească că sunt persoane cărora

îi pasă de el. De aceea, mai jos, am anexat ghidul de interviu aplicat de mine şi colegele mele copiilor

din centru.

17

GHID DE INTERVIU STRUCTURAT SEMIDESCHIS

Pentru copil

DESPRE EL / EA:

1. Cum te numeşti ?

Plesescu George.

2. Ce vârstă ai?

17 ani.

3. Eşti singur (ă) la părinţi ?

Nu , mai am 2 surori si 5 frati.

4. Vorbeşte-mi puţin despre tine.

Sunt un copil simplu, sociabil, imi place sa invat lucruri noi.

5. Aş dori să-mi spui câteva detalii despre cum ai ajuns în acest centru.

Mama si tata s-au despartit, pentru ca tata consuma bauturi alcolice si devenea violent cu mine

dar mai ales cu mama .

18

6. Vreau să-mi povesteşti câte ceva despre hobby-urile tale.

Imi place sa navighez pe calculator, sa ma plimb , sa fac mult sport.

FAMILIE:

1. Mi-ar plăcea să-mi detaliezi despre familia ta.

Mama lucreaza la o fabrica de confectii iar tata lucreaza la o statie de irigare.

2. Vreau să-mi povesteşti cum este relaţia cu fraţii tăi.

Relatia cu fratii mei nu este atat de stransa, deoarece nu-i cunosc bine, ne-am vazut de foarte

putine ori.

3. Vreau să vorbim puţin despre cum era viaţa ta alături de familie.

Nu vreau sa-mi aduc aminte, am trait ceva de cosmar.

4. Cu cine te înţelegeai mai bine dintre ei când erai mic (ă) ?

Cu niciunu.

5. Aş dori să ştiu mai multe despre relaţia cu familia ta acum.

Nu pastrez nici o relatie, nici cu parinti nici cu fratii mei.

6. Ai ceva să le reproşezi părinţilor tăi?

Nu.

PRIETENI / COPIII DIN CENTRU:

1. De când eşti venit (ă) în centru?

De la varsta de 5 ani.

2. Vreau să-mi povesteşti câte ceva despre relaţia ta cu ceilalţi copii din apartament.

Ma inteleg foarte bine cu ceilalti copii, avem diverse activitatii benefice noua in dezvoltarea

noastra de grup, in interactiunea dintre noi.

3. Cum te distrezi în timpul tău liber?

Fac sport , de preferinta fotbal.

19

4. Te simţi ataşat (ă) de cineva în mod special ?

De doamna asistent social, deoarece ma face sa ma simt mai protejat.

5. Cine te ajută la curăţenie ?

Fiecare avem cate o sarcina, dar ne ajutam reciproc.

6. Vreau să-mi detaliezi cum te înţelegi cu doamna educatoare.

Ma inteleg bine, deoarece este un model in viata si ma indruma in momentele grele pe care le

intampin zi de zi.

ŞCOALĂ:

1. Cum te descurci la şcoală?

Incerc sa tin pasul cu toti ceilaltii copii, si vreau sa arat ca in ciuda situatiei mele precare pot face

fata orcarei situatii.

2. Vreau să-mi vorbeşti despre cum se comportă colegii de clasă şi profesorii cu tine.

Nu pot spune ca este o relatie stransa dar depasim usor toate problemele.

3. Mi-ar plăcea să-mi povesteşti mai multe despre obiectele tale preferate.

Ador sportul pentru ca as vrea sa fac o performanta dar si engleza si franceza si sunt bunicel

4. Ce ţi-ai dori să studiezi mai mult la şcoală?

Ora de istorie.

5. La lecţii te descurci singur (ă) / te ajută cineva ?

Ma descurc singur.

PERSPECTIVE ÎN VIITOR:

1. Vreau să vorbim acum despre planurile tale după ce vei pleca din apartament.

Sa-mi gasesc un loc de munca,sa am casa dupa care vreau sa-mi intemeiez o familie.

2. Cum te vezi peste 5 ani ?

Intr-o situatie mult mai buna decat acuma.

3. Aş vrea să ştiu cum te înţelegi cu ceilalţi membri ai centrului.

Avem o relatie destul de buna.

20

4. Mi-ar plăcea să-mi povesteşti dacă te simţi pregătit (ă) pentru o viaţă independent (ă)?

Mi-e frica un pic, dar ma gandesc ca trebuie sa fac pasul asta si sper sa ma descurc.

5. Crezi că te vei putea descurca singur (ă) în viaţă?

Eu asa cred si sper sa ma ajute Dumnezeu.

Pentru asistentul social

DESPRE COPII:

1. Aş dori să vorbim puţin despre relaţia dumneavoastră cu aceşti copii.

Am reusit sa avem o relatie foarte apropiata cu acesti copii, rezultatele sunt satisfacatooare in ceea

ce priveste modul lor de a relationa cu ceilalti.

2. Aş vrea să aflu câte ceva despre traseul instituţional al copiilor.

Se poate spune ca fiecare copil s-a adaptat la cerintele impuse, si au reusit sa traverseze fiecare

etapa fara prea multe probleme, iar atunci cand acestea au aparut, cineva i-a indrumat spre calea

cea buna.

3. Mi-ar plăcea să-mi detaliaţi câte puţin despre situaţia familială a minorilor

Familiile acestor minori au o situatie precara, de multe ori nici nu se intereseaza de soarta lor.

Dezinteresul parintilor fata de acesti copii ne fac pe noi sa ne dorim sa-i ajutam cat mai mult.

4. Vreau să-mi povestiţi cum se înţeleg copiii cu părinţii lor.

Dupa cum ziceam mai devreme, sunt multi parinti care sunt dezinteresati, dar sunt si putini care

se intereseaza de ei ii viziteaza si sunt cat de cat alaturi de ei.

5. Vorbiţi-mi puţin despre posibilitatea reintegrării tinerilor în familiile lor.

Posibilitatea reintegrarii tinerilor in familiile lor este destul de slaba deoarece parintii acestora

nu-si doresc acest lucru in mare parte. Iar acele familii care vor acest acest lucru au destul prijin si

din partea noasta , dar pacat ca sunt prea putine cazuri.

SERVICII OFERITE ÎN CENTRU:

1. Mi-ar plăcea să discutăm puţin despre serviciile pe care i le oferiţi tinerilor în acest centru.

21

Cervicile acestui centru sunt diversificate. Printre acestea sunt: cabinete de psihologie,

logopedie,terapie,cabinete medicale, sali de lectura, cabinete de psihopedagogie, cabinete

de consiliere, Sali de sport,cantina.

2. În ce măsură sunt satisfăcute nevoile acestor copii de către dumneavoastră şi ceilalţi colegi?

Incercam sa satisfacem nevoile fiecarui copil in parte, deoarece fiecare este unic si are propriile

sale nevoi, atat prin serviciile pe care le oferim cat prin introducerea a cat mai multor activitati

extrascolare cat si scolare.

3. Vreau să-mi vorbiţi acum dacă v-aţi gândit să îi ajutaţi pe aceşti tineri după ce vor părăsi centrul

familial.

Da, fiecare copil este sustinut in continuare dupa ce implineste varsta de 18 ani si nu mai

apartine de centrul familial, prin suport financiar, este inclus in programe de a-si gasi fiecare cate

un loc de munca. Asta in cazul in care nu continua studiile universitare unde este sustinut in

continuare.

4. Consideraţi că minorii au posibilitatea de a fi încadraţi profesional după finalizarea studiilor?

Este normal sa aiba posibilitatea, atat timp cat au terminat studiile si au meserii, dar si prin faptul

ca avem relatii cu parteneri(fundatii nonguvernamentale) care asigura locuri de munca.

5. Aş dori să ştiu dacă dumneavoastră şi ceilalţi colegi credeţi că aceşti tineri sunt pregătiţi pentru

o viaţă independentă pe viitor.

Acesti tineri parcurgand singur etapele dezvoltarii lor, sunt mai predispusi sa esueze in formarea

lor independenta,dar noi tindem sa credem ca vointa invinge totdeauna, si fiecare copil trebuie

sa coonstientizeze ca la un moment dat va trebui sa ia decizii singur si sa isi formeze o viata.

EDUCAŢIE:

1. Mi-aş dori să discutăm şi despre situţia şcolară a copiilor.

Nici un copil nu e la fel ca celalalt,unu poate avea o situatie mai buna altul mai putin buna.

2. Vreau să-mi povestiţi puţin despre relaţia tinerilor cu profesorii lor şi colegii de clasă.

Relatia dintre elev-profesor este satisfacatoare, elevii isi dau silinta sa invete ceea ce i se preda

de profesor, iar cea dintre elev-colegi, fiecare are preferinte si deja s-au format prietenii.

3. Aveţi copii cu rezultate deosebite la învăţătură?

Da avem, sunt unii copii care sunt foarte constiinciosi.

22

4. Aş vrea să îmi spuneţi acum cine îi ajută pe tineri la efectuarea temelor.

Avem cadre didactice, supraveghetori dupa-amiaza care merg la meditatii cu ei.

SĂNĂTATE:

1.Mi-ar plăcea să aflu mai multe despre starea de sănătate a copiilor.

Starea de sanatate a copiilor este buna. Nu au existat probleme deosebite.

2.Aş dori să ştiu cum se înţeleg tinerii cu medicul lor.

Este o relatie normala, medic-pacient.

3.Vreau să-mi povestiţi despre igiena personală a tinerilor.

Acesti tineri respecta regulile de igiena personala.

23

GHID DE OBSERVAŢIE

1. Data şi ora.

2. Locul întâlnirii.

3. Durata întrevederii.

4. Persoanele prezente.

5. Motivul întâlnirii.

6. Respectarea obiectivelor propuse în timpul întrevederii.

7. Urmărirea comportamentului şi a gesturilor copilului în timpul discuţiei.

8. Detalierea întrevederii.

9. Urmărirea respectării limitelor stabilite pentru fiecare întrebare în parte.

10. Prezentarea concluziilor personale la finalul discuţiei cu copiii.

24

STUDIU DE CAZ

DATE DESPRE COPIL ŞI FAMILIE :

Minorul S. I. C. are vârsta de 16 ani, este brunet cu ochii căprui, de religie ortodoxă şi provine dintr-

o relaţie de concubinaj, acesta fiind recunoscut de tată. Minorul mai are încă 2 fraţi, pe S. B. care

este mai mare decât el dar cu care nu ţine legătura şi de care nu ştie nimic, şi pe S. R. dar care îi este

frate doar de pe mamă şi care este în asistenţă maternală la o familie din mediul rural. Minorul S. C.

25

a povestit că o singură dată l-a văzut pe S. R. când acesta l-a vizitat pe S. C. la apartament împreună

cu familia asistentului maternal unde el se află în plasament. Această întâlnire a fost posibilă doar în

prezenţa asistentului social de la centru.

Tânărul este un copil sociabil, deschis la discuţii şi oricând disponibil să ofere informaţii atunci când

este solicitat. Băiatul este pasionat de muzică, îi place foarte mult să asculte radio şi să cânte.

Totodată S. C. mi-a povestit că îi place să joace fotbal cu băieţii din apartament şi cu cei de la bloc, să

joace diverse jocuri cu mingea, dar şi să citească.

În ceea ce priveşte traseul instituţional al copilului, acesta a fost internat într-un cămin de la vârsta

de 3 ani, după care a fost adus în acest apartament de 5 ani. Tânărul nu cunoaşte date despre tatăl

lui, S. C. şi nici cu mama, S. S. A.-V. nu se vede prea des. Mama minorului locuieşte în aceeşi

localitate cu el. Când s-au văzut cei 2 fraţi S.C. şi S. R., S. R. era în clasa a IV-a. După discuţiile pe care

le-am avut cu S. C., am înţeles că mama s-a despărţit de tatăl lui, iar că tatăl lui S. R. a murit. Mai

multe informaţii despre părinţii lui copilul nu ştie.

Băiatul este credincios, merge cu regularite la biserică, iar în timpul liber ascultă muzică, citeşte

cărţi, se plimbă împreună cu ceilalţi băieţi cu bicicletele care le-au fost oferite de către cei de la

Direcţie, se joacă cu prietenii din apartament şi cu băieţii din împrejurimi. Anul trecut a mers

împreună cu ceilalţi colegi ai săi în excursie la Covasna. Îi place să meargă la concertele care se

organizează în oraş la diferite ocazii de către Primărie. Se implică în mod activ în emisiuni de

divertisment difuzate la radio şi de asemenea ţine legătura cu prezentatorii acestor emisiuni. S. C. mi-

a mai spus că lui îi place foarte mult să predea, să facă pe-a profesorul, să pună note la copii. Unul

din visele lui când va fi mare este să devină profesor şi prezentator la radio.

Cu R., fratele lui care este la un asistent maternal profesionist îşi mai scrie, mai vorbesc din când în

când la telefon, dar de fratele celalat care locuieşte cu mama lui nu mai ştie nimic. De asemenea

băiatul mi-a mai spus că atunci când era internat în cămin, până la vârsta de 6 ani mama lui îl mai lua

acasă în vacanţe, îl vizita şi la cămin. Spunea că de cele mai multe ori era amăgit de mama sa cum că

îi va cumpăra diverse lucruri dacă vine cu ea, însă toate acestea rămâneau la stadiul de propuneri

false. Tânărul îşi mai aminteşte că atunci când mergea la mama lui, aceasta mai locuia cu încă o

femeie bătrână, care avea grijă de mama lui, îi făcea de mâncare şi ordine în casă. Trebuie să

menţionez că doamna S. S. A.-V. locuieşte într-o cameră cu chirie, împreună cu noul ei concubin.

Când l-am rugat să-mi vorbească mai mult despre familia lui, S. C. mi-a spus că se înţelegea bine

cu mama lui, că nu îl trimitea la cerşit, nu îl certa. A ţinut să precizeze că mama lui “ era bună”. Ultima

dată când s-a revăzut cu aceasta a fost anul trecut în decembrie, pe stradă. Când l-am întrebat dacă

26

are ceva să le reproşeze părinţilor, acesta mi-a răspuns că nu e bine să îi judece, că de fapt ar trebui

să le mulţumească că nu l-au dat la cerşit.

De 5 ani de când este venit în apartament s-a acomodat foarte uşor şi îi place foarte mult aici, se

bucură că a scăpat de “cei mari” , că doamnele educatoare îi vorbesc foarte frumos şi sunt ataşate

atât de el cât şi de ceilalţi colegi ai săi. Are o relaţie bună cu toţi colegii, dar în special se înţelege mai

bine cu colegul R. Curăţenie face împreună cu colegul lui de cameră, iar doamna educatoare stă mai

mult prin bucătărie. Minorul a precizat că are o doamnă educatoare foarte tânără care iese cu ei

afară, joacă jocuri tipice copilăriei, ascultă muzică împreună cu ei, se uită la televizor împreună, fac

glume şi râd împreună. De asemenea a mai spus că rareori se mai ceartă între ei. Are o relaţie foarte

bună cu toate educatoarele, dar are unele momente când se ceartă cu o doamnă educatoare,

deoarece ori nu îi lasă să iasă afară, ori nu le dă de mâncare.

GENOGRAMA FAMILIEI:

Legendă:

27

RELAŢIA MINORULUI CU EXTERIORUL :

Tânărul S. C. a terminat clasa a VIII-a cu media 8,44 unde a luat ca premiu menţiune. Totodată a

susţinut examenul teză cu subiect unic şi urmează să se înscrie la liceu, însă îşi doreşte să urmeze un

profil axat pe turism. Minorul are o situaţie şcolară satisfăcătoare, având rezultate bune la şcoală şi

nu a avut niciodată probleme cu situaţia sa. Cu colegii de clasă şi profesorii se înţelege destul de bine.

După discuţia cu el am aflat că erau momente când era discriminat la notare de către profesori, în

sensul că el deşi îşi învăţa primea calificative mici, iar colegi de ai lui care nu studiau pentru materia

respectivă primeau note mai mari deoarece proveneau din medii familiale. S. C. mi-a spus că nu a

avut conflicte majore cu colegii lui, ci se înţeleg foarte bine, mai ales că urmează cursurile unei şcoli

normale. La banchetul de final de clasa a VIII-a s-a simţit foarte bine alături de colegi şi de profesorii

prezenţi la festivitate.

Obiectele lui preferate sunt limba engleză, limba română, geografia, istoria şi chimia. Însă tot el

mi-a povestit că îi plac mult aceste obiecte datorită profesorilor, deoarece îi sunt dragi şi este foarte

ataşat de aceştia. A ţinut să precizeze că matematica este singurul obiect cu care el “ nu se descurcă

”. S. C. a spus că i-ar plăcea să înveţe mai multă engleză la şcoală şi română, deoarece, continuă el “

pentru a deveni prezentator de emisiuni la radio este nevoie de o dicţie foarte bună “. Lecţiile de

28

obicei şi le face singur, însă anul acesta doamnele educatoare l-au ajutat la matematică şi limba

română, pentru a trece cu bine de examenele finale.

În ceea ce priveşte perspectivele lui în viitor, acesta şi-ar dori foarte mult să aibă o slujbă, mai

ales dacă ar lucra în radio şi totodată să studieze telecomunicaţiile, să ajungă la un radio local. Îşi

doreşte să le facă pe amândouă în paralel, însă este conştient că îi va fi foarte dificil să lucreze şi să

înveţe în acelaşi timp. Însă visul lui în viaţă este să devină prezentator la radio.

În ceea ce priveşte relaţia lui cu cei din centru, băiatul mi-a povestit că se înţelege bine cu toţi,

domnul director al centrului stă de vorbă cu el, îl ascultă, se implică mai mult decât ceilalţi în

ajutorarea şi ascultarea lui atunci când are nevoie, cu asistentul social se vede foarte rar şi vorbeşte

foarte puţin, iar psihologul nu discută prea mult cu el şi colegii lui pe motiv că “ stau prea departe cu

apartamentul şi nu poate să se deplaseze până la ei”

S. C. mi-a spus că cel mai bine se înţelege atât el cât şi colegii lui cu magazionera din centru şi cu

doamna administratoră. Tânărul mi-a vorbit şi despre faptul că nu se simte pregătit să se descurce

singur în viaţă după terminarea liceului, el spunându-mi că încă mai are nevoie de sprijinul şi ajutorul

celor din centru. De asemenea, el a ţinut să adauge că pe moment viitorul lui îl reprezintă reuşita la

un liceu bun, să aibă rezultate bune în viitor şi pe urmă se mai gandeşte.

ECOMAPĂ:

29

Legendă:

DEMERSURI FĂCUTE PRIVIND MENŢINEREA COPILULUI ÎN FAMILIA LĂRGITĂ/NATURALĂ:

Menţinerea legăturii cu familia naturală a copilului.

OPINIA COPILULUI CU PRIVIRE LA INSTITUIREA MĂSURII DE PROTECŢIE:

Minorul S.I.C. este de acord cu menţinerea măsurii de plasament.

MATRICEA CICLULUI DE VIAŢĂ

30

MEMBRII

FAMILIEI

5-7 8-12 13-17 18-22 23-34 35-50 51-60 61-75

S.I.C(minorul) X

SSAV.(mama) X

S.C-B(frate) X

SSS-R(frate) X

P.V(concubin

)

X

(bunica) X

PLAN INDIVIDUALIZAT DE PROTECŢIE

SERVICII OBIECTIVE GENERALE

1. Protecţia copilului Asigurarea unui mediu de viaţă securizant în

vederea asigurării unei dezvoltări armonioase

fizice, psihice, intelectuale şi afective ale

acestuia

2. Educaţia formală şi non formală Asigurarea învăţământului general obligatoriu

şi gratuit

Monitorizarea procesului de învăţare

3. Sănătate Asigurarea celei mai bune stări de sănătate pe

care o poate atinge şi de a beneficia de serviciile

31

medicale şi de recuperare fizică

4. Reabilitare Consilierea copilului şi a familiei

5. Altele Socializare şi petrecerea timpului liber

INTERVENŢII OBIECTIVE GENERALE

1. Protecţia copilului Refacerea legăturilor cu mama şi familie extinsă

Menţinerea legăturii cu fratele aflat la asistentul

maternal profesionist

2. Educaţie formală şi nonformală Activităţi instructiv-educative şi prevenirea

abandonului şcolar

3. Sănătate Control medical periodic

Accesul copilului la servicii medicale şi

de recuperare

4.Reabilitare Consilierea copilului cu privire la protecţia şi

promovarea drepturilor copilului

Consilierea mamei cu privire la

responsabilităţile ce îi revin

5. Altele Socializare împreună cu ceilalţi copii

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

32

Se propune menţinerea măsurii de protecţie asupra minorului S. I. C.

CONCLUZII

În noua configuraţie a sistemului de protecţie a copilului instituţionalizat din România, centrul

de plasament reprezintă o componentă funcţională a serviciilor publice specializate pentru protecţia

copilului din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi a Consiliului

Judeţean, având drept scop principal asigurarea dezvoltării armonioase a personalităţii prin

promovarea modelului familial de îngrijire şi asigurarea unei îngrijiri şi educaţii individualizate şi

personalizate a copilului, preluând în acest fel funcţiile şi atribuţiile familiei.

Specialiştii în domeniu sunt de acord că toate instituţiile de tip rezidenţial trebuie să lucreze cu

copiii pentru atingerea întotdeauna a următorului obiectiv: înzestrarea cu acele cunoştinţe, valori şi

abilităţi necesare integrării adecvate şi independente în comunitate. Aceasta înseamnă satisfacerea

cerinţelor şi nevoilor fizice, afective, educative, sociale, culturale şi spirituale ale copiilor

instituţionalizaţi. Din nefericire, este ştiut faptul că, până în prezent, nu s- acordat suficientă atenţie

prevenirii şi nici evitării de câte ori a fost posibil a instituţionalizării copiilor. Majoritatea acestor

instituţii de ocrotire oferă un mediu de viaţă relativ pauper, care nu asigură dezvoltarea plenară a

copilului şi în care interesele majore ale acestuia sunt departe de a fi respectate sau satisfăcute. De

asemenea, marea parte a instituţiilor sunt conduse fără a se lua în considerare şi punctele de vedere

ale copiilor, neexistând nici un sistem de consultare a acestora cu privire la toate aspectele ce ţin de

viaţa lor din centrul de plasament.

Mediul fizic al instituţiilor rezidenţiale pentru copii trebuie să reflecte condiţiile materiale din

cadrul unei culturi mai largi. Relaţiile sociale care se dezvoltă în cadrul colectivităţii centrului de

plasament trebuie să asigure copilului instituţionalizat – ca individ şi ca membru – sentimentul

apartenenţei şi integrării într-un mediu de tip familial, fiind prevenită sau evitată pe cât posibil

marginalizarea sau excluderea lor de la viaţa de grup. Spre deosebire de instituţiile rezidenţiale de tip

„ clasic ” în care îngrijirea şi educaţia sunt derulate după un model colectiv, uniformizat, în centrele

de plasament de tip „ familial ” nou create, fiecare copiltrebuie să fie abordat într-o manieră

individuală, iar intervenţia complexă în favoarea (re)integrării socio-familiale trebuie să aibă ca

fundament proiectarea unei intervenţii personalizate coerente, permanent adaptate evoluţiei

nevoilor copilului. Mediul instituţionalizat trebuie să îi ofere copilului posibilităţi de a-şi dezvolta

33

sentimentul că este o fiinţă unică, independentă şi că are dreptul de a face opţiuni în ceea ce-l

priveşte.

În acord cu cele exprimate mai sus, se poate spune că toate tipurile de activităţi şi

modalităţile de intervenţie promovate în relaţia cu copiii din centrul de plasament de personalul

angajat şi, mai ales, de către educator, ca persoană de referinţă, ca principal model de educaţie

pentru fiecare tânăr, trebuie să aibă ca fundament identificarea şi satisfacerea individualizată a

tuturor nevoilor biologice, psihofizice, psihointelectuale, afectiv-emoţionale, social-adaptative,

educaţionale, morale, precum şi stabilirea şi menţinerea unor relaţii de interacţiune socială şi

educaţională sănătoase, normale, bazate pe parteneriat reciproc, pe încredere, armonie, confort,

toleranţă, sinceritate, respect, empatie, menite să faciliteze ulterior o integrare socială

corespunzătoare.

Deşi copiii dispun de condiţii de viaţă optime în centru (hrană relativ bună şi suficientă,

adăpost, confort fizic sporit), în pofida acestui lucru ei sunt trataţi ca nişte obiecte, cu indiferenţă,

repulsie, neglijaţi, etichetaţi, pedepsiţi pentru fapte minore, pentru anumite opinii exprimate, ceea

ce conduce la acutizarea efectelor instituţionalizării, la păstrarea aceleiaşi imagini negative a copiilor

în ochii opiniei publice şi la neputinţa integrării sociale ulterioare. Şi parcă nu ar fi fost de ajuns, încă

o mare parte din drepturile copilului nu sunt promovate, respectate şi apărate, ba mai mult, în foarte

multe cazuri sunt chiar încălcate în mod voit de o parte a personalului de îngrijire / educaţieşi poate,

involuntar de către o parte a personalului din cadrul D.G.A.S.P.C, care nu face altceva decât să creeze,

în final, toate condiţiile de formare, producere şi dezvoltare a abuzului instituţional, cu toate

consecinţele nefaste ce decurg de aici.

Doar prin contactul direct cu clientul poţi afla lucruri certe, sigure şi în acelaşi timp poţi

urmări atitudinea copilului în momentul în care îţi povesteşte viaţa lui. De multe ori nu facem altceva

decât să ne uităm prin nişte dosare completate de asistentul social, însă multe dintre ele nu sunt

complete ori sunt scrise la voia întâmplării.

Centrul de plasament de tip familial funcţionează în apartamente de talie mică, cu 4 camere,

o bucătărie şi 2 băi, mobilate şi aranjate corespunzător, respectând normele impuse la nivel naţional

şi au un număr redus de copii, câte 5 respectiv 6 în fiecare apartament. Organizarea spaţiilor

interioare şi a activităţilor cotidiene este apropiată modelului din familie, copiii fiind abordaţi în mod

individualizat.

Minorii sunt supravegheaţi permanent de un educator care îi ajută la teme, la curăţenia în

cameră atunci când este cazul. Aceştia împreună cu copiii desfăşoară activităţi socio-educative, merg

34

în parc, organizează alături de directorul centrului excursii la munte şi încearcă să îi socializeze cât

mai mult pe aceşti tineri. La începutul întâlnirilor cu minorii toti avem unele reţineri şi temeri crezând

că nu vor dori să colaboreze cu noi, insa, pe parcursul discuţiei descoperi că sunt nişte copii absolut

minunaţi, foarte prietenoşi, sociabili şi deschişi la discuţie.

Prin implicare personală în întrevederea cu copiii descoperi că nimic nu poate fi mai plăcut şi

mai frumos decât să stai de vorbă cu un copil pe care abia atunci începi să îl cunoşti, că acele emoţii

care ne trec atât pe noi cât şi pe ei s-au transformat mai apoi în afecţiune şi în dorinţa de a-i revedea

şi de a menţine în continuare legătura cu ei. În acele momente simţi o bucurie imensă şi poti observa

ce copii deosebiţi sunt, mai ales când îti povestesc despre visele lor şi dorinţele de viitor pe care

doresc să le transforme în realitate peste ani.

Prin implicarea activă şi dorinţa de a fi aproape de aceşti copii descoperi cât de frumos este

să trăieşti în lumea lor, o lume plină de iluzii şi dorinţe, o lume unde nimic nu este imposibil, unde şi

cele mai neaşteptate vise prind viaţă.

Trebuie să crezi în ceea ce ei îţi spun chiar dacă tu ştii că puţini dintre ei au şansă de reuşită

în viitor, să le fii aproape şi să îi încurajezi în tot ce spun sau fac. Doar aşa poţi fi la inima lor şi ei pot

avea încredere în tine- sperând în ei. Aceşti copii au nevoie de iubire, de încurajare, de afecţiune şi

mai ales au nevoie să spere într-o lume mai bună, într-o viaţă mai bună, cu mai multe oportunităţi şi

şanse pentru ei.

35

ANEXE

Anexa nr. 1

GHID DE INTERVIU STRUCTURAT SEMIDESCHIS

Pentru copil

DESPRE EL / EA:

1. Cum te numeşti ?

2. Ce vârstă ai?

3. Eşti singur (ă) la părinţi ?

4. Vorbeşte-mi puţin despre tine.

5. Aş dori să-mi spui câteva detalii despre cum ai ajuns în acest centru.

6. Vreau să-mi povesteşti câte ceva despre hobby-urile tale.

FAMILIE:

1. Mi-ar plăcea să-mi detaliezi despre familia ta.

2. Vreau să-mi povesteşti cum este relaţia cu fraţii tăi.

3. Vreau să vorbim puţin despre cum era viaţa ta alături de familie.

4. Cu cine te înţelegeai mai bine dintre ei când erai mic (ă) ?

5. Aş dori să ştiu mai multe despre relaţia cu familia ta acum.

6. Ai ceva să le reproşezi părinţilor tăi?

36

PRIETENI / COPIII DIN CENTRU:

1. De când eşti venit (ă) în centru?

2. Vreau să-mi povesteşti câte ceva despre relaţia ta cu ceilalţi copii din apartament.

3. Cum te distrezi în timpul tău liber?

4. Te simţi ataşat (ă) de cineva în mod special ?

5. Cine te ajută la curăţenie ?

6. Vreau să-mi detaliezi cum te înţelegi cu doamna educatoare.

ŞCOALĂ:

1. Cum te descurci la şcoală?

2. Vreau să-mi vorbeşti despre cum se comportă colegii de clasă şi profesorii cu tine.

3. Mi-ar plăcea să-mi povesteşti mai multe despre obiectele tale preferate.

4. Ce ţi-ai dori să studeizi mai mult la şcoală?

5. La lecţii te descurci singur (ă) / te ajută cineva ?

PERSPECTIVE ÎN VIITOR:

1. Vreau să vorbim acum despre planurile tale după ce vei pleca din apartament.

2. Cum te vezi peste 5 ani ?

3. Aş vrea să ştiu cum te înţelegi cu ceilalţi membri ai centrului.

4. Mi-ar plăcea să-mi povesteşti dacă te simţi pregătit (ă) pentru o viaţă independent (ă)?

37

5. Crezi că te vei putea descurca singur (ă) în viaţă?

Anexa nr. 2

Pentru asistentul social

DESPRE COPII:

1. Aş dori să vorbim puţin despre relaţia dumneavoastră cu aceşti copii.

2. Aş vrea să aflu câte ceva despre traseul instituţional al fiecărui copil.

3. Mi-ar plăcea să-mi detaliaţi câte puţin despre situaţia familială a fiecărui minor.

4. Vreau să-mi povestiţi cum se înţeleg copiii cu părinţii lor.

5. Vorbiţi-mi puţin despre posibilitatea reintegrării tinerilor în familiile lor.

SERVICII OFERITE ÎN CENTRU:

1. Mi-ar plăcea să discutăm puţin despre serviciile pe care i le oferiţi tinerilor în acest centru.

2. În ce măsură sunt satisfăcute nevoile acestor copii de către dumneavoastră şi ceilalţi colegi?

3. Vreau să-mi vorbiţi acum dacă v-aţi gândit să îi ajutaţi pe aceşti tineri după ce vor părăsi centrul

familial.

4. Consideraţi că minorii au posibilitatea de a fi încadraţi profesional după finalizarea studiilor?

5. Aş dori să ştiu dacă dumneavoastră şi ceilalţi colegi credeţi că aceşti tineri sunt pregătiţi pentru o

viaţă independentă pe viitor.

EDUCAŢIE:

38

1. Mi-aş dori să discutăm şi despre situţia şcolară a copiilor.

2. Vreau să-mi povestiţi puţin despre relaţia tinerilor cu profesorii lor şi colegii de clasă.

3. Aveţi copii cu rezultate deosebite la învăţătură?

4. Aş vrea să îmi spuneţi acum cine îi ajută pe tineri la efectuarea temelor.

SĂNĂTATE:

1.Mi-ar plăcea să aflu mai multe despre starea de sănătate a copiilor.

2.Aş dori să ştiu cum se înţeleg tinerii cu medicul lor.

3. Vreau să-mi povestiţi despre igiena personală a tinerilor.

Anexa nr. 3

GHID DE OBSERVAŢIE

1. Data şi ora.

2. Locul întâlnirii.

3. Durata întrevederii.

4. Persoanele prezente.

5. Motivul întâlnirii.

6. Respectarea obiectivelor propuse în timpul întrevederii.

7. Urmărirea comportamentului şi a gesturilor copilului în timpul discuţiei.

8. Detalierea întrevederii.

9. Urmărirea respectării limitelor stabilite pentru fiecare întrebare în parte.

39

10. Prezentarea concluziilor personale la finalul discuţiei cu copiii.

40