Comicul in O Scrisoare Pierduta

5/12/2018 Comicul in O Scrisoare Pierduta - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/comicul-in-o-scrisoare-pierduta 1/6

Comicul in O Scrisoare Pierduta - Comic de situatie, comic de moravuri, comic

de caracter, comic de nume

"O scrisoare pierduta"

Comicul

-categorie estetica presupunand situatii care provoaca rasul printr-o

disproportie , prin contrastul dintre esenta si aparenta , dintre efort

si rezultatele lui , dintre viu si mecanic , dintre scopuri si mijloace.

-provoaca rasul dar sfera rasului este mai larga dacat cea a comicu-

lui.

-sanctioneaza , presupune o atitudine critica fata de obiectul asupra

caruia se exercita.

-presupune constiinta superioritatii celui care rade fata de obiectul

respectiv.

1 . Comic al situatilor

Caragiale foloseste scheme tipice , modalitati cunoscute in literatura comica universala ,

cum ar fi incurcatura , confuzia , coincidenta , echi- vocul , revelatiile succesive , quiproquo

- ul (= inlocuirea cuiva prin altcineva , substituirea , acumularea progresiva , repetitia

,evolutia inver- sa , interferenta ).

exemplu: - pierderea si gasirea scrisorii. 45768yjh52esk6d

-aparitiile neasteptate ale cetateanului turmentat.

-prezenta unor grupuri insolite:

-triunghiul conjugal:Zoe,Trahanache si Tipatescu.

-cuplul Branzovenescu - Farfuridi. js768y5452essk



-diversele combinatii , de adversari.

-indicatiile de la centru privind alegerea lui Dandanache.

-confuzia facuta de Dandanache intre identitatea lui Traha-

nache si a lui Tipatescu .

2 . Comic d e limbaj

a)provenit din incultura :

-greseli de vocabular -> deformari fonetice (famelie );

-etimologie populara -> scrofulosi , capitalisti;

-lipsa de proprietate a termenilor->liber schimbist=elastic in conceptii;

-incalcarea regulilor gramaticale si a logicii -> exempl e:

1.polisemia : " ne-am r acit impreuna ";

2.contradictia in termen : "12 trecute fix ";

"lupte seculare ce au durat 30 de ani ";

3 .asociatiile necompatibile :"industria romana este admirabila ,

sublima , putem zice , dar lipseste

cu desavarsire .";

4 .truismele (= adevaruri evidente ): "un potop care nu merge

inainte , sta pe loc ".

-constructia frazei.

b)ticuri verbale :

- " curat " (Pristanda) -> " curat murdar ";



- " ai putintica rabdare " ( Trahanache );

- " eu cu cine votez ? " , "nu ma-mpinge c-ametesc" (Cetateanul t. ).

3 . Comic d e mor avuri

a)rezultat din contrastul dintre pretentiile de moralitate , onorabilitate din

viata politica , sociala si de familie si esenta profund imorala a vietii so-

ciale , politice si familiale.

b)vizeaza :

-formele fara fond;

-alegerile din trecut;

-coruptia;

-conducerea despotica a prefectului;

-imoralitatea.

4 . Comic d e car act er

-demagogul --> Catavencu;

-ramolitul --> Dandanache;

-slugarnicul --> Pristanda;

-prostul fudul --> Farfuridi.

5 . Comicul d e nume

a)Zaharia Trahanache --> sugereaza capacitatea de a se modela usor , il

modeleaza interesul , ordinele superiorilor de la



centru;

b)Catavencu --> sugereaza demagogia (" cata ");

c)Farfuridi - Branzovenescu --> cuplu comic , nume cu rezonante culinare;

d)Agamita Dandanache --> urmasul prin nume al teribilului razboinic din

" Iliada " lui Homer , Agamemnon , cuceritor

al Troei.

-->produce o adevarata " dandana "prin aplicarea

rece si cu metoda a machiaverticului.

e)Pristanda -->numele personajului este luat dintr-un joc moldovenesc in

care se bate pasul intr-o parte si in alta fara sa se porneasca

niciunde.

-->numele se potriveste perfect cu siretenia primitiva a acestuia.

Concluzi e:

Caragiale este un scriitor obiectiv , dar nu este un scriitor indiferent - pare ingaduitor fata

de personajele sale , dar nu arata trasaturile care-i fac pe oa- meni ridicoli , tratandu-i cuironie , punandu-i in situatii absurde , grotesti , demontand mecanismele sufletesti si si

reducandu-i uneori la conditia sim- plificata a marionetei.

Caragiale --> geniu comic profund original.

-->umorul lui Caragiale , "ca si lirismul eminescian , constand in

car ag i ali sm ,adica intr-o maniera proprie de a vorbi."

(George Calinescu ).



Situatiile comice sunt create pr in inversarea valor ilor. Stef an Ti patescu vrea Äsa-l lucr am

pe onor abilul´ adica pe Nae Catavencu dar este lucr at de acesta pr in Zoe Tr ahanache. Zahar ia Tr ahanache vrea sa ascunda de Zoe continutul scr isor ii dar ea il stie de mai mult timp. Ghita

Pr istanda vrea sa par a f idel conducator ilor judetului dar se compromite pr in f ur tisagur i, ca cel cu steagur ile. Agamita Dandanache vrea sa par a o personalitate marcanta dar este total r amolit.

Catavencu si Farf ur idi tin discursur i politice nestiind ce vor sa sustina. Tot acestia se cear ta iar castigator este Dandanache care devine deputat.

Intr iga este comica deoarece politica par tidelor , compozitia par lamentului este realizata

pr in santa j cu scr isor i de amor.

Car acter ul comic al persona jelor lui Car agiale rezulta din r a por tul dintre cea ce sunt, ceea

ce vor sa par a si ceea ce ar tre bui sa f ie acestea. Jocul umor istic cu lim ba jele insotesc aceasta f arsa imaginii eroilor. Ti patescu se crede o personalitate politica dar este o pa pusa manevr ata de

Zahar ia Tr ahanache pr in Zoe. Gita Pr istanda cel ce ar tre bui sa f ie un model de cinste si corectitudine este in realitate un prof itor ce se ghideaza in actiunile sale cu a jutor ul propozitiei

ÄPu pa-l in but si pa pa-i tot´ .

Comicul de lim ba j rezulta din diferenta dintre ceea ce spun, ceea ce ar vrea sa spuna si ceea ce ar tre bui sa spuna persona jele. Farf ur idi se intrece cu Catavencu pr in par adoxur i, in loc

sa dez bata pro bleme legate de noua constitutie. Pr istanda nu cunoaste sensul neologismelor , asociaza termeni cunoscuti cu alti necunoscuti (etimologie populare): Äscrof ulos la dator ie´ ,

Äca pitalisti´ ± locuitor i ai ca pitalei .

De asemenea acest comic este contur at si de ticur ile persona jelor: Ti patescu Äai putintica

r abdare´ , Pr istanda Äcur at-murdar ́ dar si de unele expresii ale acestor a: Ti patescu Äsa-l lucr am pe onor abilul´ , Farf ur idi Äiubesc tr adarea« dar ur asc pe tr adator i´ , Catavencu Äindustr ia romana« e sublima putem zice dar li pseste cu desavarsire´ . Aceste expresii subliniaza nonsensul din vor birea persona jelor. Stalcirea cuvintelor provoaca si ea r asul: Cetateanul

turmentat spune Äcioclopedica´ , Dandanache Äo sotietate f ar a pr inti pur i care va sa zica ca nu leare´.

Numele eroilor este si acesta comic. Din f alnicul Agamemnon eroul de la Troia a mai

r amas Äun gagamita´ , cum ii spune Tr ahanache la un moment lui Dandanache. Farf ur idi si Br anzovenescu numele celor doi avocati tr imit gandul la ar ta culinar a, sunt der ivate subtil cu

suf ixe onomastice grecesti sau romanesti, pentr u a indica un amestec al acestei clientele politice

care se bucur a de aceleasi avanta je Äconstitutionale´. Numele lui Ghita Pr istanda este luat de la un joc moldovenesc in care se bate pasul intr -o par te si alta f ar a a se por ni niciunde, are o mare putere de sugestie, potr ivindu-se perfect cu siretenia persona jului.

Car agiale a adus teatr ului si prozei romanesti o viziune noua si un mod de expr imare

deose bit. Mer itul acestui scr iitor este, acela de a f i un mare creator de ti pur i si de scene de viata, pr in care oper a lui devine o Äcomedie umana´ , un document ar tistic al mor avur ilor unei epoci,

scr iitor ul ar atand ca un istor ic umor ist al par venismului autohton.



O alta latur a remarcabila a personalitatii lui Car agiale este constiinta lui ar tistica. Cultul formei, migala de a gasi expresia cea mai potr ivita au reprezentat un exemplu asu pr a a ceea ce

inseamna responsabilitatea scr iitor ului f ata de cuvantul scr is, f ata de ar ta litar ar a.

Por nind de la realitati romanesti, creand scene si ti pur i or iginale, Car agiale s-a r idicat la o

valoare ar tistica universala pr in puterea de gener alizare si de sinteza, pr in satir a necr utatoare a viciilor , pr in aspir atia spre o umanitate su per ioar a, pr in increderea in posibilitatile omului de a se perfectiona.

Geniul comic al acestui dr amatur g roman este prof und or iginal si rezultatele lui tin de o

com binare inimitabila a tuturor mi jloacelor. G. Calinescu situeaza pro blema in sfer a indemonstr abilului: ÄUmor ul lui Car agiale e inef abil, ca si lir ismul eminescian, constand in

car agialism, adica intr -o manier a propr ie de a vor bi´ .

Comicul in O Scrisoare Pierduta

Documents

Transcript of Comicul in O Scrisoare Pierduta