COMERTUL MONDIAL CU BIJUTERII

Nume : Huidu Andra

AN 3 -EAI

2

INTRODUCERE

Cu o istorie de o suta cincizeci de ani, toate marile branduri de lux au inceput ca

afaceri de familie. Mai mult, timp de decenii, generatii intregi s-au luptat pentru ca aceste

branduri sa ramina afaceri de familie. In ultimii ani, cresterea competitiei, globalizarea,

schimbarea pietelor au obligat firmele de familie sa puna eficienta economica inaintea

sentimentelor, a amintirilor, a sufletului.

Un brand construit cu truda si suflet de catre familie sa ajunga in patrimoniul unor

persoane care au doar interese economice, nu si vibratii profunde, nu este un lucru simplu

de acceptat. Apoi, au fost motive de independenta decizionala si financiara. Cu un

actionar strain, nu mai poti sa iei deciziile pe care le-ai lua cand afacerea se deruleaza in

sanul familiei. Cand ai partener un actionar strain, trebuie sa tii cont de interesele lui,

trebuie sa iei in cacul ideile lui creative, care, de ce nu ?, pot sa modifice linia traditionala

a brandului. Ce te faci, totusi, cand presiunea concurentei si a clientilor nu mai poate fi

dusa de catre familie? Vinzi sau te listezi pe bursa. Unele dintre marile branduri de lux au

acceptat sa vinda bijuterii, cum este Gucci. Altele, cum este Armani, lupta in continuare

sa-si pastreze independenta, refuzind temerar accesul strainilor la nivelul executiv. Altele,

combina stilul afacerii in familie cu cel al afacerii publice, pastrind puterea decizionala in

familie, dar listind o parte din actiuni pe piata de capital. Aceasta din urma strategie este

urmata cu succes de Bulgari.

3

1. Vanzarile pe internet- Bvlgari si Boucheron

Boucheron, marele producator de bijuterii de lux si parte a grupului francez PPR

(Pinault-Printemps-Redoute), impreuna cu Bulgari, cel mai mare producator de bijuterii

din Italia, au anuntat ca vor lansa site-uri prin care sa-si comercializeze produsele, ca

urmare a tendintei industriei de profil de a se orienta tot mai mult spre e-commerce.

Jean-Christophe Bedos, directorul executiv al companiei franceze Boucheron, a

adaugat ca nu are idee ce volum de vanzari va genera site-ul lor, dar ca se asteapta la o

crestere a vanzarilor din lanturile sale de magazine.

Acesta urmeaza sa se extinda cu noi unitati in Doha, Bahrain, Sankt Petersburg,

Macao, Shanghai si Bordeaux. Miscarea este sprijinita si de adevaratul boom

experimentat in prezent de industria de profil, bagajele cu monograme si inelele cu

diamant fiind de departe cele mai cautate produse de lux.

Pana acum, consumatorii americani s-au dovedit cei mai dispusi sa cheltuiasca

mii de dolari pe cumparaturile online, impunand un trend care se extinde la nivel

mondial.

Site-ul Boucheron va permite cumparaturi directe de pana la 10.000 de euro,

clientii care depasesc aceasta suma avand la dispozitie o linie telefonica directa cu

producatorul prin care sa se realizeze transferul de bani si produse.

Compania italiana Bulgari este o companie italiana ,fondata de imigrantul grec

Sotirio Bulgari, in anul 1884. Oficialii Bvlgari, pentru anul 2013, se asteapta la rezultate

excelente, anuntand prezentarea informatiilor financiare din primul semestru al anului

2013 la sfarsitul lunii iulie. Profitul primului trimestru a crescut cu 31,5% pana la 23,9

milioane de euro, estimandu-se o majorare a profitului net si a vanzarilor intre 8 si

12% pentru anul curent.

Bulgari se situeaza pe locul trei in lume in topul celor mai mari bijutieri, cu

venituri anuale de peste un milliard de euro si o valoare de piata care se ridica la 3,6

miliarde de euro. Vanzarile online au avut o crestere de peste 30% pe al doilea trimestru

al anului 2014, iar cifra de afaceri a comerciantilor online a depasit 1,1 miliarde de euro,

potrivit Barometrului publicat de Asociatia Franceza pentru Comert si Servicii Online.

4

Numarul de tranzactii, inregistrat la 13,2 milioane, in crestere cu 21 de procente fata de

aceeasi perioada a anului 2012.

In Romania, in primele zece luni ale anului trecut, au fost efectuate aproximativ

129.000 de tranzactii de tip cumparaturi online, cu o valoare totala de peste 8,8 milioane

de euro, potrivit unui comunicat al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei

Informatiei.

2. Dezvoltarea industriei bijuteriilor

Din nevoia de finantare rapida, industria bijuteriilor lux este intr-o continua

dezvoltare. Pietele de pe teritoriul Asiei cresc pe zi ce trece si devin tot mai importante.

Cererea de produse noi si de magazine a atins o cota importanta. Pe continentul asiatic

branduri celebre isi extind aripile pentru a da nastere unor noi linii de productie. In Italia,

companiile sunt cu ochii pe competitorii lor straini, mai precis, pe grupurile conduse de

francezi care domina piata bijuteriilor.

Membrii clanului Bulgari detin in continuare 52% din afacere ceea ce ii

pozitioneaza la conducerea firmei. Dintre companiile de lux italiene, doar Armani si

Bulgari si-au mentinut statutul de afacere de familie in jungla economica mondiala si a

jocurilor la bursa. Pe de alta parte, Gucci, o alta companie producatoare de bijuterii si

bunuri de lux din Italia, nu a putut face fata luptelor de pe aceasta piata si a acceptat sa fie

achizitionata de grupul francez PPR. Multe dintre noile branduri au nevoie de o traditie si

de un nume cu rezonanta pentru a rezista, ceea ce este foarte greu de obtinut. Barierele

sunt foarte inalte si nu pot fi depasite usor. Pentru a crea un nume cunoscut pe piata

bijuteriilor este nevoie de un capital masiv, iar peste 70% din noile firme nu indeplinesc

aceasta conditie, iar de aici rezulta si esecul lor.

O treime din bijuteriile purtate de romni sunt produse n ar. Producia

autohton se ridic lunar la aproape 500 de kilograme de bijuterii. n domeniu activeaz

aproape 7.000 de firme, care au peste 100.000 de angajai.

n fiecare an, cerceii i brrile aduse din Italia sau Turcia ne determin s cheltuim zeci

de milioane de euro.

Iar argintul a ajuns s ctige teren n faa aurului datorit preului mai mic. Dac n

2007 trei sferturi din pia nsemna aur, astzi argintul este la putere.

5

3. Piata neagra

Producatorii romani de bijuterii au riscat sa-si inchida afacerile in 2007, din cauza

fiscalitatii si a dezvoltarii pietei negre.

Cea mai mare problema cu care se confrunta aceasta piata este dezvoltarea din ce

in ce mai accentuata a pietei negre care, potrivit Patronatului Bijutierilor din Romania

(PBR), reprezinta 75% din totalul bijuteriilor care intra in Romania. Cele mai multe

dintre acestea provin din Turcia si Italia, de unde sunt aduse prin "filiere organizate".

Conform PBR, piata bijuteriilor din aur comercializate in Romania se compune

din bijuterii produse in Romania, in strainatate si importate in Romania pentru vanzare de

catre agentii economici, bijuterii vandute in consignatii si case de amanet si bijuterii

vandute pe piata neagra.

Opt din zece bijuterii sunt vndute n condiii dubioase, astfel c zeci de mii de

romni pltesc bani grei pentru podoabe care numai din aur i argint nu sunt. Piaa

neagr a luat avnt n ultimii ani, mai ales dup ce doamnele au nceput s se uite mai

atent n portofel, nainte s cumpere o pereche de cercei.

Un inel din aur alb de 14 carate cu smarald, a crui montur este din aur galben,

cost 2.800 de lei, adic 615. Este o bijuterie unicat, care are toate ansele s rmn

nevndut, deoarece c romnii gsesc tot mai greu bani n buzunar pentru astfel de

podoabe. Puini sunt dispui s plteasc peste 350 de euro pentru un inel sau o pereche

de cercei. Este i motivul pentru care piaa neagr a luat avnt. Dac ne zgrcim la bani,

ajungem s cumprm bijuterii de la colul strzii, care sunt de cele mai multe ori

fabricate din ipsos, plumb sau srm.

Dup cum spune preedintele Patronatului Bijutierilor din Romnia, Karl Heinz,

cel puin 75-80% din pia este pia subteran, nefiscalizat. Pe aceast pia, evaziunea

fiscal a fost estimat la 300 de milioane de euro pe an.

4. Pericolul de disparitie

Daca comertul cu bijuterii in casele de amanet este scutit de accize, favorizand pe

de o parte dezvoltarea pietei negre, odata cu adoptarea Codului Vamal, pe 1 ianuarie

2007, au fost eliminate accizele la bijuteriile si metalele pretioase importate, ceea ce a

dezavantajat si mai mult productia interna.

6

Conform statisticilor PRB, veniturile colectate din acciza aplicata bijuteriilor se

ridica la circa 40 - 50.000 euro lunar, iar Ministerul Finantelor Publice nu poate oferi o

statistica in acest sens.

Potrivit presedintelui PBR, Karl Heinz, in momentul de fata acciza si taxele

determina o majorare a pretului la sursa cu circa 50%, iar productia autohtona de bijuterii

este aproape paralizata, intrucat nu se mai fac investitii. La bursele internationale gramul

de aur este cotat la circa 21,69 dolari. In procesul de prelucrare al aurului un procent de

8% il reprezinta pierderea tehnica iar circa 20 lei este costul de productie. Daca se mai

adauga acciza (de 25%), TVA-ul de 19% si adaosul comercial pentru cel care intretine

magazinul cu amanuntul care este de 20%, ajungem la un pret mediu al gramului de aur

de 101 lei.

5. Accizarea bijuteriilor din UE

Conform statisticilor, metalele pretioase nu sunt supuse accizarii in nici unul din

statele membre UE. Heinz este convins ca "cineva din sfera puterii are interes sa nu

opreasca fenomenul de trecere ilegala peste granitele romanesti a masinilor de mare

tonaj, incarcate cu bijuterii".

Conform datelor PBR, in 2005, productia autohtona de bijuterii a fost de circa 6

tone, valoarea totala a pietei ridicandu-se la 1,2 miliarde lei (353 milioane euro).

Productia de bijuterii din aur este destinata in totalitate pietei interne, iar 50% din cea de

argint este destinata exportului. Din tot ceea ce se vinde legal in Romania, circa 40%

reprezinta productie autohtona, iar 60% reprezinta importuri. Din totalul bijuteriilor care

se introduc pe piata, 75% reprezinta import ilegal.

6. Ritmul de crestere

Ritmul anual de crestere al pietei bijuteriilor este de 10% - 20%. In prezent in

Romania exista un numar de 3.200 firme in domeniu, cu peste 35.000 angajati. Dintre

acestea circa 200 detin mijloace de productie cu o productivitate ridicata. Un producator

de bijuterii autohton este nevoit ca pentru autorizarea fiecarei operatiuni (18 in total ) sa

plateasca 500 lei, iar multi dintre acestia au nevoie de toate operatiunile.

7

7. Lipsurile pietei de bijuterii

Apetitul romanilor pentru bijuterii, indeosebi pentru cele din metale pretioase,

s-a mai domolit in ultimii ani, datorita ofertei care pare consistenta si diversificata, si

satisface toate preferintele.

Initial, toata lumea voia doar podoabe din aur galben, astfel ca cerintele modeste

ale cumparatorilor au fost satisfacute prin importuri masive din Turcia. A urmat moda

metalului alb, respectiv a bijuteriilor din platina, aur alb si argint. In ultimii ani, datorita

lanturilor de magazine specializate, gen Meli Melo, segmentul de gablonzuri a crescut

considerabil. Exista si o piata a pietrelor pretioase, insa destul de redusa.

Sunt firme producatoare care s-au vazut nevoite sa importe profesionisti din

Turcia bijutieri, gravori, tintuitori pentru a lucra in Romania.

Daca noi nu suntem in stare sa ne facem ordine in bucataria noastra, o sa ne

faca altii, insa va fi ordinea pe care o vor considera ei de cuviinta, este de parere Karl

Heinz, referindu-se in principal la modul in care breasla bijutierilor autohtoni va fi

afectata, in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Facem precizarea ca, in acest moment, nu exista statistici oficiale cu privire la

volumul, evolutia si dinamica pietei de bijuterii, singurele informatii vehiculate fiind de

fapt estimari ale celor care lucreaza in domeniu, ale patronatelor si asociatiilor

profesionale.

8

CONCLUZII

Cei mai mari producatori de bijuterii de lux sunt Boucheron, ce face parte dun

grupul francez PPR, si Bvlgari,din Italia.

Facand o comparatie cu ceea ce se intampla pe piata internationala, indeosebi pe

cea din SUA, la noi, ca peste tot in lume, sunt persoane care nu-si schimba obiceiurile,

indiferent de tendinte, dar si cumparatori care respecta cu strictete ceea ce dicteaza moda.

In Romania insa, oferta este destul de limitata, iar calitatea acesteia lasa de dorit.

Piata de bijuterii s-a dezvoltat destul de lent. Ca diversitate, stam bine, dar chiar si

din acest punct de vedere ar trebui sa progresam la acest capitol.

9

BIBLIOGRAFIE

WALL STREET Bulgari si Boucheron incep sa se vanda pe Internet accesat:

11.10.2015, ora 19:45

TRANZACTII DE COMERT EXTERIOR ION POPA, ED ECONOMIC 1997 pag.87

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgari_(companie) publicat: 5 mai 2015, la 17:50.

Accesat la data de 11.10.2015, ora 20:10

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/Piata+neagra+reprezinta+80+din+com

ertul+cu+bijuterii+Evaziunea+f , publicat: 00:50 10.06.13, accesat la data de:

12.10.2015, ora 16:00