Cometa.DOC

7
“Identificarea cometei anului 1680 descrisă în Letopiseţul Ţării Moldovei.” Anataţie: Nicolae Costin, cronicar şi trăducător,mare logofăt la domniile lui Nicolae Mavrocordat şi Dimitrie Cantemir descrie apariţia unei comete foarte luminoase pe cer în anul 1680-1681. Noi am efectuat cercetări de identificare a acestei comete. Ea a fost observată şi de marii savanţi, Edmund Galei, Isac Newton şi alţii. Galei şi Newton au constatat ,că această cometă îşi mai făcuse apariţia în anii 44 î.dH., 531 şi 1606. Perioada de revoluţie a ei este de 575 ani. Următoarea apariţie va avia loc în anul 2255. Am clasificat-o ca pe o cometă de tipul Vesta. Cronicarul Nicolae Costin. Nicolae Costin (1660-1712)- cronicar şi traducător, fiul lui Miron Costin. A învăţat la o şcoală de iezuiţi din Iaşi, iar la 1683-1685 îşi face studiile la un colegiu din Livov. N.Costin a fost un om foarte instruit , avia cunoştinţe temeinice de limbi străine: greacă, slavonă, polonă şi probabil franceză şi italiană. A ocupat dregătorii înalte ajungînd mare logofăt sub D. Cantemir şi N. Mavrocordat .Scrisese “Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii” reuşind însă să-l aducă numai pînă la 1601.Costin este de-asemenea autorul unei croinci oficiale ,scrise la îndemnul lui N. Mavrocodrat

Transcript of Cometa.DOC

Identificarea cometei anului 1680 descris n Letopiseul rii Moldovei

Identificarea cometei anului 1680 descris n Letopiseul rii Moldovei.

Anataie:

Nicolae Costin, cronicar i trductor,mare logoft la domniile lui Nicolae Mavrocordat i Dimitrie Cantemir descrie apariia unei comete foarte luminoase pe cer n anul 1680-1681.

Noi am efectuat cercetri de identificare a acestei comete. Ea a fost observat i de marii savani, Edmund Galei, Isac Newton i alii.

Galei i Newton au constatat ,c aceast comet i mai fcuse apariia n anii 44 .dH., 531 i 1606. Perioada de revoluie a ei este de 575 ani. Urmtoarea apariie va avia loc n anul 2255. Am clasificat-o ca pe o comet de tipul Vesta.

Cronicarul Nicolae Costin.

Nicolae Costin (1660-1712)- cronicar i traductor, fiul lui Miron Costin.

A nvat la o coal de iezuii din Iai, iar la 1683-1685 i face studiile la un colegiu din Livov. N.Costin a fost un om foarte instruit , avia cunotine temeinice de limbi strine: greac, slavon, polon i probabil francez i italian. A ocupat dregtorii nalte ajungnd mare logoft sub D. Cantemir i

N. Mavrocordat .Scrisese Letopiseul rii Moldovei de la zidirea lumii

reuind ns s-l aduc numai pn la 1601.Costin este de-asemenea autorul unei croinci oficiale ,scrise la ndemnul lui N. Mavrocodrat Letopiseul rii Moldovei. Cuprinde realitatea evenimentelor petrecute n timpul celei dinti domnii a lui N. Mavrocordat i a domniei lui D. Cantemir.

Descrierea cometei n letopise.

Vom cita descrierea cometei din anul 1680 fcute de N. Costin.

n cursul anilor 1780 n luna lui decemrie, 10 zile, ivitus-au pe cer o stea cu coad, creia i zic latinii comet, adic mtur.

i lung era de cuprindea cu lungimea ei jumtate de cer, ncepndu-se nti de jos dintr-o stea despre partea trii ungureti, ntre miaz-zi i ntre apus. Apoi pe zi ce trecea, tot se urca pe cer ctre miaz-noapte n sus i dindrt se scurta, mergnd spre miaz-noapte, precum este umbletul cerului cu stele, nvrtindu-se ctre apus. i aa au trit apte sptmni i patru zile, pn la ziua lui februarie, de-aicea s-au stins i au pierit.

Identificarea cometei

n primul rnd, se prea c o aa comet luminoas putea s fie renumita comet Galei, cu perioada de revoluie de 76 ani care n 1910 mai nu s-a ciocnit cu Pmntul. A fost precutat literatura de specialitate i s-a constatat, c aceast comet apruse cu doi ani nainte de apariia cometei Galei care atunci, evident, nc nu-i purta numele.

Aceast comet de la 1680 a fost observat de muli savani dintre care: Edmund Galei, Isac Newton, Djovani, Casini, Georgi Derfeli i alii.

La anul 1680, Galei - un tnr englez de 24 ani se afla n cltorie al Paris i era preocupat de comete. Aceast cltorie a coincis cu apariia pe cer a unei comete enorme, anume acea descris de cronicarul nostru.

n colaborarea cu directorul Observatorului astronomic parizian Gjovani Casini ncearc s traseze traiectoria cometei n spaiu, dar complet s-a ncurcat, deoarece Galei socotea, c cometa se mic pe o dreapt.

ntre timp Isac Newton a efectuat observri ale acestei comete i cu mintea sa genial a neles c cometa a fcut un rotaie n jurul Soarelui. Galei a nceput o fructuoas colaborare cu I.Newton n ceea ce privete micarea cometelor.

Newton i-a lmurit lui Galei c traiectoria adevrat a cometei 1680 trebuie s fie o parabol. Newton a schiat desenul (planul), dar calculele matematice i le-a ncuviinat lui E. Galei. Desenul e prezentat:

Newton corect a afirmat c cometa anului 1680 a avut o ntorstur brusc lng Soare. Aa un drum e aproape parabol, dar Newton corect a observat c e o elips cu un grad de alungire foarte mare, ce puin o deosebete de parabol. Observnd anume aceast comet de la 1680

Newton a concis c coada cometei este ndreptat totdeauna de la Soare.

Acuma noi tim c sub aciunea vntului Solar coada cometei e ndreptat ntotdeauna dinspre Soare.

Tot Newton i-a impus ideea lui Galei s nceap o joac, care singur Newton se ocupa din cnd n cnd, s precaute cronicile vechi istorice despre corpurile cereti i s gseasc, dac ea n-a mai fost vreodat vzut, dup perioade mari de timp. Galei ntruna se ncurca dar pn la urm a recunoscut la cometa observat n 1680 nc trei aparene ale ei mai nainte:

I. n anul 44 .d.H dup moartea lui Iulius Cezar.

II. n anul 531.

III. n anul 1106.

IV. n anul 1680.

Deci perioada de revoluie, T=575 ani.

Aceste date i le-a prezentat lui I.Newton i acesta de la urm a fost de acord.

deci urmtoarea apariie a acestei comete trebuie s fie n anul 2255.

Acelai rezultat a fost primit i de saxonul Georg Derfeli independent de Galei i Newton, cu toate c el a mers pe alt cale.

Edmund Galei a mers i mai departe. La anul 1695 el devine ncrezut c cometa observat la 1682 corespunde parametrilor cometelor observate la anii 1531 i 1607. n anul 1705 Galei scrie, c el i asum rspunderea de a prezice rentoarcerea acestei comete (1682) n 1758. i aceast comet a aprut la 1758 dup 53 ani dup moartea marelui astronom Galei. Urmaii au botezat aceast stea cu cod-cometa Galei. A mai aprut aceast comet apoi la 1835, 1910 i 1986, ca apoi s fie ateptat n secolul urmtor la anul 2062. Cronicile afirm c cometa a fost nregistrat ncepnd cu anul 240 .d.H.

Clasificarea cometelor

Spre sfritul anului 1980 Brain Marsden a determinat documentate 666 comete.

Acest englez simpatic conduce i astzi biroul asociaiei Mondiale a astronomilor, cu care se poate ntreine legtur, dac descoperim vre-o comet: Adresa S.U.A.:02138, Masaciutes, Garden-strit, embridj, Centrul astronomic Gorvard-Smit 60, Biroul Central astronomic al telegramelor.

Cu adevrat comete luminose, ce sperie lumea apar numai cteva timp de 100 ani.

Dup perioada de revoluie n jurul Soarelui ele se clasific:

1. Clasa cometelor de tip ogouteca: se cunosc aproximativ 100 de comete ce se ndeprteaz pn la 0,5 ani lumin. Mai precis ntre 35000 i 60000 uniti astronomice.

2. Clasa cometelor Vesta: se cunosc 450 comete cu perioada de revolui de la 200 ani pn la 2 milioane de ani.

Singura comet Vesta are T=16 mii ani.

3. Clasa cometelor Galei: cunoscute snt 16 comete cu perioada de revoluie de 20 ani< T > 200 ani. Ele nu trec de orbita planetei Neptun. Cea mai luminoas dintre ele este cometa Galei.

4. Clasa cometelor Ponsa - Vinee : aproximativ 100 comete cu perioada de 5ani < T > 20 ani ce trece de planeta Jupiter.

5. Clasa cometelor Enche : una la numr T= 3,3 ani.

Concluzii:

I. Cometa descris de cronicarul moldovei Nicolae Costin din anul 1680 este o comet luminoas cu perioada de revoluie T=575 ani.

II. Ea nu se identific cu cometa lui Galei, ce apruse mai trziu cu 2 ani.

III. Aceast comet a fost observat i cercetat de mai muli savani ai timpului aa ca I. Newton i E. Galei.

IV. Galei i Newton susin c aceast comet a mai aprut n anii 44 .d.H., 531 i 1106 prezicnd urmtoarea ei apariie la 2255. posibil s fie i unele greeli n calcul, dar alt informaie nu avem.

V. Folosind legea III a lui epler = unde:

T1-perioada cometei ,T2- perioada de revoluie a Pmntului.

a1- semiaxa mare a cometei, iar a2- semiaxa mare a orbitei Pmntului, atunci

a1=150 uniti astronomice.

Distana pn la ultima planet din sistemul Solar-Pluton este de 40 u.a.

Deci aceast planet ese din limitele planetare ale Sistemului Solar.

VI. Cometa din 1680 se clasific ca comet din clasa Vesta.

VII. Nicolae Costin ar putea fi numit unul din primii savani moldoveni ce a observat i a descris o comet.

Literatura:

I.B.A.Cernoboi Revenirea cometei, II.H.older.

_1018345507.unknown

_1018345723.unknown