Comisia Europeana(2)

8/7/2019 Comisia Europeana(2)

http://slidepdf.com/reader/full/comisia-europeana2 1/8

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Facultatea de Filosofie si Stiinte Social Politice

Specializare :RISE

Jereghi Maricela

GR:4,AN II

INTRODUCERE :



Comisia Europeană ca i institu ie este pusă în discu ie o data cu apari ia Înaltei Autorită iș ț ț ț ț

,termenul de Comisie este utilizat după Tratatul de Fuziune de la Bruxelles din anul 1965,

dorind unirea celor trei comisii existente în una singura.Cele trei comisii fiind Înalta

Autoritate ,Comisia CEE i Comisia CEEA .ș

Începând cu anul 1967 o dată cu înfiin area Comisie Europene func ia de presedinte a fostț ț

de inută de urmatoarele personalită i :Jean Rey până în 1970 ,italianul Franco-Maria Malfattiț ț

ce a fost înlocuit de olandezul Sicco Manshott ,francezul Xavier Ortoli între 1973-1977

englezul Roy Jenkins, între 1977-1981 ,Gaston Thorn ,apoi au urmat cele mai ilustrative

presedin ii cea lui Jaques Delors ,Jaques Santer ,Romano Prodi iar din noiembrie 2004 aț

urmat Jose Manuel Barroso reprezentant al Portugaliei .

Am facut această înșiruire pentru a putea prezenta nenumaratele schimbări ce au afectat

institu ia prin numeroasele extinderi i prin diferitele amestecuri de nationalită i. Comsia s-ț ș ț

a confruntat cu o serie de probleme fiecare presedinte în parte având diferite modalită i deț

conducere care mai apoi au dus la serioase probleme. Astfel dintre cele mentiona e anterior ț

comisia prezidata de către Jaques Delors avea în vedere idea de colegialitate ,transformarea

cabinetului în unul cu adevarat puternic eviden iind acest aspect prin scopurile care i leț ș

propunea i prin metodele de aplicare a acestora.ș

Apoi urmatoarea comisie ce a “revolutionat’’ procesul decisional în cadrul comisiei a fost

Comisia Santer ce s-a confruntat cu grave probleme i care a fost acuzată în nenumarateș

rânduri de practice dubioase i de proastă conducere .ș

Comisia Jacques Santer a fost nevoită să prezinte demisia pe data de 15 Martie 1999 în urma

unui raport incriminatoriu ce cuprindea fraude ,corup ie i nepotism ,ce au facut ca membriț ș

Parlamentului să ceara demisia intregii Comsii.

Comisia condusă de Prodi l-a urmat pe Santer în reformele initate de acesta ,a incercat să

asigure o independen a mai mare a Comisiei fată de grupul de interese al statelor membre ,deț

asemenea acesta a mai incercat în cadrul comisiei ca aceasta să aibă o eficien a mai mare i săț ș ac ioneze în toate domeniile .ț

În cele ce urmează voi face o scurtă prezentare a Comisiei eviden iind o scurtă critică inț

privin a a ceea ce înseamn această institu ie pentru cetaț ș ț țenii europeni pentru ca cei mai

importanti sunt ceta eniiț iș bunăstarea acestora.

COMISIA EUROPEANĂ



Comisia este o intituție originală care alături de Consiliu,PE ,Curtea de Justi ie Curtea deț

Conturi are drept scop îndeplinirea ,apararea intereselor generale ale Comunitătii .Aceasta are

sediul la Bruxelles cu anumite servicii la Luxemburg .Are reprezentante in statele membre si

delegatii in multe state terte.Incă de la început pot preciza faptul că se mentionează chiar i înș

tratatul de constituire ca această institu ie apară exclusiv interesele Uniunii nu ale statelor ț

membre problemă ce duce la o serie de confruntari între Comisie i cetă enii statelor membre.ș ț

Înca de pe vremea cand aceasta se afla sub conducerea pre edintelui Walter Hallstein aș

căutat să ducă mai departe obiectivele Tratalelor de la Roma , în schimb aceasta s-a ales cu o

mic orare a puterii deoarece a avut loc problema Compromisului de la Luxemburg 1966ș

care ,a pus capăt asa numitei crize a „scaunului gol” declan ată când Fran a a refuzat să- iș ț ș

ocupe locul în Consiliu începând cu Iulie 1965.Compromisul a fost o recunoa tere aș

dezacordului existent pe de o parte între cei care doreau rezolvarea unei solu ii în cel maiț

scurt timp posibil i între partea ce sus inea continuarea discu iilor până se ajunge la un acordș ț ț

in unanimitate. Apoi alte state membre s-au aliat puncutlui de vedere al Fran ei.ț 1 De asemenea

în privin a diminuarii puterii Comisiei , a mai intervenit i respingerea de către presedinteleț ș

de Gaulle a principiului constituirii unor resurse proprii ale comunita ii .ț

Dupa aceste probleme pe care le confruntă din partea Fran ei ,Comisia suferă oț

perioada de declin ,acesta fiind observat mai ales cu prilejul introducerii Consiliului

Reprezentantilor Permanenti i creării Consiliului European atragând dupa sine diminuareș

puterii politice a Comisiei .

Comisia a fost foarte criticată de–a lungul timpului de către numero i oameni de pe scenaș

politică ce considerau ca aceasta este doar un mecanism ce incearcă sa ob ină “ personalitateț

europeană”având drept scop înlaturarea tururor diferen elor culturale i tradi ionale dintre ăriț ș ț ț

în acest sens sunt evidente declara iile urmatoare cu privire la Comisia Europeană :ț

• Jean Monnet – „un arbitru independent al interesului european”;• Walter Hallstein – „un organism angajat în integrarea economică i politică”;ș

• Generalul De Gaulle – „cuprindea un grup de tehnicieni preten io i”;ț ș

• Margaret Thatcher – „un organism axat pe expansiunea insinuantă a autorită ii sale,ț

deformând cuvintele i inten iile Consiliului European în propriile sale scopuri.ș ț

La început Comisia de inea 9 membri numarul acestora crescând la 13 odată cu aderarea laț

UE în 1971 a Danemarcăi,Irlandei,Marii Britanii iar la 17 dupa aderarea Greciei ,Portugaliei

i Spaniei .În 1995 avea 20 de comisari na ionali i în prezent este formată din 27 de membri.ș ț ș 1 http://www.scritube.com/istorie/Tratatul-asupra-Uniunii-Europe41111910.php

http://www.scritube.com/istorie/Tratatul-asupra-Uniunii-Europe41111910.php





În această privin a s-a pus problema diminuării numarului de membri insă statele nu au vrutț

să rămâna câte un Comisar pentru fiecare stat membru ,ace tia alegând ca prin sistemul deș

rota ie să se facă teoretic o reducere a numărului acestora prin faptul că fiecare stat membruț

va de ine presedin ia statului pentru o perioada de 6 luni .ț ț

Comisia depinde teoretic în totalitate de Consiliul de Ministri atât de buna

întelegere a acestora cât i de suportul lor în totalitate deoarece pentru realizarea agendei saleș

politice aceasta trebuie să se consulte atât cu Consiliul cât i cu Parlamentul.Însă pentru aș

rectifica o devia ie a Comisiei trebuie adoptată o nouă legisla ie ceea ce atrage dupa sineț ț

faptul ca aceasta are putere destul de mare de decizie. O nouă legisla ie ar fi foate greu deț

întocmit ,de asemenea pentru ca această nouă legisla ie să fie pusă în practică este necesar caț

majoritea membrilor sa fie de acord .De asemenea pentru a fi destituită printr-o mo iune deț

cenzură este necesar ca o majoritate de două treimi din Parlament să fie de accord cu această

dizolvare ceea ce indică capacitatea incredibilă pe care aceasta o de ine în a- i sus ineț ș ț

politicile.Acesta are propriile preferin e i poate profita de pe urma puterilor sale discretionareț ș

incredintate de catre Parlamentul European si de catre Consiliu pentru a urma propria agenda

politica in loc de a pune in aplicare ceea ce a fost deja stabilit.2

În ceea ce prive te supravegherea statelor membre în deciziile stabile de cătreș

această institu ie,Comisia nu are capacitatea necesară pentru a supraveghea modul în careț

agentiile nationale î i îndeplinesc sarcinile ce decurg din politicile europene ,nu are personal,ș

nu are bani pentru a dispune de ac iuni în acest sens.Astfel se poate pierde foarte mult dinț

initiativa comunitară ,aceasta fiind modelată dupa interesul arii repective,Comisia trebuie săț

se bizuie pe rapoartele statelor membre sau pe rapoartele făcute de grupurile de interes..În

această privin ă, a adoptarii politicilor europene se mai evidentiază faptul că institu ia are oț ț

misiune grea atunci când trebuie sa convingă cetatenii europeni cu privirea la integrarea

politicilor în sectoarele na ionale,lasand o mare libertate acestora.Comisia de ine atribu ii pur ț ț ț

administrative,se încearcă o diminuare a acestora deoarece s-a dovedit faptul că o largăvarietate de birouri i de compatimente destinate rezolvării de probleme nu face altceva decatș

să încurce mai mult procesul legislativ.Această complexitate a procedurilor face ca

problemele discutate să fie foarte greu de urmărit de către cetă eni plus ca aici mai intervineț

i caracterul discre ionar al Comisiei .Putem afirma faptul că în privin a votului se punș ț ț

numeroase probleme deoarece de i votarea este folosită mai mult pentru a rezolva problemeș

de dispută aceasta este confidentială însă toate voturile pentru sau împotrivă sunt înregistrate

2 Diego Varela ,Guvernarea Uniunii Europene ,Editura Institutului European , IASI ,2008,pag 57



oficial în procesele verbale ale institu iei ce duce la o contradic ie în terminii în care votareaț ț

este sau nu confiden iala.ț

În adoptarea politicii comunitare Comisia ac ionează ca un împaciuitor ce trebuie săț

multumeasca toate părtile astfel încât to i să fie în măsură să î i dea acordul cu privire laț ș

anumite probleme însa niciodată nu poate să realizeze pe deplin o bună întelegere între to iț

reprezentan ii .ț

Comisia trebuie să fie independenta în ac iunile sale i în hotărârile sale fară ca niciț ș

un organism să nu influen eze politicile acesteia astfel este specificat în Art 157 din Tratatulț

Uniunii Europene ,ce prevede independen a Comisiei ,care în perioadele de lucru nu poateț

primi instruc iuni de la nici un guvern sau persoana i cere membrilor săi repectarea acestuiț ș

principiu.Asadar este specificat categoric faptul că ,în teorie ,Comisia Europeană ignoră

interesele statelor membre în favoare interesului Europei ca tot unitar.Membri „î i exercitaș

func iile cu absolută independen a i în interesul general al Comunită ii”.De asemenea teoreticț ț ș ț

i statele membre se obligă să respecte independen a comisarilor i să nu încerce să îiș ț ș

înfluen eze-Art 157 al 2TCE .ț 3 În realitate însă este foarte greu de crezut inacceptabil chiar ca

interesul statului membru să nu fie luat în considerare deoarece privind Comunitatea ca iș

ansamblu aceasta trebuie să sus ină i să promoveze cooperarea în toate domeniileț ș

economic ,politic,social ,cultural ale tuturor statelor membre prin urmare trebuie sa tina cont

de parerile acestora. .

Comisia are la dispozi ia sa mai multe servicii exista astfel un secretariat generalț

precum i „Direc ii generale”ș ț , în care lucrează marea majoritate a personalului

Uniunii.Fiecare Directorat General este subordonat unui comisar ,acestea(directoratele) sunt

împărtite în direc ii ,divizii i unităti.Fiecare comisar are propiul cabinet format din ase-optț ș ș

membri care răspund direct în fa a sa .În privin a portofoliilor împar irea acestora se face prinț ț ț

includerea mai multor DG -uri i servicii si au variat de la o comisie la alta acest lucru ducândș

la o lipsă de continuitate .Niciodată nu au existat coresponden e directe între responsabilită ileț ț Directoratelor Generale i portofoliile atribuite comisarilor .Împar irea portofoliilor cade subș ț

autoritatea pre edintelui Comisiei cel care poate influen a numirea altor comisari de asemeneaș ț

poate adopta noi politici importante ,acordând astel prin aceste ini iative o mai mare influen aț ț

a oficiului său asupra Comisiei.Aici intervine o problemă suficient de serioasă în privin aț

portofoliilor astfel statele mari,vor primi portofolii ce au o mare importan a mare spreț

deosebire de ările mici ce se conformează cu ceea ce le rămâne de pe urma alegerii făcute deț

către statele mari.Directorii generali au avut mereu probleme în a- i men ine controlul atâtș ț 3 Iordan Gheoghe Barbulescu ,Procesul decisional in Uniunea Europeana ,Editura Polirom,Iasi ,2008 ,pg 287



timp cât comisarii aveau obiective diverse .Existen a consilierilor efi face ca ace tia să de inăț ș ș ț

responsabilitatea pentru un anumit domeniu de politică precis ,trecând peste ierarhia impusă

de directorul general.

De cele mai multe ori Comisia a fost asemănată unei Burse în care ideile i convingerileș

fiecărui reprezentant în parte sunt prezentate i apoi sunt tranzac ionate precum acestea ar fiș ț

anumite bunuri în privin a cărora se poate decide cum să procedeze .ț

Complexitatea func iilor atribuite Comisiei presupune cooperarea strânsă cu grupurile deț

interese ,poten ial afectate de aceste politici. Aceasta păstrează legatura cu o gamă largă deț

grupuri de interese i cu două organisme consultative : Comitetul Economic i Socialș ș

European i Comitetul Regiunilor.De asemenea Comisia ia în considerare avizeleș

parlamentelor i guvernelor nationale ce au o importanta deosebita în luarea deciziilor.ș

Fiecare membru al Comisiei, pentru o participare activă la elaborarea deciziilor

trebuie să se consulte în prealabil cu persoanele care cunosc mai bine domeniile discutate

,ace tia dispun de un aparat propiu format din tehnocra i ,speciali ti ce pun pre în special peș ț ș ț

părerile grupurilor de interese.Acest lucru incalcă evident principiul enun at în TUE careț

specifică independen a totală a Comisiei fată de orice gen de mecanism ,acesta se aparăț

pretinzând ca această colaborare sta la baza rezolvării cât mai rapide i pe o cale cât maiș

amiabilă a conflictelor .

De asemenea se mai pune problema transparen ei ,acestă institu ie î i ine deliberările secreteț ț ș ț

de aceea este vazută de către mass-media ca un organism distant total lipsit de transparen ă.ț

Problematica transparenţei în administraţia publică a devenit un aspect esenţial al agendei

politice din ultimii zece ani, şi nu numai pentru instituţiile europene. În 2001, un document al

Comisiei, Cartea albă privind guvernarea europeană, afirma că transparenţa este necesară

pentru a obţine o democraţie participativă şi pentru a garanta legitimitatea şi responsabilitatea

administraţiei publice.4

Ce a dus de nenumărate ori la serioase întrebări cu privire la adoptarea deciziilor ,dacaacestea au fost luate luând în considera ie grupurile de interes i statele membre sau au fostț ș

luate doar pentru bunul mers al Comunită ii în sine.ț

Concluzii :

În încheierea acestei scurte prezentări a Comisiei Europene pot afirma faptul că de iș

se cere de către Tratatele ce au stat ca baza la fondarea acesteia , ca această institu ie sa seț

4 http://ec.europa.eu/civil_service/admin/transp/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/governance/white_paper/index_en.htm

http://ec.europa.eu/civil_service/admin/transp/index_ro.htm



http://ec.europa.eu/governance/white_paper/index_en.htm



ridice deasupra intereselor na ionale i să reprezinte i să promoveze interesul general alț ș ș

UE ,pe scurt se cere o deplină independen ă atât a Comisiei cât i a membrilor săi acest lucruț ș

nu va fi posibil datorită faptului că ideea de Uniune Europenă pune în eviden aț

voin a,cooperarea statelor membre a fiecaruia în parte i în mod egal. i pentru ca acest lucruț ș Ș

să fie realizat este necesară o strânsă colaborare între aceasta i statele membre.ș

Comisia poate reprezenta cu usurin a interesele statelor din câte am putut observa , peț

plan international , având putere de a se impune în fa a altor organisme ,poate ajunge laț

rezolvarea unor importante probleme din cadrul unui stat ,însă aceasta nu va putea ac ionaț

asa cum se cere să fie ,doar în favoarea Comunită ii.Organiza ia a evoulat rapid începând cuț ț

actiunile legate de comer ,economie,astăzi s-a ajuns la discu ii asupra drepturilor ț ț

cetă enilor ,garantarea libertă ilor,garantarea securită ii,crearea de noi locuri de muncă i alteț ț ț ș

domenii ce tin de interiorul fiecarui stat membru în parte.Astfel o deplină impar ialitate nu vaț

fi niciodată pusă în aplicare acest lucru ducând din punctul meu de vedere la o lipsă de

colaborare între statelele membre i institu ie .ș ț

De i nu are toate resursele necesare la dispozi ie i de i personalul său nu poateș ț ș ș

ac iona în toate domeniile necesare pentru a rezolva toate problemele aceasta institu ie a statț ț

la baza integrării i la baza discu iilor dintre statele membre ceea ce a făcut ca între acestea săș ț

se dezvolte o baza solidă de solidaritate ce nu poate fi cu usurin ă înlaturată.ț

.

Bibliografie :



Carti :• Diego Valera ,Guvernarea Uniunii Europene ,Editura Institutului European ,Iasi,2008 .

• Iordan Gheoghe Barbulescu ,Procesul decisional in Uniunea Europeana ,Editura

Polirom,Iasi ,2008 .

Surse Internet:

• http://www.scritube.com/istorie/Tratatul-asupra-Uniunii-Europe41111910.php

• http://ec.europa.eu/civil_service/admin/transp/index_ro.htm







Comisia Europeana(2)

Documents

Transcript of Comisia Europeana(2)