SUBIECTE 2009

Testul 1 - 2009 1) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarea asertiune : ”   imaginea traditionala a corelatiei dintre politica externa si politica si politica comerciala externa s-a inversat ” (carte pg 12)--------------Garten sustine ca politica externa pierde teren in fata politicii comerciale, ba ,mai mult, sustine el, ca intreaga politica externa este acum politica economica externa. Acest lucru se datoreaza faptului ca tabloul geopolitic este in permanenta schimbare. Evolutiile economice , ca si cele financiare, din Asia de Sud Est, Rusia, America Latina, dificultatea determinarii rolului economic si comercial al Chinei in viitor, transmit interesante mesaje decidentilor politici.In toate tarile guvernele acorda o atentie mai mare problemelor economice, negocierilor comerciale decat celor politice

2)_Printre fortele care influenteaza piata internationala a serviciilor regasim : a ;b ;c ;d ;e ; (se va comenta in maximum o fraza). T1/3-2008 (carte pg 57)---------- Sectorul serviciilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor comerciale si dezvoltarii economiei globale. In cadrul managementului tranzactiilor comerciale internationale- se impun urmatoarele forte care influenteaza pietele de servicii:a) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile oferite;b) Cresterea intensivitatii produselor in DPI(drepturi de proprietate intelectuala)c) Sporirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate;d) Diminuarea distantelor economice dintre state;e) Accentuarea caracterului comercial al serviciilorf) Cresterea si diversificarea cererii pentru servicii;g) Maturizarea conceptului de serviciu global;h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare;

3) Protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale a devenit o preocupare a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, , T2/5-2008, Tfn9/-2009 sau

In legatura cu protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot exprima urmatoarele idei: a; b; c; d; e.

---------------a) Ideile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a CI;b) O parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de volumul de inventii, inovatii, design si testari pe care le incorporeaza;c) UE si-a propus prin Strategia Lisabona sa devina “cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila”;d) Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele informatice, serviciile on-line) se vand si se cumpara in functie de creativitatea pe care o incorporeaza;e) Textilele sau noile masini si utilaje contin inventii si design in proportie considerabila,f) O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafacute;

g) Detinatorilor de DPI trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le submineaza statutul;h) Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variaza de la tara la tara;i) Proprietatea intelectuala devine un atu esential al competitivitatii;j) Diferentele dintre tari in ce priveste reglementarea si protejarea PI genereaza numeroase stari tensionale la nivelul sistemului comercial international;k) Pentru a gestiona aceasta noua provocare devine obligatorie armonizarea reglementarilor nationale cu cele de la nivel international

4) Explicati pe scurt (in maxim 6 randuri) elementele definitorii ale avantajelor comparative ale natiunilor. ( carte pg 71) (= teoria costurilor comparative de productie sau a avantajului relativ)===A fost elaborata de David Ricardo si Robert Torrens in 1817 care incearcau sa rezolve dilema de la teoria avantajului absolut dezvoltand propria teorie cea a Costurilor comparative de productie care statueaza ca o tara va trebui sa produca si sa exporte acele bunuri sau servicii la care este relativ mai productiva decat alte tari si sa importe marfurile la care alte tari sunt relativ mai productiveTEORIA lor suna astfel: „Avantajul relativ sau avantajul comparativ” -este castigul realizat de o natiune care produce si vinde la extern bunuri pe care le realizeaza cu costuri mai mici relativ la alte bunuri nationale, iar in schimbul lor procura alte marfuri a caror realizare la intern se dovedeste mai putin avantajoasa . Dilema acestei teorii a costurilor nu da raspunsul la o intrebare fundamentala-ce factori determina?, care produs se califica pentru a avea avantaje comparative in cazul fiecarei tari?

5) Printre principiile fundamentale ale GATT regasim : a,b,c,d,e, (se va comenta fiecare printr-o fraza) Tfn/3-2009 A NU SE CONFUNDA CU   !!!!!

Principiile care au guvernat negocierilor in cadrul rundelor GATT ----------a) Principiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a CNMF si a CRN;b) Interzicerea restrictiilor cantitative (la importul si exportul de marfuri) si a altor bariere cu efect echivalent in relatiile dintre PC;c) Folosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea sunt admise;d) Interzicerea sau limitarea folosirii subventiilor de export si a taxelor compensatorii;e) Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei nationale cu conditia sa nu contina taxe cu nivel prohibitiv;f) Adoptarea deciziilor (intre tarile membre) prin consens, iar cand nu se intruneste consensul si pentru probleme procedurale folosirea votului ; g) Solutionarea diferendelor intre PC pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale

6) Comentati pe scurt (maxim 6 randuri) urmatoarea asertiune : » negocierile sunt schimburi multivalente de concesii   » T1/6-2008 , Tfn 8/2009 (carte pg 129)

sau negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multivalente de concesii.

------------Procesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr-un schimb reciproc de concesii. Pe parcursul negocierilor participantii formulau cereri de concesii si faceau oferte de facilitati.Astazi, se recurge, de-a lungul negocierilor. la setul de concesii multivalente. Principalul avantaj al acestui tip de negociere este folosirea unei palete foarte largi de probleme sporindu-se astfel sansele ca negociatorii sa gaseasca solutii adecvate la problemele sensibile si ele sa se finalizeze prin incheierea de Acorduri.

7) Acordurile negociate la Runda Tokyo in domeniul cadrului juridic sunt : a,b,c,d,e, sau La Runda Tokyo s-au negociat in domeniul cadrului juridic urmatoarele acorduri: a;b;c;d;e; T5/5-2009, Tfn/6-2009------------Au fost adoptate 5 acorduri : a) Tratament diferit si mai favorabil pt tarile in curs de dezvoltareb) Masuri de salvgardarec) Masuri comerciale legate de balanta de platid) Memorandumul privind reglementarea diferendelore) Memorandumul cu privire la restrictii si impuneri la export

8) Problemele cele mai importante cu privire la accesul la piete din Acordul privind Agricultura negociat la Runda Uruguay au fost : a,b,c,d,e si au vizat (fiecare intr-o fraza) sau Principalele probleme negociate la Runda Uruguay pe Agricultura privind accesul la piata … a,b,c, (si sa spui la fiecare ceva) Tfn5/2009------- a) Aceasta REGLEMENTARE a avut ca scop derularea cat mai ECHITABILA a comertului cu produse agricole b) Prin accesul la piata al produselor agricole s-a urmarit: - eliminarea INTERDICTIILOR care franau importul anumitor produse - ADAPTAREA ofertei la cerintele pietei - accesul sa se faca numai in baza DREPTURILOR VAMALE - el nu trebuie sa faca discriminari intre produsele importate - produsele trebuie sa fie in mare masura ‚CONSOLIDATE” - concesiile privind accesul la piete se refereau la: PRETURI MINIME la import, restrictii cantitativec) Angajamentele asumate adica: - accesul la piete - si a celor in materie de taxe vamaleau fost consemnate in LISTE NATIONALE DE CONSTRANGERE

9) In legatura cu Conferinta Ministeriala a OMC de la Singapore se pot mentiona urmatoarele : a, b,c,d,------------

Conferinta ministeriala de la Singapore 1996a) Perioada imediat urmatoare rundei Uruguay a fost marcata de un optimism ridicat privind cresterea economica si rolul OMC;b) Pe fondul acestui entuziasm a aparut riscul inscrierii pe agenda CM a unei palete de probleme mult prea complexe pentru a intruni consensul;c) Pentru a evita esecul s-au detasat doar doua axe importante: raportul dintre comert si mediu si raportul dintre comert si standardele de munca;d) Pe agenda CM s-au aflat si probleme ca: acordul privind TI si produsele farmaceutice; investitiile si PC; simplificarea procedurilor vamale; planul de actiune pentru TCMPD;

Test nr 2 - 20091)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea asertiune "razboiul si comertul constituie modalitatile cele mai traditionale de comunicare internationala". T1/1- 2008

------------- Putem spune ca nimic nu este mai adevarat decat aceasta afirmatie, pentru ca si una si celalta afecteaza in egala masura viata si activitatea omenirii. Daca razboiul afecteaza in mod negativ omenirea, comertul international genereaza castiguri pe care indivizii si colectivitatile nu le-ar putea obtine izolat, aducand asadar un efect pozitiv. Azi, CI a depasit cadrul traditional al acestei notiuni, el ingloband o multitudine si o extrema varietate de operatiuni care se refera numai indirect la marfa

2) Factorii care influenteaza comertul international cu servicii ” a,b,c,d,e, (cap 1.4 pg 54 curs 3?)----------Comertul cu servicii se defineste printr-o dinamica superioara celui cu bunuri. Comertul international cu servicii este influentat atat de factori comuni ai comertului cat dar si de factori specifici. Astfel el poate fi influentat de: a) Redefinirea constanta a raportului de forte in plan economic si comercial; b) Aparitia si maturizarea gruparilor economice regionale; c) Diversificarea si sporirea eficacitatii masurilor de politica comerciala; d) Fenomenele cu evolutie complexa asupra economiei internationale, e) Progresul tehnico-stiintific, f) Institutionalizarea comertului international, g) Globalizarea sistemelor de productie, h) Redefinirea rolului companiilor transnationale

3) Printre principiile fundamentale ale GATT regasim   : a, b,c,d, T1/5-2009 A NU SE CONFUNDA CU

Principiile care au guvernat negocierilor in cadrul rundelor GATT ----------------------a) Principiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a CNMF si a CRN;b) Interzicerea restrictiilor cantitative la importul si exportul de marfuri si a altor bariere cu efect echivalent in relatiile dintre PC;c) Folosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea sunt admise;d) Interzicerea sau limitarea folosirii subventiilor de export si a taxelor compensatorii;

e) Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei nationale cu conditia sa nu contina taxe cu nivel prohibitiv;f) Adoptarea deciziilor (intre tarile membre) prin consens, iar cand nu se intruneste consensul si pentru probleme procedurale folosirea votului ; g) Solutionarea diferendelor intre PC pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale

4) Printre obiectivele care trebuiau urmarite pe parcursul Rundei Uruguay regasim   : a   ;b   ;c   ;d   ; e T6/7-2008-------------a) Liberalizarea si extinderea comertului international in avantajul tuturor partilor contractante prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare si netarifare;b) Intarirea si imbunatatirea SCI prin supunerea unei parti tot mai importante a comertului international unor norme noi de conduita mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu si convenite pe cale multilaterala;c) Sporirea capacitatii SCI de a se adapta la noile provocari din economia internationala;d) Sporirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara si investitionala.

5) Problemele cele mai importante cu privire la accesul la piete din Acordul privind Agricultura negociat la Runda Uruguay au fost : a,b,c,d,e si au vizat (fiecare intr-o fraza) sau Principalele probleme negociate la Runda Uruguay pe Agricultura privind accesul la piata … a,b,c, (si sa spui la fiecare ceva) Tfn5/2009------- a) Aceasta REGLEMENTARE a avut ca scop derularea cat mai ECHITABILA a comertului cu produse agricole b) Prin accesul la piata al produselor agricole s-a urmarit: - eliminarea INTERDICTIILOR care franau importul anumitor produse - ADAPTAREA ofertei la cerintele pietei - accesul sa se faca numai in baza DREPTURILOR VAMALE - el nu trebuie sa faca discriminari intre produsele importate - produsele trebuie sa fie in mare masura ‚CONSOLIDATE” - concesiile privind accesul la piete se refereau la: PRETURI MINIME la import, restrictii cantitativec) Angajamentele asumate adica: - accesul la piete - si a celor in materie de taxe vamaleau fost consemnate in LISTE NATIONALE DE CONSTRANGERE

6) La Runda Tokyo s-au negociat in domeniul cadrului juridic urmatoarele acorduri: a,b,c,d,e T1 /7-2009, T5/5-2009

sau Acordurile negociate la Runda Tokyo in domeniul cadrului juridic sunt : ------------------

Au fost adoptate 5 acorduri : a) Tratament diferit si mai favorabil pt tarile in curs de dezvoltareb) Masuri de salvgardarec) Masuri comerciale legate de balanta de platid) Memorandumul privind reglementarea diferendelore) Memorandumul cu privire la restrictii si impuneri la export

7) Explicati in 6 randuri cum influenteaza industriile integrate orizontal si vertical comertul si fluxurile comerciale internationale T1/5-2008:

sau …..modul in care industriile integrate orizontal si vertical influenteaza avantajele competitive ale natiunilor   : --------------Industriile din amonte, din aval si integrate orizontal reprezinta unul din cele 4 seturi de determinanti ai avantajelor competitive de la diamantul lui Porter, care sustine ca a) avantajele competitive pe care o tara le detine intr-un sector ofera potentiale avantaje si sectoarelor cu care acesta este integrat pe verticala si pe orizontala;b) C alea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de avantaje competitive este cea a accesului rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai avantajoase input-uri;c) Cel mai important avantaj al integrarii la nivel national este procesul de inovare si modernizare.d) Proximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile culturale, permit fluxuri de informatii mai adecvate si costuri de tranzactie mai mi

8) Comentati in 8 randuri asertiunea:  » negocierile sunt schimburi multivalente de concesii   » T1/6-2008, T1/6-2009, (carte pg 130) sau negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multivalente de concesii. ---------Procesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr-un schimb reciproc de concesii. Pe parcursul negocierilor participantii formulau cereri de concesii si faceau oferte de facilitati.Astazi, se recurge, de-a lungul negocierilor. la setul de concesii multivalente. Principalul avantaj al negocierii este abordarea unei palete foarte largi de probleme si astfel se sporesc sansele ca negociatorii sa gaseasca solutii adecvate la problemele sensibile.

9) In legatura cu protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot exprima urmatoarele idei: a; b; c; d; e. Sau

Protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale a devenit o preocupare a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, T1/3-2009 , T2/5-2008--------a) Ideile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a CI;b) O parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de volumul de inventii, inovatii, design si testari pe care le incorporeaza;c) UE si-a propus prin Strategia Lisabona sa devina “cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila”;

d) Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele informatice, serviciile on-line) se vand si se cumpara in functie de creativitatea pe care o incorporeaza;e) Textilele sau noile masini si utilaje contin inventii si design in proportie considerabila,f) O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafacute;g) Detinatorilor de DPI trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le submineaza statutul;h) Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variaza de la tara la tara;i) Proprietatea intelectuala devine un atu esential al competitivitatii;j) Diferentele dintre tari in ce priveste reglementarea si protejarea PI genereaza numeroase stari tensionale la nivelul sistemului comercial international;k) Pentru a gestiona aceasta noua provocare devine obligatorie armonizarea reglementarilor nationale si adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel multilateral;

Testul 3 – 2009 1) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarea asertiune : «   o mare parte din comertul international actual este o reflectare a dezvoltarii sistemelor globale de productie » T3/1/-2008 (carte pg 49), sau o alta versiune de la T5/2- 2008 Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care globalizarea sistemelor de productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international---------- Asi aminti ca: „globalizarea productiei” inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate prin imbinarea unor componente care provin din diverse locuri/tari. Imaginea traditionala a diviziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si periferia mai putin dezv, care ofera resursele de baza, s-a transformat azi radical prin „delocalizare si globalizare”In termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta” dezintegrare verticala a productiei” sau comert intra-produs. Comertul intra-produse, implicand exportul si importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1/3 din comertul mondial.Aceste evolutii provocatoare si-au pus , cu siguranta, amprenta asupra evolutiei CI. 2) Natiunile fac comert intre ele pentru ca: a; b; c; d (se va comenta fiecare in maximum o fraza). T3/2-2008 (carte pg 26)-------Natiunile fac comert intre ele dintr-o multitudine de ratiuni a) In primul rand deoarece este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se produca la nivel national tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne;b) Factorii de productie, in special resursele naturale, forta de munca, sunt relativ asimetric raspanditi pe glob;c) Fac comert intre ele pentru ca au nevoie de rezultatele creatiei stiintifice si de fortele concurentei externe, pe care tara respectiva nu o ared) Comertul poate duce la crearea de locuri de muncae) Comertul poate contribui la atenurarea decalajelor, a ridicarii standardului de viata al oamenilorf) Poate favoriza cresterea incasarilor valutare

g) Economiile de scara si de gama implica dimensiuni productive care nu se regasesc in cadrul relativ ingust al unei economii nationale;

3) O conduita comerciala multilaterala cu privire la DPI (dreptul proprietatii intelectuale) trebuie sa vizeze : a,b,c,d-----------a) Modul in care trebuie aplicate principiile de baza ale SCI in tranzactiile cu DPI;b) Modul in care se poate acorda o protectie adecvata DPI;c) Maniera in care tarile trebuie sa puna in aplicare, pe teritoriul lor DPI;d) Modul in care trebuie solutionate diferendele comerciale cu privire la proprietatea intelectuala;

4) Printre trasaturile neoliberalismului ca filozofie economica regasim : a,b,c,d,e-------a) Dereglementarea pietelorb) Mobilitatea deplina a capitalurilorc) Austeritatea bugetarad) Privatizarea utilitatilor publicee) Inlocuirea statului bunastare (“welfare state”)f) Restrangerea puterii sindicatelorg) Flexibilizarea pietei muncii (“workfare state”)h) Privatizarea sistemelor de pensii

5) Modurile specifice de prezentare a serviciilor sunt  ( sau moduri specifice de prestare a serviciilor) : a,b,c,d, (se va comenta fiecare intr-o fraza) (cap 1.4, curs 3)----Tranzactiile cu servicii se traduc in 4 moduri specifice de ofertare si prestare de servicii: a)Transfer transfrontalier ( cros-border supply)servicii prestate de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat- servicii de comunicatii, asigurari, servicii financiare. Cele on-line b) Deplasarea consumatorilor dintr-o tara pentru a consuma servicii intr-o alta tara.(consumption abroad); serviciile turistice. c) Prezenta comerciala.(commercial presence) infiintarea unei filiale sau sucursale care presteaza servicii in alt stat, investitiile directe in straine (ISD) Investitii Straine Directe d) Deplasarea persoanelor din tara de origine catre alta tara pentru a presta servicii.( movement of natural persons), servicii de avocatura, consultanta, educationale, arhitectura, constructii.

6) Printre aspectele sistematice ale mecanismului OMC de solutionare a diferendelor regasim : a,b,c,d, sau Printre aspectele sistemice ale procesului de solutionare a diferendelor in cadrul OMC regasim : a,b,c,d,e T6/7-2009-----------Meanismul OMC de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici:a) Sunt implicate direct doar guvernele; ( nu organizatii non-guvernamentale)

b) Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau acordata;c) Capacitatea de punere in aplicare a deciziilor OSD este asimetrica;d) Costurile de administrare a procesului sunt ridicate;e) Cele mai multe cazuri se solutioneaza pe calea consultarilor

7) In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului concluziile cu privire la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa sunt : a,b,c, T3/7-2009

sauIn conformitate cu fundamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot formula urmatoarele concluzii: a; b; c. sau

Din analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind urmatoarele concluzii : a,b,c, (se va comenta fiecare intr-o fraza) T6/4-2009 --------In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului:a) Productia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul 2 si se reduce pana la eliminare in stadiul 3;b) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul 3;c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza in stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul 3. devenind net exportatori d) Deoarece concurenta se intensifica in stadiul 2, firmele inovatoare si concurentii lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor bunurilor, delocandu-si capacitatile de productie in tarile in curs de dezvoltare care devin ulterior importanti exportatori

8) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarele afirmatii : «  numarul de alternative poate fi mic, depinde de provocarile cu care se confrunta negociatorii (carte pg 134) --------Procesul de negociere este strans legat de importanta pe care negociatorii o acorda pentru a ajunge la un acord si a incheia afacerea, dar mai ales a efectelor negative pe care le-ar putea produce esuarea tratativelor. Cand ajungerea la un acord este vitala(stringenta), negociatorii pot mima lipsa de interes pentru a obtine mai multe concesii, dar este evident ca se va obtine un rezultat concret. Cu cat sunt mai mici eforturile investite in tratativele multilaterale, cu atat este mai mica probabilitatea ca procesul negociativ sa esueze. De aceea daca probabilitatea de a esua este mare, nu se vor initia tratative.

9) Conferinta Ministeriala de la Doha s-a deosebit de cea de la Seatle prin : a ;b ;c ;d ;e ; ; T 3/9-2009-------a) Problemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare privind agricultura si serviciile;b) Lista cu privire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a existat un plan cu privire la modul de tratare a problemelor sensibile;c) Ministrii au constientizat efectele negative pe care le-ar genera inca un esec al negocierilor;

d) Climatul politic se schimbase; era o dorinta puternica de afirmare a intereselor comune si de a se transmite un mesaj cu privire la stabilitatea SCI dupa prabusirea CI si dupa evenimentele din SUA;e) Se depusesera eforturi sporite anterior reuniunii pentru implicarea ONG-urilor in formularea de p.d.v in procesul de pregatire;f) Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor;

Testul nr. 4 -20091) Printre deosebirile de fond intre GATT si OMC se pot mentiona a) b) c) d) Sau Diferentele OMC- GATT

--------------------a) GATT a fost un acord provizoriu si adoptat pe baze ad-hoc ,OMC este o organizatie internationala interguvernamentala avand baze legale solide;b) OMC are membrii, in timp ce participantii la GATT s-au numit parti contractante;c) GATT s-a ocupat exclusiv de comertul cu bunuri in timp ce activitatile OMC vizeaza si comertul cu servicii si cu DPI;d) Mecanismul OMC de solutionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil si actioneaza in mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o tara membra. e) In cadrul GATT s-au finalizat 10 acorduri (80 de pagini) comparativ cu 28 de acorduri doar la Runda Uruguay (26.000 de pagini; 200 kg.);f) Aspecte ale comertului care se bucurau in textul GATT de 1-2articole au devenit in cadrul OMC acorduri in sine;g) Termenul reforma nu se regaseste in textul GATT dar se regaseste de 10 ori doar in Acordul cu privire la agricultura;h) GATT este un acord “al diplomatilor”, articolele fiind concise iar termenii lor nu sunt precisi;

2) Subventiile acordate in cadrul Acordului de Agricultura din cadrul Rundei Uruguay: 5 subventii (carte pg 247) sau Printre categoriile de subventii tratate de Acordul privind Agricultura negociat la Runda Uruguay se pot mentiona: a;b;c;d; T5/9-2009-----------In categoria de subventii tratate de Acordul privind Agricultura si care faceau obiectul unor angajamente de reducere intra (sunt 5 categ):a) Subventiile directe de export in functie de performantele obtinute la export;b) Vanzarea la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub nivelul celor pr acticate pe piata interna;c) Programele guvernamentale care presupun prelevarea unor sume asupra intregii productii care se folosesc apoi pentru subventionarea unei anumite parti din productie,d) Masurile de reducere a costurilor prin subventii menite sa diminueze costurile de comercializare;e) Subventionarea transportului intern doar in cazul produselor exportate,f) Subventionarea imput-urilor folosite la realizarea produselor alimentare.

3)_Printre functiile OMC regasim   : a   ;b   ;c   ;d   ;e   ; (se va comenta in

maximum o fraza). T1/7-2008 Carte pg 194--------------a) Crearea conditiilor pentru punerea adecvata in aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale; ( functie executiva)b) Forum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri;( functie legislativa)c) Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre membrii; (functie legislativa)d) Gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre; (functie legislativa)e) Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un nivel sporit de coerenta la nivelul procesului decizional global.(functie legislativa)f) Solutionarea diferendelor (disputelor) comerciale; (sistemul de reglementare a diferendelor) ( functie judecatoreasca)

4) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) asertiunea: „negociatorii pot cauta sa ajunga la angajamente simbolice”. la aranjamente simbolice) carte pg 135 T 4/4-2008==Pot exista situatii in care ajungerea la incheierea unui « Acord » sa fie dificila sau chiar imposibila. Care ar fi atunci solutia pentru ca totusi, dincolo de textele legale existente (Acorduri) , echilibrele dintre obligatiile membrilor GATT si OMC se poata fi extinse si mentinute. Raspunsul ar fi « angajamente simbolice ». Un acord simbolic poate avea o valoare dosebita pt participanti, el poate ajuta la explicarea ratiunilor pt care este dificila ajungerea la un acord, poate duce la revenirea si folosirea unor masuri protectioniste sau poate oferi o mai mare elasticitate procesului. Un astfel de acord simbolic a fost incheiat la Runda Tokyo intitulat «  Clauza de abilitare » care instituia un tratament diferentiat si mai favorabil tarilor in curs de desv.

5)Comentati pe scurt (max. 10 randuri) rezultatele Rundei Uruguay in domeniul netarifar.T 4/8-2008

------------REZULTATELE RUNDEI URUGUAYI ) In domeniul tarifar, principala realizare a fost reducerea taxelor vamale de import, in medie, cu 40% (pentru produse industriale si agricole)II) In domeniul netarifar a) Rezultatele negocierilor comerciale multilaterale, cuprinzand: 52 instrumente juridice, 30 de acorduri, au fost cuprinse in „Actul final al rundei”, semnat in 1994 la Marrakesch, de catre 117 tari (din cele 124 de tari participante) b) Principala realizare a Rundei Uruguay il reprezinta Acordul privind crearea Organizatiei Mondiale a Comertului, c) De asemenea, runda s-a soldat cu adoptarea “Declaratiei Ministeriale ”, care a avut 2 parti: prima pentru” Comertul de marfuri : si a doua pt „ Comertul cu serviciile” d) Au fost abordate pt prima data subventiile in domeniul agricol e) S-a prevazut trecerea la liberalizarea comertului cu servicii .

f) O preocupare importanta a GATT o reprezinta sprijinirea prin intermediul SCI a dez ec a TCD g) S-au negociat teme referitoare la produsele industriale, agricole, textile, servicii financiare, DPI,

6) Printre principiile inscrise in Acordul cu privire la comertul international cu servicii se pot mentiona: a;b;c;d;e; T1/8-2008, T 4/8-2009

sau Printre principiile inscrise in Acordul General pentru Comertul cu Servicii (GATS)---------------a) Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS;b) CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze temporale;c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate;d) Transparenta reglementarilor,e) Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;f) Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii,g) Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;h) Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare.

Intrebari din amintirile fetei6) cum influenteaza OMC relatiile dintre state, sau ce influenta aresau alta intrebare7) ceva legat de OMC si tarile in curs de dezvoltare (parca)

Integrarea tarilor in curs de dezvoltare si a tarilor in tranzitie1) Multa vreme GATT a fost privit ca un “club al tarilor dezvoltate”;2) Treptat tarile in curs de dezvoltare membre au crescut ca numar si si-au asumat tot mai multe obligatii;3) Este provocativ modul in care tarile membre vor gestiona tranzitia de la un “club elitist” la un organism multilateral cu peste 146 de membrii;4) Termenii participarii tarilor in curs de dezvoltare la SCI au oscilat intre reciprocitate si dezangajare;5) Pentru tarile in curs de dezvoltare s-au conturat doua tipuri de tratament preferential: a) Obtinerea unui tratament comercial diferentiat si mai favorabil pe pietele tarilor dezvoltate pe calea preferintelor comerciale( adica tarile in curs de dezv solicitau TD obtinerea unui acces mai bun decat cel derivat din clauza natiunii celei mai favorizate pe pietele tarilor industrializate ) b)Cel de-al doilea tip de tratament preferential consta in solicitarea si obtinerea unor exceptii si derogari de la normele multilaterale de conduita, dela mecanismele GATT

Schimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de SCI;Tratamentul diferential ramane o preocupare in cadrul OMC,

Prevederile specifice pentru tarile in curs de dezvoltare se pot grupa in cinci directii : 1) Nivel mai redus al obligatiilor asumate;2) Perioade mai flexibile de punere in aplicare a angajamentelor;3) Angajamentul TD de a lua in considerare interesele specifice si nevoile de dezvoltare ale TCD;4) Tratament comercial mai favorabil pentru tarile cel mai putin dezvoltate;5) Acordarea de asistenta tehnica si sprijin pentru pregatirea cadrelor in domenii de interes special pentru aceste tari;

Testul nr 5-2009 1) Comentati pe scurt (max 8 randuri) afirmatia "transparenta este vitala pentru credibilitatea sistemului comercial multilateral. .." T5/1 –2009 (carte pg 121)---------Prevederile cu privire la transparenta din Acordul de creare a OMC se refera atat la actele organizatiei cat si la actiunile intreprinse de tarile membre . Deciziile adoptate in cadrul OMC sunt publicate in seria Basic Instruments and Selected Documents (BISD) a Secretariatului OMCTransparenta este unul dintre principiiile de baza ale SCI fiind vitala atunci cand avem de-a face cu tari/parteneri care ofera medii de afaceri percepute instabile, cu riscuri ridicate de tara care duc la perceperea de unei inalte prime de risc. Mecanismul de crestere a transparentei masurilor adoptate poate duce la imbunatatirea raiting-ului unei tari.

2) Analizati succint (max 8 randuri) determinantii factoriali ai avantajelor competitive ale natiunilor.. .(a lui Porter) sau Determinantii factoriali ai teoriei avantajelor competitive ale natiunilor au fost grupati de Porter pe 4 axe--------------I) Primul set il reprezinta „ factorii de productie” care pot fi grupati in: a) Resurse umane; b) Resurse naturale. c) Resurse de cunostinte.d) Resursele de capital e) Infrastructura. f) Clima.II) Al doilea set il reprezinta „ determinantii cererii” Se remarca trei axe prin care cererea influenteaza avantajele competitive ( sau cererea opereaza pe trei axe si anume: a) compozitia cererii; b) dimensiunea si deterninantii cresterii cererii ; c) mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr-o tara se transmit in alte tari.III) Al treilea set il reprezinta „ Industriile din amonte, din aval si integrate orizontal„a)Avantajele competitive pe care o tara le detine intr-un sector ofera potentiale avantaje si sectoarelor cu care acesta este integrat pe verticala si pe orizontala;b) Calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de avantaje competitive este cea a accesului rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai avantajoase input-uri;IV) Al patrulea set „ Strategiile , structura si rivalitatile

intre firme” Dezideratele, viziunea, misiunea, strategiile si filozofia organizationala sunt influentate de climatul in care opereaza;

3) Printre instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu servicii regasim   : a   ;b   ;c   ;d   ;e   ; T5/3-2008a) Restrictii cantitative (care limiteaza direct volumul sau valoarea tranzactiilor);b) Masuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor);c) Masuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectiva sau obligatia de a crea firme pe acel teritoriu ec;d) Obstacole tehnice (cerinte privind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale);e) Masuri care decurg din functionarea pietelor publice ( achizitii guvernamentale, stimulentele-b,f,fb,v,

4) Printre aspectele vizate de Acordul TRIPs regasim: a;b;c;d;e; sau Printre prevederile TRIPs regasim: a; b; c. T4/4-2008----------------------Acordul TRIPs:a) Creeaza premisele ca programele de computer sa fie protejate la fel ca operele literare;b) Stabileste modul in care pot fi protejate datele;c) Extinde reglementarile internationale cu privire la copyright;d) Produsele creatiei tehnologice si artistice sunt protejate contra copierii, reproducerii si difuzarii pentru o perioada de 50 de ani;e) Defineste care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi protejate ca marci de fabrica, de comert sau de servicii;f) Marcile pentru servicii vor fi protejate la fel ca si cele pentru bunuri;g) Marcile care au cunoscut notorietate intr-o tara vor capata o protectie

5) La Runda Tokyo s-au negociat in domeniul cadrului juridic urmatoarele acorduri: a;b;c;d;e; T1/7-2009, Tfn/6-2009 sau Acordurile negociate la Runda Tokyo in domeniul cadrului juridic sunt : -----------Au fost adoptate 5 acorduri:a) Tratament diferit si mai favorabil pt tarile in curs de dezvoltareb) Masuri de salvgardarec) Masuri comerciale legate de balanta de platid) Memorandumul privind reglementarea diferendelore) Memorandumul cu privire la restrictii si impuneri la export

6) Comentati pe scurt (max 6 randuri) urmatoarea asertiune: "pe parcursul negocierilor echitatea este deseori mai importanta decat eficacitatea"…. T5/5-2008 carte pg 130-------------- S-a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate pentru echilibrul pe care il aduc si nu pt fundamentele explicative. Asa s-a intamplat

si cu acceptarea formulei elvetiene la Runda Tokyo ptr ca propunerea venea de la o tar mai mica, neutra si ducea la echilibrarea avantajelor .Aceste solutii bazate pe eficacitate (maximizarea rezultatelor pozitive la nivelul fiecarei tari) independent de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s-au dovedit intotdeauna posibile

7) Printre principiile menite sa calauzeasca negocierile Rundei Uruguay se pot mentiona   : a   ;b   ;c   ;d   ; T5/7-2008 sau(principiile negocierilor Rundei Uruguay) carte pg 189---------a) Transparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiectivele si angajamentele asumate de PC astfel incat sa se obtina avantaje sporite si reciproce pentru toti participantii;b) Lansarea, derularea si finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singur proces;c) Tratament diferentiat si mai favorabil pentru TCD;d) Tarile in curs de dezvoltare nu vor trebui sa ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de dezvoltare;e) Luarea in considerare a posibilitatii ca TCD sa aduca contributii la procesul de liberalizare pe masura imbunatatirii performantelor lor economice;f) Tratament specific pentru tarile cel mai putin dezvoltate;g) Principiul angajamentului unic, cf caruia rezultatele negocierilor vor putea fi asumate doar in integralitatea lor.h) Echilibrul concesiilor

8) Printre principiile inscrise in Acordul cu privire la comertul international cu servicii se pot mentiona: a;b;c;d;e; T1/8-2008, T 4/8-2009 sau Printre principiile inscrise in Acordul General pentru Comertul cu Servicii (GATS)---------a) Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS;b) CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze temporale;c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate;d) Transparenta reglementarilor,e) Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;f) Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii,g) Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;h) Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare.

9.)Printre categoriile de subventii tratate de Acordul privind Agricultura negociat la Runda Uruguay se pot mentiona: a;b;c;d; T4/2-2009 sau Subventiile acordate in cadrul Acordului de Agricultura din cadrul Rundei Uruguay: 5 subventii ( carte pg 247)-----------

In categoria de subventii tratate de Acordul privind Agricultura si care faceau obiectul unor angajamente de reducere intra (sunt 5 categ):a) Subventiile directe de export in functie de performantele obtinute la export;b) Vanzarea la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub nivelul celor pr acticate pe piata interna;c) Programele guvernamentale care presupun prelevarea unor sume asupra intregii productii care se folosesc apoi pentru subventionarea unei anumite parti din productie,d) Masurile de reducere a costurilor prin subventii menite sa diminueze costurile de comercializare;e) Subventionarea transportului intern doar in cazul produselor exportate,f) Subventionarea imput-urilor folosite la realizarea produselor alimentare.

Testul 6 -2009 = 1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea afirmatie  : " diversificarea ca natura a politicii comerciale reduce importanta ideii de stat ca actor unitar ". T6/1 2009 (carte pg 9)

------------Aceasta diversificare se focalizeaza pe echilibrarea intereselor economice ale numerosilor actori implicati fapt ce determina reducerea importantei ideii de stat ca actor unitar care sa fie port-drapelul interesului national.Politica comerciala are ca sarcina si distribuirea mai echilibrata a resurselor intre diferitele grupuri de interes, Politica comerciala strategica se refera la interventiile statului, prin diferite instrumente (subventii, taxe vamale, restrictii cantitative directe) destinate a pune firmele nationale in postura de castigatoare. Exista riscul aparitiei unei situatii de tipul dilemei prizonierului, in care interventia simultana a statelor, duce la un rezultat mai slab decat daca ambele state s-ar fi abtinut de la a interveni, In concluzie, nu se poate spune ca , in noile conditii ale globalizarii, statul nu mai are nici un rol in economie, rolul lui va ramane dar va trebui redefinit.

2)Castigurile derivate din participarea la comertul international sunt   : a   ;b   ;c   ;d   ;e   ; (se va comenta fiecare intr-o fraza). T6/2-2008ATENTIE !! a nu se confunda cu castigurile obtinute

------------John Stuart Mill in lucrarea “Principiile economiei politice , legat de comertiul international, afirma ca de pe urma existentei comertului international se obtin castiguri si anume: a) Castiguri economice directe b) Castiguri indirecte (derivate) c) Castiguri intelectuale si moraleComertul international poate fi un fenomen pozitiv sau negativ, ca urmare si castigurile derivate pot fi pozitive sau negative., sa avantajeze pe cei bogati, Astfel comertul poate duce :a) la crearea de locuri de munca sau la disparitia acestorab) poate atenua decalajele intre grupurile sociale din aceiasi tara sau poate exacerba inegalitatile bazate pe clasa sociala, pe gen sau pe regiunic) el poate contribui la ridicarea standardului de viata al oamenilor sau poate distruge echilibrele ecologice

d) poate favoriza cresterea incasarilor valutare necesare pentru importul de tehnologie sau poate facilita fondurile pentru inarmare si crea premisele ptr coruptie si birocratief) rezultatul fluxurilor comerciale nu sunt prestabilite ele fiind infuentate de relatiie comerciale I si politicile nationale. 4) Din analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind urmatoarele concluzii : a,b,c, (se va comenta fiecare intr-o fraza)

sauIn conformitate cu fundamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot formula urmatoarele concluzii: a; b; c. T4/8-2008 sau

In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului concluziile cu privire la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa sunt : a,b,c, T3/7-2009-----------------In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului:a) Productia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul 2 si se reduce pana la eliminare in stadiul 3;b) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul 3;c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza in stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul 3. devenind net exportatori d) Deoarece concurenta se intensifica in stadiul 2, firmele inovatoare si concurentii lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor bunurilor, delocandu-si capacitatile de productie in tarile in curs de dezvoltare care devin ulterior importanti exportatori

5) Printre criticile care se aduc sistemului comercial multilateral regasim : a,b,c,d, (se va comenta fiecare intr-o fraza) T4/9-2008 Sau Printre dezavantajele ------------Perceptii critice la adresa sistemului comercial international SCI a) OMC dicteaza politicile comerciale ale statelor;b) OMC este pentru comertul liber cu orice pret;c) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de dezvoltare;d) Interesele comerciale au prioritate asupre celor ambientale;e) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate;f) Sistemul comertului international accentueaza saracia si conduce la pierderi de locuri de munca;g) tarile in curs de dezvoltare nu au nici-o forta in cadrul OMC;h) OMC se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese;i) Tarile mai slabe sunt fortate sa adere la OMC;j) OMC este o organizatie nedemocratica

6) Printre principiile care au guvernat negocierile comerciale multilaterale se pot mentiona : a,b,c,d -----------

Principalele activitati in cadrul sistemului comercial international multilateral s-au derulat in cadrul unor runde de negocieri. La baza acestor negocierii, din cadrul rundelor GATT au stat o serie de principii cadru si anume:a) Fiecare parte contractanta decide daca participa sau nu la negocieri, participarea nefiind obligatorie;b) Nici unei parti contractante nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind sa fie de egala valoare;c) Concesiile acordate in cadrul multilateral nu pot fi retrase in mod unilateral; in situatii determinate retragerea unilaterala se poate face cu oferirea de concesii echivalente;d) De rezultatele negocierilor beneficiaza automat, in virtutea clauzei natiunilor celei mai favorizate, toate tarile parte contractanta

7) Printre aspectele sistemice ale procesului de solutionare a diferendelor in cadrul OMC regasim : a,b,c,d,e sau Printre aspectele sistematice ale mecanismului OMC de solutionare a diferendelor regasim : a,b,c,d, T3/6-2009-----------------Meanismul OMC de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici:a) Sunt implicate direct doar guvernele; ( nu organizatii non-guvernamentale)b) Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau acordata;c) Capacitatea de punere in aplicare a deciziilor OSD este asimetrica;d) Costurile de administrare a procesului sunt ridicate;e) Cele mai multe cazuri se solutioneaza pe calea consultarilor

8) Tehnicile de negociere tarifara folosite pe parcursul rundelor GATT au fost : a,b,c,d, (se comenteaza fiecare intr-o fraza) (carte pg 126-127)-------------------Pe parcursul negocierilor multilaterale , din cadrul celor 8 runde din cadrul GATTaccentul s-a pus pe componenta tarifara si a fost prioritar bilateral, folosindu-se ca tehnici de negociere tarifaraa) Formula reducerii liniare a taxelor vamale- negocierile se concentrau asupra unui procent de reducere a taxelor vamale identic pt toate categoriile de produse, aplicabil de toti participantii. S-a folosit in runda a 6-a a GATT, Runda Kennedyb) Tehnica armonizarii disparitatilor tarifare;-s-a folosit in Runda Tokyo si a constat in asa zisa formula elvetiana.De asemenea, pentru reducerea dezechilibrelor intre concezii s-au folosit 2 tehnici principale de negociere - tehnici centrate pe regula ofertantului principal (regula furnizorului principal) - tehnici bazate pe echilibrul concesiilor.De-a lungul rundelor au mai fost folosite ca tehnici de negociere:a) Formula de negociere tara cu tara, produs cu produs /bimultilateralismul- negocierile sunt bilaterale, se bazeaza pe schimbul reciproc de concesii.Ea a fost tehnica de baza in primele 5 runde si in cazul tratativelor privind aderarea de noi membrii la GATTb) Tehnica negocierilor zero pentru zero;

- a constat in preocuparea ptr inlaturarea obstacolelor comerciale pt un sector sau grupa de produse.

9) Printre problemele semnalate, aflate pe agenda negocierilor comerciale multilalterale se pot mentiona : a,b,c,d,e sau printre problemele sensibile (carte pg 41)------------ Tot mai multe state imbratiseaza valentele liberului schimb si ale economiei de piata., solicitand intarirea sistemului comercial si aducerea pe agenda negocierilor a unor probleme sensibile cum ar fi: a) Politicile si practicile anticoncurentiale; b) Problematica ambientala; c) Respectarea drepturilor economice ale lucratorilor; d) Aspectele comerciale ale DPI (dreptul de proprietate intelectuala) e) Aspectele comerciale ale proceselor investitionale; f) Comertul cu servicii; g) Solutionarea noii generatii de diferende comerciale

2008Test Nr. 1- 2008 1) Comentati pe scurt (max. 7 randuri) urmatoarea asertiune "razboiul si comertul constituie modalitatile cele mai traditionale de comunicare internationala" . Testul…./2009---------Putem spune ca nimic nu este mai adevarat decat aceasta afirmatie,,pentru ca si una si cealalta afecteaza in egala masura viata si activitatea omenirii. Daca razboiul afecteaza in mod negativ omenirea, comertul international genereaza castiguri pe care indivizii si colectivitatile nu le-ar putea obtine izolat, aducand asadar un efect pozitiv. Azi, CI a depasit cadrul traditional al acestei notiuni, el ingloband o multitudine si o extrema varietate de operatiuni care se refera numai indirect la marfa

2) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) modul in care redefinirea raportului de forte pe plan international influenteaza comertul international. ------ CI continua sa creasca (mai dinamic sau mai lent) fiind influetat de o serie de factori. Unul dintre ei este si redefinirea raportului de forte caracterizat prin.faptul ca - Se maturizeaza a treia revolutie industriala ,, vorbim azi de dragoni si tigrii asiatici si de gazele americane si europene” care face ca lumea sa devina multipolara. - ideile economice maturizate in tarile dezvoltate sunt tot mai mult asumate de tarile in curs de dezvoltare si de cele in tranzitie,- spiritul de competitie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare;- Europa si America trebuie sa-si asume provocarile lansate in alte zone si sa caute solutii la acestea;+ In urmatorii ani, productivitatea muncii va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor de putere in plan economic

In concluzie tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv alstatelor devenind unul al gruparilor integrationiste (UE, NAFTA, APEC) care croiesc arhitectura raporturilor de forte la scara internationalaStudiile arata ca in locul unor tari aflate in clasamantul competitivitatii internationale este preluat de altele, nemaifiind castigatori consacrati.Modificarile produse in arhitectura raporturilor de forte in plan economic si comercial influenteaza atat dinamica fluxurilor comerciale cat si structura lor pe marfuri dar mai ales orientarea geografica a CI.

3)Printre fortele care influenteaza piata internationala a serviciilor regasim   : a ;b ;c ;d ;e ; (se va comenta in maximum o fraza). T1/2-2009, carte pg 57

------------- Sectorul serviciilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor comerciale si dezvoltarii economiei globale. In cadrul managementului tranzactiilor comerciale internationale- se impun urmatoarele forte care influenteaza pietele de servicii:a) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile oferite;b) Cresterea intensivitatii produselor in DPI(drepturi de proprietate intelectuala)c) Sporirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate;d) Diminuarea distantelor economice dintre state;e) Accentuarea caracterului comercial al serviciilorf) Cresterea si diversificarea cererii pentru servicii;g) Maturizarea conceptului de serviciu global;h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare;

4)Comentati pe scurt (max. 7 randuri) acceptiunea, tipologia si formele transferuliui international de tehnologie.

---------Transferul international de tehnologie consta in transmiterea de catre detinatorul de tehnologie catre beneficiar, contra cost, a cunostintelor cu privire la metoda, modul, experienta de producere a unui produs, crearea unei fabrici, uzine etc., impreuna cu tehnice aferenta. Obiectul transferului international de tehnologie se poate concretiza in: brevete de inventie, desene si modele tehnice, formule secrete de fabricatie cunoscute sub denumirea de know-how, enegineering, francising, hardware si software etc Transferul de tehnologie implica astfel transmiterea drepturilor de proprietate industriala, lucru realizabil numai pe baza de contracte . Ca forma, luandu-se drept criteriu consimtamantul detinatorului de tehnologie:avem 2 mari categorii transferul international de tehnologie efectuata fara consimtamantul detinatorului si efectuata cu consimtamantul detinatorului

5) Explicati (max. 8 randuri) modul in care industriile integrate orizontal si vertical influenteaza avantajele competitive ale natiunilor   : Tf nr/7-2009

sau …cum influenteaza industriile integrate orizontal si vertical comertul si fluxurile comerciale internationale -----------------Industriile din amonte, din aval si integrate orizontal reprezinta unul din cele 4 seturi de determinanti ai avantajelor competitive de la diamantul lui Porter, care sustine ca 1) a vantajele competitive pe care o tara le detine

intr-un sector ofera potentiale avantaje si sectoarelor cu care acesta este integrat pe verticala si pe orizontala;2) C alea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de avantaje competitive este cea a accesului rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai avantajoase input-uri;3) Cel mai important avantaj al integrarii la nivel national este procesul de inovare si modernizare.4) Proximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile culturale, permit fluxuri de informatii mai adecvate si costuri de tranzactie mai mici;

6) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) urmatoarea asertiune   : negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multivalente de concesii. T1/6-2009, Tfn8/2009

Sau «   negocierile sunt schimburi multilaterale de concesii   » ----------Procesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr-un schimb reciproc de concesii. Pe parcursul negocierilor participantii formulau cereri de concesii si faceau oferte de facilitati.Astazi, se recurge, de-a lungul negocierilor. la setul de concesii multivalente. Principalul avantaj al negocierii unei palete foarte largi de problem consta in faptul ca sporesc sansele unui comportament cooperant. Cu cat paleta problemelor luate in considerare este mai larga, cu atat este mai mare sansa ca negociatorii sa gaseasca solutii adecvate la problemele sensibile.

7_Printre functiile OMC regasim   : a   ;b   ;c   ;d   ;e   ; (se va comenta in maximum o fraza). T4/3-2009 Carte pg 194--------------a) Crearea conditiilor pentru punerea adecvata in aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale; ( functie executiva)b) Forum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri;( functie legislativa)c) Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre membrii; (functie legislativa)d) Gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre; (functie legislativa)e) Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un nivel sporit de coerenta la nivelul procesului decizional global.(functie legislativa)f) Solutionarea diferendelor (disputelor) comerciale; (sistemul de reglementare a diferendelor) ( functie judecatoreasca)

8)Printre principiile inscrise in Acordul General pentru Comertul cu Servicii (GATS) regasim  : a ;b ;c ;d ;e.

--------a) Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS;b) CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze temporale;c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate;d) Transparenta reglementarilor,

e) Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;f) Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii,g) Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;h) Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare.

9)In Declaratia de la Singapore s-a reiterat angajamentul cu privire la : a ;b ;c ;d ;e ;

a) Crearea unui SCM mai corect, echitabil si mai deschis;b) Liberalizarea progresiva si eliminarea TV si a BN in comertul cu bunuri;c) Liberalizarea progresiva a comertului cu servicii;d) Respingerea tuturor formelor de protectionism;e) Eliminarea tratamentului discriminatoriu in relatiile comerciale internationale;f) Integrarea TCD, a TCMPD si a economiilor in tranzitie in SCM;g) Asigurarea nivelului maxim posibil de transparenta.

Test Nr. 2- 20081) Comentati pe scurt (max. 7 randuri) urmatoarea asertiune "una dintre trasaturile mediului in schimbare al politicii comerciale este erodarea granitelor care marcheaza limitele dintre politica externa si politica economica externa". (carte pg 11)

----------Aceasta erodare, putem spune, a inceput in perioada postbelica, mai precis din perioada Razboiului Rece, cand s-a permis amestecarea politicilor economice cu politicile de securitate, Acest lucru a determinat atat limitarea sferei participantilor la diplomatia comerciala internatonala dar in acelasi timp a determinat ca si fluxurile economice sa fie influentate, (de multe ori nefavorabil), de influente geopolitice. O manifestare a divizarii EST-Vest si a folosirii schimburilor comerciale ca pe un instrument de politica externa a fost US Export Control Act din 1949.

2) Printre castigurile obtinute ca urmare a participarii la comertul international regasim   : a   ;b   ;c   ;d   ; (se va comenta in maximum o fraza) se poate enumera   : carte pg 27ATENTIE!! A nu se confunda cu castigurile derivate

--------------Comertul international poate fi un fenomen pozitiv sau negativ, ca urmare si castigurile pot fi pozitive sau negative. Astfel comertul poate duce :a) Locuri de munca mai bune si mai bine remunerate;b) Piete cu dimensiuni mai mari,c) Mai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala,d) Reducerea saraciei si a subdezvoltarii;e) Cresterea interesului pentru forme institutionalizate de raporturi comercialef) Descoperirea si utilizarea unor tehnici de comercializare noi si adecvate gi a unor noi retele logistice,h) Diseminarea tehnologiilor si imbunatatirea canalelor de comunicare;k) Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.

3)Comentati succint (max. 6 randuri) modul in care aparitia si maturizarea gruparilor economice regionale influenteaza comertul international.

Printre factorii care influenteaza CI se afla si aparitia Gruparilor economice regionale care a) S-au constituit initial ca derogari de la principiul clauzei natiunii celei mai favorizate, la inceput sub forma de zone de liber schimb si uniuni vamale si apoi ca piete comune si uniuni economice si monetareb) Ulterior, ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si distorsionat fluxurile comerciale traditionale;c) Devin laboratoare unde se experimenteaza noi norme de conduita in plan comercial;d) Regionalizarea nu este incompatibila cu dezideratul de liberalizare comerciala;e) Consacra noi actori comerciali cu o forta comerciala si de negociere sporita.f) Tarilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele existente sau sa creeze noi grupari;g) Marile puteri comerciale care au respins regionalizarea si-au schimbat intre timp vocatia;h) Crearea unor grupari integrationiste-internalizeaza schimburile comerciale, creeaza noi centuri protectioniste,redefineste scala avantajelor comparative, accentueaza concurenta, uniformizeaza si simplifica reglementarile

4)In corelatie cu comertul cu bunuri , serviciile se pot clasifica in   :a   ;b   ;c   ;d   ; ----------a) Servicii incorporate in bunuri(filme, carti, componente pentru sectorul informatic);b) Servicii complementare comertului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distributie, asigurare, financiare, bancare, de promovare);c) Servicii care se substituie comertului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparatii si intretinere);d) Servicii care se comercializeaza independent de bunuri(asigurari de persoane si alte asigurari non-marfa, servicii contabile si de audit, juridice,medicale, de telecomunicatii,informatice, turistice)

5)In legatura cu protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot exprima urmatoarele idei: a; b; c; d; e. sau

Protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale a devenit o preocupare a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, T1/3-2009 Tfn9/2009--------------a) Ideile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a CI;b) O parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de volumul de inventii, inovatii, design si testari pe care le incorporeaza;c) UE si-a propus prin Strategia Lisabona sa devina “cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila”;d) Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele informatice, serviciile on-line) se vand si se cumpara in functie de creativitatea pe care o incorporeaza;e) Textilele sau noile masini si utilaje contin inventii si design in proportie considerabila,f) O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafacute;

g) Detinatorilor de DPI trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le submineaza statutul;h) Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variaza de la tara la tara;i) Proprietatea intelectuala devine un atu esential al competitivitatii;j) Diferentele dintre tari in ce priveste reglementarea si protejarea PI genereaza numeroase stari tensionale la nivelul sistemului comercial international;k) Pentru a gestiona aceasta noua provocare devine obligatorie armonizarea reglementarilor nationale si adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel multilateral;

6)Rivalitatea intre firmele situate in aceeasi tara este benefica din urmatoarele motive   :a   ;b   ;c   ;d   ;(carte pag 100)

Rivalitatea intre firme la nivel national creeaza fundamante pentru competitivitatea la nivel international si ea este benefica din mai multe motive ca:a) Concurenti interni puternici creaza presiuni pentru o noua calitate a activitatilor fiecarei companii;b) Concurenta interna obliga firmele sa-si sporeasca exporturile pentru a se alinia la noile provocari;c) Reusitele in competitia interna inarmeaza managerii cu incredere in succesele viitoare;d) Concurenta interna obliga firmele sa inoveze in modurile care maximizeaza avantajele competitive;e) Rivalitatea creeaza avantaje pentru intreaga economie;f) Rivalitatea contribuie la evitarea unor esecuri

7)Comentati pe scurt (max. 6 randuri) afirmatia  : " in mod concret, reciprocitatea pe parcursul negocierilor comerciale multilaterale poate ajuta procesul de compensare a externalitatilor ".(carte pg 119)

-------------Reciprocitatile sunt impuse de unele tari prin intermediul unui tip de politica comerciala, Insistand pe obtinerea reciprocitatilor si echivalenta concesiilor , tarile participante, la sistemul comercial international, se pot asigura ca raportul lor de schimb nu este influentat nefavorabil. Ptr ca reciprocitatea sa functioneze este necesar ca grupurile de interese favorabile deschiderii pietelor sa nu dispuna de alte mijloace de obtinere a obiectivelor vizate

8) Organizatia Mondiala a Comertului urmareste in principal   : a   ;b   ;c   ;d   ;e   ; (se va comenta fiecare in maximum o fraza).

------------Obiectivele OMC sunt:a) Ridicarea standardului de viata la scara internationala;(ridicarea nivelului de trai a populatiei)b) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecvat de crestere a veniturilor reale si a cererii efective;c) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor materiale si umane la scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationaled) Protejarea si conservarea mediuluiObiectivele GATT au fost completate cu domeniul serviciilor si cu notiunea de dezvoltare durabila, referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la necesitatea protectiei si conservarii mediului inconjurator.

9)Printre avantajele sistemului comercial multilateral se pot mentiona   : a ;b ;c ;d ;e ; (se va comenta fiecare in maximum o fraza).

------------a) Comertul stimuleaza cresterea economica, ceea ce inseamna, printre altele, si crearea a noi locuri de munca mai bune si mai bine remunerate;b)Disputele se solutioneaza in mod constructiv datorita posibilitatii de adresare la organizatii specializate in solutionarea disputelor comerciale,c) Regulile de conduita inlesnesc viata pentru toti, deoarece deciziile in cadrul OMC se iau prin consens, dupa cum au fost negociate si toate acordurile multilaterale, iar ulterior ratificate de parlamentele fiecarui stat membrud) Un comert liber reduce cheltuielile de trai. Exista o multtme de studii cu privire la impactul dintre protectionism si comertul liber. Protectionismul este scump: el intotdeauna ridica preturile.e) Sistemul mondial al comertului ofera un sortiment mult mai mare de produse. Importul face posibila o mai mare alegere de bunuri si de servicii de diversa calitate.f) Piete cu dimensiuni mai mari,g) Mai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala,h) Reducerea saraciei si a subdezvoltarii;i) Guvernele pot rezista mai usor la presiunile lobby-rilor,j) Comertul contribuie la sporirea veniturilor;

Test nr. 3 – 2008 1) Comentati pe scurt (max. 7 randuri) urmatoarea asertiune „ o mare parte din comertul international actual este o reflectare a dezvoltarii sistemelor globale de productie”. T3/1-2009 (carte pg 49) sau o alta varianta de la T5/2-2008 Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care globalizarea sistemelor de productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international----------------------Asi aminti ca: „globalizarea productiei” inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate prin imbinarea unor componente care provin din diverse locuri/tari. In termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta” dezintegrare verticala a productiei” sau comert intra-produs. Comertul intra-produse, implicand exportul si importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1/3 din comertul mondial.Imaginea traditionala a diviziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si periferia mai putin dezv, care ofera resursele de baza, s-a transformat azi radical prin „delocalizare si globalizare ”

2) Natiunile fac comert intre ele pentru ca: a; b; c; d (se va comenta fiecare in maximum o fraza). T3/2-2009 (carte pg 26) -----------Natiunile fac comert intre ele dintr-o multitudine de ratiuni a) In primul rand deoarece este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se produca la nivel national tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne;b) Factorii de productie, in special resursele naturale, forta de munca, sunt relativ asimetric raspanditi pe glob;

c) Fac comert intre ele pentru ca au nevoie de rezultatele creatiei stiintifice si de fortele concurentei externe, pe care tara respectiva nu o ared) Comertul poate duce la crearea de locuri de muncae) Comertul poate contribui la atenurarea decalajelor, a ridicarii standardului de viata al oamenilorf) Poate favoriza cresterea incasarilor valutareg) Economiile de scara si de gama implica dimensiuni productive care nu se regasesc in cadrul relativ ingust al unei economii nationale;

3) Printre determinantii internationalizarii comertului cu servicii regasim: a,b,c,d, ----------Determinantii tranzactiilor cu servicii ( considerate invizibil) – sunt diferiti de cei ai comertului cu bunuri deoarece, in mod traditional serviciile nu pot fi stocatea) Cererea pentru servicii a devenit mai mare, mai informata, mai omogena si mai receptiva fata de eforturile prestatorilor,b) S-a intensificat utilizarea tehnologiei informatiilor;c) Facilitarea accesului prestatorilor de servicii la telecomunicatii;d) Asimilarea progresului tehnic;e) Asocierea, in tot mai mare proportie, a serviciilor la bunurile exportate;f) Includerea informatiilor, considerate resurse strategice, in gama valorilor comercializabile;g) Diversificarea optiunilor aflate la indemana companiilor

Test nr. 4 –2008 1)Comentati asertiunea „insanatosirea climatului comercial international conclude la o alta dimensiune a corelatiei comert – principii etice”. (carte pg 17)

----Aceasta asertiune reprezinta de fapt un alt determinant ai noii diplomatii comerciale internationale.Politicile interne si diplomatia comerciala internationala se completeaza reciproc dar se si exclud datorita diferentelor existente intre perceptia protectiei mediului sau interesele consumatorilor. Sanctiuni comerciale eficace vin dinspre grupuri de consumatori si ONG care fac presiuni asupra companiilor sa respecte cerintele etice si ambientale caz contrar amenintand cu boicotarea anumitor produse . Astazi comertul trebuie sa se desfasoara respectand si principiile eticii ( exemplu nu ar trebui sa fim de acord cu importul mobilei provenite din tari care exploateaza irational padurile, sau sa cumparam produse care au fost realizate prin exploatarea copiilor, adica etica sa nu nu permita sa facem un astfel de comert.)Numai respectand criteriile etice comertul poate sa devina unul sanatos ci corect.

2) Comentati succint ( max 8 rand) modul in care institutionalizarea comertului international influenteaza evolutia acestui flux economic …

sauinstitutionalizarea comertului international si-a pus amprenta asupra evolutiei acestui flux economic. (carte pg 47)

-------------

Dupa al doilea razboi mondial s-a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan financiar, bancar si comercial; In plan comercial s-a vizat institutionalizarea comertului international..Iinstitutionalizarea UNCTAD ca organ de lucru al Adunarii Generale a ONU, aparitia GATT, crearea OMC si instaurarea caracterului obligatoriu al conduitei comertului autentic multilateral au contribuit la evolutia intregului flux economic international, flux care se afla astazi intr-o noua etapa a dezvoltarii sale, adica in etapa globalizarii.

3)Printre restrictiile specifice in calea comertului international cu servicii regasim: a; b; c; d.-----------a) Limitarea numarului de prestatori de servicii intr-un anumit sector;b) Interzicerea accesului prestatorilor straini;c) Limitarea cifrei de afaceri, a obiectului de activitate si a numarului de angajati;d) Impunerea structurii de proprietate si a formei juridice a prestatorului de servicii;e) Plafonarea cotei de piata si a capitalului investit;

4)Printre prevederile TRIPs regasim: a; b; c. T5/4-2009 Sau

Printre aspectele vizate de Acordul TRIPs regasim: a;b;c;d;e;----------Acordul TRIPs:a) Creeaza premisele ca programele de computer sa fie protejate la fel ca operele literare;b) Stabileste modul in care pot fi protejate datele;c) Extinde reglementarile internationale cu privire la copyright;d) Produsele creatiei tehnologice si artistice sunt protejate contra copierii, reproducerii si difuzarii pentru o perioada de 50 de ani;e)Defineste care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi protejate ca marci de fabrica, de comert sau de servicii;f) Marcile pentru servicii vor fi protejate la fel ca si cele pentru bunuri;g) Marcile care au cunoscut notorietate intr-o tara vor capata o protectie

5)In conformitate cu fundamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot formula urmatoarele concluzii: a; b; c. sau

Din analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind urmatoarele concluzii : a,b,c, (se va comenta fiecare intr-o fraza) T6/4-2009 sau In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului concluziile cu privire la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa sunt : a,b,c, T3/7-2009----------------In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului:a) Productia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul 2 si se reduce pana la eliminare in stadiul 3;b) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul 3;

c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza in stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul 3. devenind net exportatori d) Deoarece concurenta se intensifica in stadiul 2, firmele inovatoare si concurentii lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor bunurilor, delocandu-si capacitatile de productie in tarile in curs de dezvoltare care devin ulterior importanti exportatori

6) Principiul nediscriminarii este un pivot de baza al Sistemului comercial multilateral din urmatoarele ratiuni: a; b; c; d (comentati in maximum o fraza).

(carte pg 116) ------------Principiul nediscriminarii presupune acordarea reciproca si neconditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate si a principiului tratamentului national, fiind considerat un pivot de baza din urmatoarele ratiuni: a) De natura economica; (desi barierele comerciale sunt instrumente economice ineficiente, daca nu se discrimineaza intre furnizorii externi, firmele importatoare si consumatorii vor fi stimulati sa se aprovizioneze de la ofertantii cu costurile cele mai mici.b) Ofera sanse egale tarilor indiferent de marime;(ofera tarilor mici garantia ca marile puteri nu vor institui bariere comerciale in defavoarea lor)c) De eficienta; e) Reducerea costurilor si duratei negocierilor.(prin extinderea rezultatelor negocierilor intre 2 tari se evita tratative bilaterale, multilaterale indelungate si cu costuri mari)

7) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) asertiunea: „negociatorii pot cauta sa ajunga la angajamente simbolice”. la aranjamente simbolice) carte pg 135 T 4/4-2009==Pot exista situatii in care ajungerea la incheierea unui « Acord » sa fie dificila sau chiar imposibila. Care ar fi atunci solutia pentru ca totusi, dincolo de textele legale existente (Acorduri) , echilibrele dintre obligatiile membrilor GATT si OMC se poata fi extinse si mentinute. Raspunsul ar fi « angajamente simbolice ». Un acord simbolic poate avea o valoare dosebita pt participanti, el poate ajuta la explicarea ratiunilor pt care este dificila ajungerea la un acord, poate duce la revenirea si folosirea unor masuri protectioniste sau poate oferi o mai mare elasticitate procesului. Un astfel de acord simbolic a fost incheiat la Runda Tokyo intitulat «  Clauza de abilitare » care instituia un tratament diferentiat si mai favorabil tarilor in curs de desv.

8)Comentati pe scurt (max. 10 randuri) rezultatele Rundei Uruguay in domeniul netarifar.T 4/6-2009

------------REZULTATELE RUNDEI URUGUAYI) In domeniul tarifar, principala realizare a fost reducerea taxelor vamale de import, in medie, cu 40% (pentru produse industriale si agricole)II) In domeniul netarifar a) Rezultatele negocierilor comerciale multilaterale, cuprinzand: 52 instrumente juridice, 30 de acorduri, au fost cuprinse in „Actul final al rundei”, semnat in 1994 la Marrakesch, de catre 117 tari (din cele 124 de tari participante)

b) Principala realizare a Rundei Uruguay il reprezinta Acordul privind crearea Organizatiei Mondiale a Comertului, c) De asemenea, runda s-a soldat cu adoptarea “Declaratiei Ministeriale ”, care a avut 2 parti: prima pentru” Comertul de marfuri: si a doua pt „Comertul cu serviciile” d) Au fost abordate pt prima data subventiile in domeniul agricol e) S-a prevazut trecerea la liberalizarea comertului cu servicii. f) O preocupare importanta a GATT o reprezinta sprijinirea prin intermediul SCI a dez ec a TCD g) S-au negociat teme referitoare la produsele industriale, agricole, textile, servicii financiare, DPI,

9) Printre dezavantajele sistemului comercial multilateral regasim : a,b,c,d, (se va comenta fiecare intr-o fraza) T6/5-2009 Sau Printre dezavantajele sistemului --------------Perceptii critice la adresa sistemului comercial international SCI a) OMC dicteaza politicile comerciale ale statelor;b) OMC este pentru comertul liber cu orice pret;c) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de dezvoltare;d) Interesele comerciale au prioritate asupre celor ambientale;e) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate;f) Sistemul comertului international accentueaza saracia si conduce la pierderi de locuri de munca;g) tarile in curs de dezvoltare nu au nici-o forta in cadrul OMC;h) OMC se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese;i) Tarile mai slabe sunt fortate sa adere la OMC;j) OMC este o organizatie nedemocratica

Test Nr. 5 -2008 1) Comentati pe scurt (max. 8 randuri) afirmatia   : "transparenta este vitala pentru credibilitatea sistemului comercial multilateral ". (carte pg 121) T5/1 –2009--------------Prevederile cu privire la transparenta din Acordul de creare a OMC se refera atat la actele organizatiei cat si la actiunile intreprinse de tarile membre. Deciziile adoptate in cadrul OMC sunt publicate in seria Basic Instruments and Selected Documents (BISD) a Secretariatului OMCTransparenta este unul dintre principiiile de baza ale SCI fiind vitala atunci cand avem de-a face cu tari/parteneri care ofera medii de afaceri percepute instabile, cu riscuri ridicate de tara care duc la perceperea de unei inalte prime de risc. Mecanismul de crestere a transparentei masurilor adoptate poate duce la imbunatatirea raiting-ului unei tari.

2 ) Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care globalizarea sistemelor de productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international. Sau o alta varianta de la T3/1-2008 sau T3/1/2009 Comentati pe scurt (max. 7 randuri) urmatoarea asertiune „o mare parte din

comertul international actual este o reflectare a dezvoltarii sistemelor globale de productie”. T3/1-2009------------------ Asi aminti ca: „globalizarea productiei” inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate prin imbinarea unor componente care provin din diverse locuri/tari. Imaginea traditionala a diviziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si periferia mai putin dezv, care ofera resursele de baza, s-a transformat azi radical prin „delocalizare si globalizare”In termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta” dezintegrare verticala a productiei” sau comert intra-produs. Comertul intra-produse, implicand exportul si importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1/3 din comertul mondial.Aceste evolutii provocatoare si-au pus , cu siguranta, amprenta asupra evolutiei CI.

3) Printre instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu servicii regasim   : a   ;b   ;c   ;d   ;e   ; T503/2009 -------------a) Restrictii cantitative (care limiteaza direct volumul sau valoarea tranzactiilor);b) Masuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor);c) Masuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectiva sau obligatia de a crea firme pe acel teritoriu ec;d) Obstacole tehnice (cerinte privind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale);e) Masuri care decurg din functionarea pietelor publice ( achizitii guvernamentale, stimulentele-b,f,fb,v,

4) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) teoria rivalitatii strategice globale. (carte pg 70) --------------Aceasta teorie a fost lansata ,in anii 80,de economistii Paul Krugman si Kevin Lancaster. Ei au studiat impactul rivalitatii intre marile companii transnationale asupra fluxurilor comerciale si au constatat ca firmele se preocupa sa-si dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala; Ei au concluzionat ca, comertul international se va generaliza dominand fluxurile comerciale. Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala pentru a obtine avantaje competitive durabile.Astfel de firme sunt” Caterpillar si Komatsu,Unilever si Procter and Gamble, Toyota si Ford.Firmele care concureaza pe piata globala dispun de mijloace ptr a obtine avantaje durabile. Ca: a) detinerea de drepturi de proprietate intelectuala, (o marca de comert, o denumire de origine, un brevet sau un konw-how) b) investitiile in cercetare-dezvoltare, (prin ele firma capata statut de first-mover) c) preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de gama d) valorificarea curbei de experienta

5) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) urmatoarea asertiune "pe

parcursul negocierilor echitatea este deseori mai importanta decat eficacitatea ". T5/6-2009, carte pg 130 ------------- S-a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate pentru echilibrul pe care il aduc si nu pt fundamentele explicative. Asa s-a intamplat si cu acceptarea formulei elvetiene la Runda Tokyo ptr ca propunerea venea de la o tar mai mica, neutra si ducea la echilibrarea avantajelor .Aceste solutii bazate pe eficacitate (maximizarea rezultatelor pozitive la nivelul fiecarei tari) independent de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s-au dovedit intotdeauna posibile.

6)Printre principiile menite sa calauzeasca negocierile Rundei Uruguay se pot mentiona   : a   ;b   ;c   ;d   ; T5/7-2009 ( carte pg 189) sau (principiile negocierilor Rundei Uruguay)----------

a) Transparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiectivele si angajamentele asumate de PC astfel incat sa se obtina avantaje sporite si reciproce pentru toti participantii;b) Echilibrul concesiilorc) Lansarea, derularea si finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singur proces;d) Tratament diferentiat si mai favorabil pentru TCD;e) Tarile in curs de dezvoltare nu vor trebui sa ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de dezvoltare;f) Luarea in considerare a posibilitatii ca TCD sa aduca contributii la procesul de liberalizare pe masura imbunatatirii performantelor lor economice;g) Tratament specific pentru tarile cel mai putin dezvoltate;h) Principiul angajamentului unic, cf caruia rezultatele negocierilor vor putea fi asumate doar in integralitatea lor.

7) Comentati pe scurt (max. 8 randuri) reciprocitatea ca principiu fundamental al sistemului comercial multilateral.---------Reciprocitatea este un element fundamental al principiului sistemului comercial multilateral a) Reflectand dorinta de a limita inclinatia spre unilateralism;b) Se prezinta sub multe forme( poate fi difuza si specifica);c) Apare si in procesul de aderare de noi membri intrucat acestia dobandesc pe cale multilaterala toate facilitatile negociate deja;d) O cale de intelegere a rolului reciprocitatii este sa se porneasca de la premisa ca sectoarele concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice ;e) Pentru ca reciprocitatea sa functioneze este important ca grupurile de interese favorabile liberalizarii sa nu aiba alte mijloace de a obtine acest deziderat;

8)Comentati pe scurt (max. 10 randuri) rezultatele Rundei Uruguay in domeniul tarifar.

------------In cadrul rundei Uruguay s-a prevazut :- continuarea procesului de reducere liniara a taxelor vamale, astfel TD trebuiau sa-si reduca taxele vamale in decurs de 5 ani cu un nivel mediu de 40%

- pe langa preferintele vamale acordate unilateral de TD, TCD la importul de produse manufacturate, a fost convenit Protocolul celor 16 privind acordarea de reduceri de taxe vamale in comertul cu anumite produse intre tarile participante, precum si Sistemul Global de Preferinte Vamale (SGPV), in cadrul caruia 35 de TCD si-au redus si pot sa-si reduca in continuare taxele vamale in comertul lor reciproc.

9) In legatura cu intentia statelor membre OMC de a conveni standarde de baza in planul politicilor sociale se pot formula urmatoarele idei   : a   ;b   ;c   ;d   ;e   ; (se va comenta fiecare intr-o fraza).---------------a) Comertul si standardele sociale- nu se afla, in principiu, pe agenda OMC, dar intrucat a suscitat o mare atentie merita analizata in viitor.b) ideea de standarde in plan social, elaborate de OMC a aparut atunci cand companiile au reclamat ca in anumite tari nu sunt respectate drepturile lucratorilor lucru ce determina pt unii exportatori avantaje competitive.c) Pt ca OIM (Organizatia Internationala a Muncii, creata in 1919, nu dispune de mecanisme care sa oblige tarile membre sa puna in aplicare o serie de normes-a considerat oportuna introducerea acestei probleme pe agenda OMC, considerandu-se ca astfel se poate folosi mecanismul de solutionare a diferendelor d) La insistentele SUA si Franta, standardele de munca au fost inscrise pe agenda OMC in ultima parte a Rundey Uruguaye) Ele cereau introducerea unie ”clauze sociale” care sa impuna standarde minime pt interzicerea muncii fortate, , prevenirea discriminarii la locul de munca, permiterea libertatii de asociere, negocierea unor contracte colective de munca, adica a drepturilor fundamentale ale lucratorilor nu spre problema salariilor(respectiv sttabilirea unui plafon minim)

Test Nr. 6- 20081)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea afirmatie  : "diversificarea ca natura a politicii comerciale reduce importanta ideii de stat ca actor unitar". T6/1 2009 (carte pg 9)

------------Aceasta diversificare se focalizeaza pe echilibrarea intereselor economice ale numerosilor actori implicati fapt ce determina reducerea importantei ideii de stat ca actor unitar care sa fie port-drapelul interesului national.Politica comerciala are ca sarcina si distribuirea mai echilibrata a resurselor intre diferitele grupuri de interes, o activitate cat mai complexa legata si de interactiunea dintre actorii publici si cei privatiPolitica comerciala strategica se refera la interventiile statului, prin diferite instrumente (subventii, taxe vamale, restrictii cantitative directe) destinate a pune firmele nationale in postura de castigatoare. Exista riscul aparitiei unei situatii de tipul dilemei prizonierului, in care interventia simultana a statelor, duce la un rezultat mai slab decat daca ambele state s-ar fi abtinut de la a interveni, In concluzie, nu se poate spune ca , in noile conditii ale globalizarii, statul nu mai are nici un rol in economie, rolul lui va ramane dar va trebui redefinit.

2)Castigurile derivate din participarea la comertul international sunt   : a   ;b   ;c   ;d   ;e   ; (se va comenta fiecare intr-o fraza). T6/2-2009

ATENTIE !! a nu se confunda cu castigurile obtinute-----------------John Stuart Mill in lucrarea “Principiile economiei politice , legat de comertiul international, afirma ca de pe urma existentei comertului international se obtin castiguri si anume: a) Castiguri economice directe b) Castiguri indirecte (derivate) c) Castiguri intelectuale si moraleComertul international poate fi un fenomen pozitiv sau negativ, ca urmare si castigurile derivate pot fi pozitive sau negative., sa avantajeze pe cei bogati, Astfel comertul poate duce :a) la crearea de locuri de munca sau la disparitia acestorab) poate atenua decalajele intre grupurile sociale din aceiasi tara sau poate exacerba inegalitatile bazate pe clasa sociala, pe gen sau pe regiunic) el poate contribui la ridicarea standardului de viata al oamenilor sau poate distruge echilibrele ecologiced) poate favoriza cresterea incasarilor valutare necesare pentru importul de tehnologie sau poate facilita fondurile pentru inarmare si crea premisele ptr coruptie si birocratief) rezultatul fluxurilor comerciale nu sunt prestabilite ele fiind infuentate de relatiie comerciale I si politicile nationale.

3) Explicati pe scurt (max. 8 randuri) maniera in care societatile transnationale influenteaza evolutia comertului inernational. .( Carte 1.3.8, pg 51)

----------CTN nu sunt actori noi pe piata (au aparut in sec XVIII), dominand pietele

internationale pe baze cvasi-monopoliste. Ceea ce s-a schimbat in prezent este rolul sporit pe care acestea il au in cadrul sistemului comercial internationa, iar acest lucru se vede prin cifrele net superioare ale productiei internationale realizate de ele fata de indicatorii macroeconomici ai celorlalti.Fenomenul globalizarii a facut posibil ca CTN (Companiile transnationale) sa transpuna in practica noile tehnologii si astfel productia internationala realizata de acesti actori economici sa creasca intr-un ritm superio fata de ceilalti indicatori macroeconomici. Integrarea economica globala este, in tot mai mare masura, produsul sistemelor productive integrate ale corporatiilor. Vanzarile anuale in strainatate ale celor mai mari 100 CTN depasesc 2100 de miliarde de USD cca ce reprezinta peste 25% din comertul mondial.

4)Printre aspectele specifice ale negocierilor multilaterale privind comertul cu servicii regasim   : a   ;b   ;c   ;d   ;(cursul 3)

sau Specificitati ale negocierilor in comertul cu servicii:-----------------a) S-a urmarit prea insistent echivalenta concesiilor la nivelul fiecarui sector;b) Grupurile de interese care insista sa se mentina protejate pietele nationale sunt mai puternice decat cele favorabile liberalizarii;c) Sectorul serviciilor este inca puternic reglementat ceea ce face ca institutiile guvernamentale sa se opuna liberalizarii;

d) Este necesara obtinerea parteneriatului cercurilor de afaceri in procesul de liberalizare.

5) Explicati (in max. 8 randuri) modul in care determinantii factoriali influenteaza comertul inernational.

------------Determinantii competitivitatii globale, separat, dar mai ales impreuna, definesc contextul in care firmele apar si mai ales cum concureaza intre ele. Acest climat are nevoie de resurse si de cunostinte, necesare pt a alimenta atuurile concurentiale specifice unui sector, are nevoie de informatii care sa indice oportunitatile ce trebuiesc avute in vedere. Cu cat este mai complex si mai dinamic mediul economic intr-o tara cu atat este mai probabil ca esueze daca nu internationalizeaza si nu valorifica adecvat cerintele acestora. Toate cele 4 categorii de determinanti, descoperti de Porter, vor avea o influenta majora asura CI.

6) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) urmatoarea asertiune " negocierile comerciale multilaterale sunt jocuri concurentiale desfasurate in mai multe etape". (carte pg 130)

sau « negocierile internationale sunt jocuri cu mai multe etape   »

-----------------Procesul negociativ presupune parcurgerea mai multor etape, incepand cu actiunea unei tari care initiaza negocieri preliminare conducand la conturarea agendei de negocieri, continuand cu negpcierea propriu-zisa, apoi cu post-negocierea si stadiul de aplicare a rezultatelor. Procesul de negociere propriu-zis cuprinde mai multe sub etape: prima fiind perioada de studiere a propunerilor, cand participantii isi exprima preferintele, apoi o perioada de negocieri consistente, in care participantii solicita concesii si se raspund la cererile de oferta ale celorlalti, redactandu-se apoi setul de solutii fezabile, Stadiul final al tratativelor se incheie cu concluzii redactandu-se forma finala a protocolului)

7) Printre obiectivele care trebuiau urmarite pe parcursul Rundei Uruguay regasim : a ;b ;c ;d ; Tfnr/4/-2009----------------a) Liberalizarea si extinderea comertului international in avantajul tuturor partilor contractante prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare si netarifare;b) Intarirea si imbunatatirea SCI prin supunerea unei parti tot mai importante a comertului international unor norme noi de conduita mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu si convenite pe cale multilaterala;c) Sporirea capacitatii SCI de a se adapta la noile provocari din economia internationala;d) Sporirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara si investitionala.

8) Conferinta Ministeriala de la Doha s-a deosebit de cea de la Seatle prin   : a   ;b   ;c   ;d   ;e   ; ; T 3/9-2009--------------------

a) Problemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare privind agricultura si serviciile;b) Lista cu privire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a existat un plan cu privire la modul de tratare a problemelor sensibile;c) Ministrii au constientizat efectele negative pe care le-ar genera inca un esec al negocierilor;d) Climatul politic se schimbase; era o dorinta puternica de afirmare a intereselor comune si de a se transmite un mesaj cu privire la stabilitatea SCI dupa prabusirea CI si dupa evenimentele din SUA;e) Se depusesera eforturi sporite anterior reuniunii pentru implicarea ONG-urilor in formularea de p.d.v in procesul de pregatire;f) Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor;

9)Comentati pe scurt (max. 10 randuri) rezultatele Rundei Uruguay in domeniul masurilor antidumping, compensatorii si de salvgardare . ---------------I) Codul antidumpingUn pret se considera a fi pret de dumping daca este mai mic decat:a) Costurile de productie + o marja rezonabila de profitb) Pretul practicat de exportator pe propria piatac) Pretul practicat de exportator pe o piata terta reprezentativad) S-a stabilit cu ocazia acestei runde ca orice investigatie antidumping trebuie sa inceteze daca marja de dumping este minima (sub 2%) sau daca volumul importurilor este neglijabila (sub 3% din totalul exporturilor straine pe acea piata, la produsul respectiv)Totodata s-a stabilit ca masurile antidumping pot fi impuse pt perioada de maxim 5 ani si pot fi prelungite cu inca maxim 5 ani.II) Acordul privind salvgardareaPrevede ca o tara poate restrcitiona importurile unor produse, daca un sector economic intern este prejudiciat sau amenintat cu prejudiciul de catre importuri.Acordul stabileste ca tarile nu-si pot proteja sectoarele interne prin intermediul masurilor comerciale din "zona gri"Orice masura de acest fel era supusa unei asa numite "sunset clause" (perioada maxima initiala era de 4 ani, dar in situatii speciale putea fi prelungita pana la 8 ani).Alte aspecte importante ale RUIII) Acordul privind subventiile si masurile compensatoriireglementeaza 2 aspecte: normele de conduita si actiunile pe care le pot adopta statele ca raspuns la aceste practici considerate anticoncurentialeAcordul imparte subventiile in trei categorii: a) Subventii interzise/prohibite (grupa rosie) - cele care au drept scop stimularea directa a exporturilor sau ii determina pe cei care le primesc sa prefere produsele autohtone in deterimentul celor din importb) Subventiile actionabile (grupa galbena) - pot face obiectul impuneri unor taxe de retorsiune, dar numai dupa demonstrarea prejudiciului cauzat. Acordul mentioneaza 3 categorii de prejudicii: Subventiile acordate in tara exportatoare afecteaza un sector din tara importatoareSubventiile acordate in tara exportatoare afecteaza firmele concurente dintr-o tara atunci cand acestea actioneaza pe o piata tertaSubventiile acordate afecteaza exportatorii ce doresc sa patrunda pe piata respectivac) Subventii neactionabile (gr.verde) - curpind subventiile nespecifice sau

subventiile acordate pt cercetare, ecologizare sau pt sustinere "infant industries"Singurul domeniu ce face e in tara exportatoare tie de la prevederile acestui acord este cel al aeronavelor civile

Test1) Avantajul comparativ in acceptiunea lui D. Ricardo reprezinta …

David Ricardo si Robert Torrens si-au sintetizat TEORIA astfel: Avantajul relativ sau avantajul comparativ -este castigul realizat de o natiune care produce si vinde la extern bunuri pe care le realizeaza cu costuri mai mici relativ la alte bunuri nationale, iar in schimbul lor procura alte marfuri a caror realizare la intern se dovedeste mai putin avantajoasa. Dilema teoriei costurilor comparative de productie(avantajului relativ nu da raspunsul la o intrebare fundamentala-ce factori determina, care produs se califica pentru a avea avantaje comparative in cazul fiecarei tari

2) Determinantii cererii influenteaza avantajele competitive ale firmelor si natiunilor pe urmatoarele axe   : a) b) c)

Sau Determinantii factoriali influenteaza avantajele competitive ale firmelor si natiunilor pe urmatoarele axe   : a, b, c, d Se remarca trei axe : a) compozitia cererii; b) dimensiunea si deterninantii cresterii cererii ; c) mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr-o tara se transmit in alte tari.

3) Comentati pe scurt teoria similaritatii intre tari ……..Esenta teoriei similaritatii intre tari ale lui Linder, din 1961,: - schimburile cu produse manufacturate se datoreaza existentei in toate tarile lumii a unor panele de utilizatori avand aceleasi preferinte de consum; El constata ca cele mai promitatoare piete se dovedesc cele din tarile unde preferintele consumatorilor sunt similare cu cele ale utilizatorilor de pe propia piata;Teoria similaritatii sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse manufacturate se desfasoara intre tarile avand un PNB pe locuitor similar; Teoria similaritatii se dovedeste utila in explicarea comertului cu produse diferentiate pentru care marca si reputatia joaca un rol important in decizia de cumparare.

4) Printre principiile fundamentale ale Sistemului Comercial International regasim a) b) c) d) e)

Principiile Sistemului Comercal International1) Nediscriminarea;2) Reciprocitatea;3) Consolidarea angajamentelor;4) Transparenta;5) Salvgardarea.

5) Formulati singuri o intrebare in legatura cu solutionarea diferendelor din cadrul OMC si raspundeti in maxim 6 randurila aceasta

Cum se solutioneaza diferendele intre partile componente PC ?Raspuns: pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale

6) Tarile dezvoltate s-au angajat prin Prevederile Partii a IV-a a GATT sa a) b) c)

In urma eforturilor unite ale tarilor in curs de dezvoltare , care au cerut un statut special, in 1965, a fost adaugata la GATT Partea a IV-a intitulata Comert si Dezvoltare. In aceasta parte a fost introdus Conceptul de Tratament special si diferentiat pentru TCS.. Motivele pt care a fost elaborat acest capitol sunt detaliate in Articolul XXXIV al Acordului si anume:a) ridicarea nivelului de si dezvoltarea treptata a economiilor tuturor partilor contractante , cu precadere a TCDb) dorinta de a favoriza aceste state atat in ceea ce priveste exportul sau importul unor produse vitale pentru tara lorc) necesitatea de a micsora decalajul economic dintre tari prin instrumente specifice de comert

7) Analizati pe scurt (max 6 rand) noii determinanti comerciali ( sau noii determinanti ai diplomatiei comerciale)

Cea mai cunoscuta tipologie de determinanti comerciali este cea conturata in cadrul GATS; Serviciile pot fi percepute ca activitati, ca performante si ca avantaje;De regula, sunt considerati nestocabili si presupun proximitatea furnizorilor si beneficiarilor. Ei au la baza factori comuni si specifici si se definesc printr-o dinamica superioara celui cu bunuri. Natura tranzactiilor se modifica frecvent;

8) Formulati 3 concluzii cu privire la functionarea Sistemului Comertului International

1) sistemul comercial international SCI este o interesanta colectie de reusite dar va trebui supus unui incitant proces de redesenare ca urmare a provocarilor derivate din procesul de globalizare;2) OMC este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de guvernare globala, care implica in perspectiva o revizuire si o mai clara definire a functiilor diferitelor organizatii internationale;3) Doar o combinatie sinergica intre reformele interne si modificarea fundamentelor guvernarii globale poate garanta faptul ca OMC isi va valorifica integral potentialul de care dispune.

9) Formulati singuri o intrebare in legatura cu transparenta ca principiu al OMC in max 6 rand la aceasta)

Este transparenta un principiu de baza al sistemului comertului international ? Raspuns Da

Cursul nr. 1FUNDAMENTELE NOII DIPLOMATII COMERCIALE IN CONDITIILE GLOBALIZARII „ orice epoca este una de tranzitie. Noi stim despre viitor foar un singur lucru cert, ca nu va mai arata ca prezentul”.1) Determinantii noii diplomatii comerciale internationale (carte pg 7)a) Razboiul si comertul- modalitatile traditionale de comunicare internationalab) Efectele pozitive ale comertului prevaleaza in raport cu cele negative

c) Vor exista mereu schimburi comerciale internationale, schimburi care functioneza pe baza avantajului competitivd) Optiunea pentru liber schimb sau pentru diferite niveluri de protectionism- variaza pe grupuri de interesee) Climatul economic in prezent este complex, “comert corect” (fair trade) inlocuieste ”comert liber” (free trade)f) Argumentele traditionale se completeaza- cu actori noi (ONG, grupari integrationiste, societate civila), domenii noi (comert cu servicii, drepturi de proprietate intelectuale, investitii financiare, concurenta, mediu)g) Erodarea granitelor care marcheaza limitele dintre politica externa si politica comerciala externa- cine conduce: Economicul saul Politicul?h) S-au acutizat conflictele intre marii actori comerciali, conflicte care au pus la incercare diplomatia comerciala si multilaterala

.Tabloul actual al comertului internationalSe bazeaza, inca pe o perceptie clasica, centrata la nivelul statelor ca actori ai procesului1) In primul rand se bazeaza, inca pe o perceptie traditionala, conform careia politicul si economicul locuiesc in lumi diferite;2) Se reduce importanta statului ca actor unitar, port-drapel al interesului national;3) Se erodeaza treptat granitele care marcheaza limitele dintre politica externa si politica economica externa;4) In plan comercial se acutizeaza conflictele intre marii actori comerciali care pun la grea incercare diplomatia comerciala bi, pluri si multilaterala;5) Se desprinde ca importanta geoeconomia in raport cu geopolitica.6) Devine tot mai important rolul organismelor nonguvernamentale si al societatii civile in definirea normelor multilaterale de conduita;7) Este tot mai acuta necesitatea insanatosirii climatului comercial international pe axa comert-principii etice;8) O trasatura de baza a actualului climat comercial este corelatia intre actorii principali si interesele pe care acestia le reprezinta;Tipuri de actori participanti la tabloul comercial 1) Firmele multinationale;2) Firmele globale;3) Minimultinationalele;4) Statele;5) Gruparile economice integrationiste;6) Organizatiile neguvernamentale;7) Grupurile de interese apartinand societatii civile.Trasaturi ale dinamicii comertului international1) In perioada postbelica comertul international a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere comparativ cu orice alta perioada comparabila;2) Comertul international a devansat ca dinamica ceilalti indicatori cu care se masoara cresterea economica;3) Ritmul de devansare este din ce in ce mai rapid;4) Se accentueaza corelatia dintre cresterea economica si coeficientul de deschidere al economiilor.5) Ritmul de crestere a comertului intrasectorial este superior celui de crestere a comertului total;

6) Se contureaza o corelatie pozitiva intre cresterea totala a exporturilor si cea a exporturilor de produse semiprelucrate.Elementele care contribuie la dinamica economiei globale :1) Tendinta tot mai pronuntata de deschidere a economiei spre mediul extern;2) Transformarile din domeniul logisticii internationale;3) Dezvoltarea dinamica a tehnologiei informatiei;4) Tranzitia de la economia transnationala la economia globala.(transformarea rolului economic al statului; abandonarea conceptiei keynesiste sau fordiste si insusirea celei neo-liberale)Globali zarea obliga actorii economici sa :1) Reactioneze rapid in procesul de negociere;2) Aleaga oportunitatile optime;3) Prefere noi tipuri de tehnici tranzactionale,4) Aiba o viziune strategica;5) Fie gestionari de mari portofolii;6) Perceapa si sa-si asume regulile jocului.Se schimba specificitatile actorilor comerciali SAU Firma multinationala versus firma globala1) Firma multinationala: - se afla in cautarea factorilor de productie; - cauta debuseele optime pentru produsele si serviciile sale; - se straduieste sa minimizeze costurile ca principal atu al competitivitatii.2) Firma globala: - integreaza cele trei obiective; - are o viziune globala asupra pietei si a concurentei; - trebuie sa-si cunoasca foarte bine principalii rivali concurand sau asociindu-se cu acestia; - se comporta ca un jucator global; - tehnologiile au un rol tot mai important in coordonarea filialelor; - cultiva un lant de localizare, delocalizare, relocalizare; - se inscrie in triunghiul –global networking, global switching, global focusing.

Comertul international intre contestare si sustinere neconditionataIn prezent comertul international1) Se asociaza cu - imaginea unei mari companii; - rivalitatea intre variati actori economicii; - practicile comerciale neloiale; - negocierile, de multe ori confidentiale in cadrul unor forumuri regionale sau multilaterale.2) Conecteaza oamenii obisnuiti din toate zonele lumii pe o axa productie-consum tot mai complexa schimbandu-le viata nu totdeauna in bine.3) Determina modul in care oamenii. - se hranesc - se imbraca - locuiesc si petrec timpul liber - au acces la educatie - le sunt respectate drepturile fundamentale - participa la interdependentele globaleLa modul cel mai comun Sistemul comercial international SCI este Definit cadefinitii

1) O retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actori invizibili pentru ei, dar ale caror vieti sunt afectate de reguli care le guverneaza comportamentul economic;2) Aceste reguli pot schimba fundamental vietile oamenilor si pot crea un mediu in care sunt partajate beneficiile fluxurilor comerciale,3) O mare parte din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a cresterii economice se risipeste pentru ca este gestionat inadecvat .

Cresterea importantei regulilor comercialeImportanta regulilor comerciale1) Importanta normelor de conduita comerciala a crescut semnificativ atat la nivel intern cat si international;2) Volumul comertului international si al actorilor institutionali si privati participanti a crescut;3) Regulile multilaterale de conduita nu se aplica numai la 1 /5 din productia mondiala ci vizeaza atat bunurile cat si serviciile;4) Normele de conduita comerciala convenite la nivel international influenteaza semnificativ reglementarile interne5) Reglementarile interne cu privire la brevetare, servicii financiare, subventii si masurile de sprijin acordate diferitelor sectoare ale economiei capata dimensiune comerciala si se reglementeaza in cadrul OMC;6) Unele norme internationale de conduita ridica aspecte de natura etica;7) Interesul publicat a crescut in importanta ca urmare a unor diferende comerciale care ating aspecte sensibile cum ar fi: mediul, taxele corporative si sanatatea publica.

Modificarea determinantilor diplomatiei comerciale SAUELEMENTELE CARE CONTRIBUIE LA MODIFICAREA DETERMINANTILOR DIPLOMATIEI COMERCIALE1) Interdependentele tot mai pronuntate permit tarilor sa se specializeze in sectoarele si activitatile in care sunt mai competitive;2) Se produce o tot mai evidenta deschidere spre mediul economic extern care genereaza avantaje dar si disconfort;3) Concurenta, dinamica si structura pietelor de export, evolutia cererii sunt influentate de avantajele tehnologice si de modificarea preferintelor consumatorilor;4) Tarile cu economiile cele mai deschise au de castigat pe termen mediu si lung.

Funda mentele comertului international sunt influentate de : 1) Avantajele comparative si competitive ale statelor si companiilor;2) Structura sectoarelor analizate;3) Specificitatile strategiilor si de managementul firmelor;4) Natura, previzibilitatea si eficacitatea politicilor guvernamentale;5) Inertia istorica( traditii, obiceiuri, moduri de viata specifice).

Globali z area reprezinta 1) Un mod natural de evolutie catre “o lume fara frontiere”2) Un concept folosit in mod exagerat si ale carui influente maligne sunt supradimensionate3) Un subterfugiu pentru a justifica decalajele, cresterea somajului si reducerea bunastarii

4) Un “mit care se potriveste unei lumi fara iluzii si care ne rapeste sperantele conducand la o patologie a asteptarilor supradimensionate5) Un stadiu in evolutia economiei de piata

Putem analiza globalizarea ca:1) O perioada istorica specifica2) Ca o confluenta a fenomenelor economice3) Ca triumf al valorilor americane4) Ca spatiu de confruntare intre marii actori economici5) Ca revolutie socio-tehnologica6) Ca strategie urmata de tari dar si de marile corporatiiGlobafobie sau antiglobalizare1) Exista o notabila deosebire intre cele doua curente;2) Luarile de pozitie impotriva globalizarii reprezinta provocari la adresa SCI si a regulilor care il guverneaza si nu respingerea comertului in sine,3) “ Globafobia” este, mai degraba, o percepere pesimista a comertului international;4) Sustinatorii acesteia considera ca globalizare a produce mai multa saracie, polarizare sociala, exploatarea tarilor sarace de catre cei dezvoltati si de CTN, pagube ambientale. Nu se poate demonstra ca fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste efecte.

Globafilia 1) Sustinatorii acestui curent practica un optimism nesustenabil;2) Are o puternica sustinere in cadrul FMI, BIRD, OMC si in tarile dezvoltate;3) Se concentreaza pe cresterea exporturilor, liberalizarea importurilor si sporirea coeficientului de integrare la nivelul economiei mondiale;4) Se considera ca toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv iar barierele comerciale sunt un “rau nenecesar”;5) Principala provocare este transformarea comertului international in generator de bunastare prin schimbarea institutiilor, a normelor de conduita si a comportamentului actorilor economici.

Unele dileme – Se pun urmatoarele intrebari:1) Cum putem sa ne asiguram ca tarile mai putin dezvoltate si paturile mai sarace ale populatiei beneficiaza efectiv de cresterea investitiilor private si se pot imprumuta mai ieftin?2) Cum poate spori aceesul la noile tehnologii si ne putem asigura ca vor fi folosite corect?3) Poate asistenta externa sa sprijine micii interprinzatori sa gaseasca cea mai buna cale catre pietele externe?4) Cum se poate dezvolta un nou parteneriat care sa treaca dincolo de cooperarea interguvernamentala si sa sprijine cauza dezvoltarii?l5) Cum ne putem asigura ca vocea tarilor mai mici este auzita si ascultata in cadrul dezbaterilor cu privire la conduita comerciala internationala?Alte dileme1) De ce anumite natiuni devin terenul pentru concurenta de succes in anumite sectoare?2) De ce unele firme localizate in anumite tari sunt capabile sa-si creeze si sa mentina avantaje competitive in raport cu alti concurenti din acelasi sector sau din sectoare diferite?;

3) De ce unele tari sunt gazda celor mai importanti leaderi globali?

Cursul Nr. 2.B) Aparitia si maturizarea gruparilor economice regionale1) S-au constituit initial ca derogari de la principiul clauzei natiunii celei mai favorizate, la inceput sub forma de zone de liber schimb si uniuni vamale si apoi ca piete comune si uniuni economice si monetare2) Ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si distorsionat fluxurile comerciale traditionale;3) Devin laboratoare unde se experimenteaza noi norme de conduita in plan comercial;4) Regionalizarea nu este incompatibila cu dezideratul de liberalizare comerciala;5) Consacra noi actori comerciali cu o forta comerciala si de negociere sporita.6) Tarilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele existente sau sa creeze noi grupari;7) Marile puteri comerciale care au respins regionalizarea si-au schimbat intre timp vocatia;8) Crearea unor grupari integrationiste a) internalizeaza schimburile comerciale, b) creeaza noi centuri protectioniste, c) redefineste scala avantajelor comparative, d) accentueaza concurenta, e) uniformizeaza si simplifica reglementarile

C) Diversificarea si sporirea eficacitatii masurilor de politica comerciala1) Comertul international este derulat in conditiile unei concurente afectata de numeroase obstacole comerciale aflate in calea accesului liber la piete;2) Gama acestor bariere s-a imbogatit iar eficacitatea lor a sporit continuu;3) S-a conturat o lege a protectiei constante;4) Genereaza insemnate pierderi de bunastare;5) Puseurile de protectionism insotesc de regula momentele de conjunctura nefavorabila;6) Barierele submineaza bazele specializarii

D) Fenomenele cu evolutie complexa asupra economiei internationale1) Se prezinta sub forma: a) exploziei preturilor la unii factori de productie, b) crizelor structurale, c) volatilitatii cursurilor valutare (trecerea la currsurile valutare flotante), d) constientizarii caracterului epuizabil al resurselor (fenomene aparute in jurul anilor 1970)2) In acest deceniu s-a inregistrat cea mai sustinuta dinamica valorica a comertului international3) Raportul de schimb s-a deteriorat in defavoarea tarilor in curs de dezvoltare;4) In deceniile 8, 9 si 10 s-a conturat o corelatie interesanta intre fluxurile de marfuri si cele de capital si tehnologie.

E) Progresul tehnico-stiintific Evolutiile tehnologice au modificat determinantii comertului international pe toate axele sale;- informatia ocupa locul central, viteza de circulatie a informatiilor a crescut, - - teritoriile s-au apropiat- Tehnologii noi- Internet- au creat noi oportunitati de afaceri- Transporturile combinate- contributie esentiala - s-a diversificat gama produselor si serviciilor; - s-a redus distanta economica dintre agentii economici; - se creeaza noi oportunitati de afaceri, - creste numarul de consumatori si solvabilitatea acestora; - se modernizeaza retelele de distributie si se produce internationalizarea acestora

F) Institutionalizarea comertului international1)A devenit necesara ca urmare a: - aparitiei unor noi actori ai comertului; - modificarii reactiei firmelor la noii stimuli ai pietei; - accentuarii caracterului sinergic al instrumentelor de politica sectoriala, - diversificarii factorilor care contribuie la schimbarile societale. 2) S-a realizat sub o forma provizorie GATT, ( Acordul General pentru tarife si Comert) permanentizandu-se prin crearea O.M.CSistemul comercial international a fost guvernat de GATT timp de 50 de ani- au fost obtinute succese importante in planul liberalizarii comertului1964- institutionalizarea UNCTAD ca organ de lucru al Adunarii Generale a ONU- comertul si problemele conexe dezvoltarii au fost tratate independent1995- crearea OMC- consacra permanenta, eficacitatea si caracterul obligatoriu al conduitei comertului autentic multilateral

G) Globalizarea sistemelor de productieGlobalizarea- a lansat noi provocari in fata sistemului comercial international1) Cu un secol in urma- globalizarea= transfer de bunuri sau fluxuri financiare intre tari2) In prezent- globalizarea este condusa de dezvoltarea sistemelor de productie care devin transfrontaliere3) Prin intermediul investitiilor straine directe si al aliantelor strategice, firmele isi pot localiza activitatile creatoare de valoare in orice colt al lumii4) O mare parte a comertului international din ultimele decenii este o reflectare a dezvoltarii sistemelor globale de productie- grad inalt de specializare= “dezintegrare verticala a produsului” sau “dezintegrare verticala a productiei” “comert intra-produs”, “decesul distantei”5) Transformarile tehnologice si liberalizarea comerciala au deplasat limitele optiunilor productive;6) La dinamizarea acestui proces au contribuit barierele comerciale dar si noile tehnici de comunicare.7) O parte tot mai mare din comertul international este produsul sistemelor globale de productie;

H) Redefinirea rolului companiilor transnationale1) Noile schimbari in tabloul comercial au facut posibila globalizarea iar CTN au transpus-o in practica,2) CTN nu sunt actori noi ai tabloului economic, ce s-a schimbat este doar rolul lor in cadrul schimburilor comerciale;3) Este dificila si comentabila comparatia intre marimea unei companii transnationale cu cea a unei economii nationale;4) Comertul international este tot mai mult o afacere intracorporatista.

Cursul Nr. 3NOII DETERMINANTI AI COMERTULUI CU SERVICII

Acceptiuni, forte determinante, principii

Caracteristici ALE COMERTULUI INTERNATIONAL CU SERVICII1) Are la baza factori comuni si specifici si se defineste printr-o dinamica superioara celui cu bunuri;2) Natura tranzactiilor se modifica frecvent;3) Serviciile pot fi percepute ca activitati, ca performante si ca avantaje;4) Cea mai cunoscuta tipologie este cea conturata in cadrul GATS;5) De regula, sunt considerate nestocabile si presupun proximitatea furnizorilor si beneficiarilor. Definire servicii1) “Serviciile sunt activitati oferite sub forma imateriala de catre un furnizor unui beneficiar, fara ca acesta, in calitate de cumparator, sa obtina si dreptul de posesiune” (Kotler si Armstrong)2) “Activitati depuse de o persoana sau agent economic, la solicitarea unei persoane sau firme, sau cu consimtamantul acestora, in scopul modificarii starii persoanei beneficiare sau a bunului care ii apartine”(T.P.Hill)3) “Activitati indreptate spre o persoana fizica sau juridica sau spre bunurile ce-i apartin, rezultatul fiind chiar modificarea conditiei persoanei sau bunurilor supuse respectivei activitati”(T.P.Hill)

Tipologia serviciilor •Servicii comercializabile/necomercializabile•Servicii de productie/de consum•Servicii pure/complementare/de acces•Servicii materiale/imateriale•Servicii relationale/la distanta•Servicii standardizate/individualizate•Servicii periodice/ocazionale•Servicii continue/sezoniere•Servicii care nu pot fi prestate decat prin prezenta efectiva si simultana a partilor/servicii care nu necesita prezenta simultana Tipologia serviciilor (alta clasificare) 1)Servicii de afaceri; 2) Servicii de comunicare;3)Servicii de constructii si de engineering; 4) Servicii de distributie;

5) Servicii educationale; 6) Servicii de sanatate6)Servicii financiare, bancare si de asigurare 7) Servicii turistice;8) Servicii culturale, sportive si de agrement; 9) Servicii de transport;10) Alte tipuri de servicii

Prin natura lor serviciile int erna tio nale implica atat operatiuni comerciale cat si plasamente investitionaleFactorii care determina aceasta interconditionalitate sunt:1) Elasticitatea mai ridicata a cererii de servicii in raport cu veniturile;2) Bunurile incorporeaza tot mai multe active din sectorul tertiar oferite de furnizori specializati;3) Conditiile mai favorabile de productie din tarile cu venituri mai ridicate.

Tipuri de asimetrii care trebuie corectate prin interventia autoritatilor publice 1) Majoritatea sectoarelor prestatoare de servicii se caracterizeaza prin concurenta imperfecta;2) Numeroase piete de servicii se confrunta cu problema informatiei imperfecte sau asimetrice;3) Pe anumite segmente ale pietei se acutizeaza problema externalitatilorConduita in comertul international cu servicii1) Cea mai utilizata cale de protejare a sectoarelor nationale de servicii a fost reteaua de reglementari nationale diferite, netransparente si aplicate relativ discriminatoriu;2) Principiile de baza folosite in comertul cu servicii au fost: CNMF si CRN;3) Treptat serviciile au patruns pe agenda unor reuniuni internationale iar expunerea la concurenta externa s-a accentuat;Principiile care guverneaza comertul cu servicii1) Nediscriminarea in relatiile comerciale dintre participantii la acordurile bilaterale si multilaterale;2) Noua reciprocitate functionala si evolutiva;3) Sporirea accesului prestatorilor de servicii la pietele externe;4) Concurenta loiala;5) Liberalizarea comerciala;6) Transparenta reglementarilor la nivel national.Noua filozofie internationala cu privire la aspectele specifice ale comertului international cu servicii se bazeaza pe:1) Reguli si concepte general aplicabile si unitare in raport cu toate actiunile care pot afecta tranzactiile;2) Reguli specifice in plan sectorial in raport cu particularitatile diferitelor categorii de servicii;3) Preocupari diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete de liberalizare si dereglementare;In functie de efectul distorsionant al reglementarilor asupra pietei:1) Serviciile bancare, de asigurari, de transport aerian si de comunicatii sunt supuse unui inalt grad de reglementare;2) Serviciile de distributie si de transport rutier se definesc printr-un nivel moderat de reglementare;3) Celelalte tipuri de servicii se caracterizeaza printr-un nivel aparent redus de reglemetare.

Cai de liberalizare1) Armonizarea legislatiilor nationale(integrarea profunda);2) Inlaturarea barierelor din calea fluxurilor de servicii(integrarea partiala).Evaluarea accesului la pietele serviciilor este mai complexa pentru ca:1) Schimburile internationale cu servicii au caracter mai complex. Consumul si productia unui serviciu sunt doua activitati simultane. 2) Productia si consumul serviciilor fac obiectul unor influente semnificative ale politicilor guvernamentale, care au fost elaborate fara a se tine seama de efectele lor asupra comertului, intrucat serveau alte obiective de politica economica.Noi axe de abordare ai comertului cu servicii1) Astazi consumatorii pretind mai degraba solutii la problemele lor decat bunuri si servicii in sine;2) Se modifica semnificativ determinantii competitivitatii;3) Ceea ce anterior se exprima sub forma de costuri mai reduse, calificare superioara a fortei de munca si management mai performant se exprima in prezent printr-un coeficient sporit de satisfactie a consumatorilor;4) Eficienta de astazi inseamna: folosire adecvata, lant al valorii, protectia mediului;5) In cadrul fluxurilor comerciale capata o pondere tot mai mare: cercetarea- dezvoltarea, designul, distributia, promovarea, garantarea calitatii, functionalitatea bunurilor, serviciile postvanzare.6) Succesul pe pietele externe depinde de capacitatea de a gestiona la nivel national si international pachete de servicii specifice traseului logistic pe care il parcurg bunurile;7) O trasatura de baza a comertului international cu servicii este binomul standardizare-diversificare;8) Cererea de servicii creste continuu pentru ca are o elasticitate mai mare in raport cu veniturile

1.4) Specificitatile comertului international cu servicii (carte pg 54) 1.4.1 A) Importanta sectorului tertiar in economie (a serviciilor) (carte pg 54)1) Factori care au contribuit la cresterea rolului serviciilor: - Elasticitatea mai mare a cererii de servicii in raport cu veniturile (pe masura ce veniturile cresc , s-a constatat ca se accentueaza inclinatia de a cheltui mai mult pt servicii in raport cu bunurile)- Bunurile incorporeaza tot mai multe servicii- “produs extins” oferite de furnizori specializati (design, elemente de marketing)- Serviciile sunt definite ca activitati, ca performante sau ca avantaje.2) Cea mai consacrata abordare tipologica privind serviciile este cea derivata in urma negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay finalizate ca Acordul privind Comertul cu servicii GATS Potrivit acestui acord regasim 12 sectoare mari ale serviciilor si 155 de subsectoare3) Determinantii tranzactiilor cu servicii ( considerate invizibil) – sunt semnificativ diferiti de cei ai comertului cu bunuri deoarece, in mod traditional serviciile nu pot fi stocate4) Tranzactiile cu servicii- componente ale contului curent al balantei comerciale se inscriu in balanta de incasari si plati externe

1.4.2 B) O noua conduita in comertul international cu servicii (carte pg 59)1) Cea mai uzuala cale pentru protejarea sectoarelor national de servicii= o reprezinta reglementarile nationale- diferite de la o tara la alta, imprevizibile, aplicate

discriminatoriu ( aceste reglementari privesc investitiile in sectorul tertiar, crearea de noi actori economici, nr minim sau maxim de lucratori, formule de proprietate, regimul juridic al prestatorilor) 2) Clauza tratamentului national- se impune ca firmelor straine, care isi desfasoara activitatea de comert in interiorul economic al unei tari sa I se acorde acelasi tratament ca si nationalilor. Pe masura ce problematica serviciilor a aparut pe agenda marilor reuniuni comerciale internationale, procesul de expunere la concurenta externa a serviciilor a avansat. Se liberalizeaza serviciile de transport, telecomunicatii, sanatate, bancare, educationale, postale3) Ideea de baza in GATS ( Acordul international privind comertul cu servicii), negociat pe parcursul Rundei Uruguay, - este ca pietele liberalizate + nediscriminare + accentuarea concurentei in comertul international cu servicii= avantaj pentru toata lumea4) La sfarsitul celei de-a opta runda de negocieri GATT (Runda Uruguay)- a fost adoptat un cod de conduita GATS, privitor la acest sector de servicii Acest cod de conduita GATS are determinanti specificim opereaza cu reguli particulare si necesita o reglementare riguroasa la nivel international.5) Noua filozofie internationala cu privire la specificitatile comertului cu servicii - se bazeaza pe urmatoarele elemente : a) Reguli si concepte generale aplicabile unitar in raport cu toate masurile care pot afecta tranzactiile internationale cu servicii b) Reguli specifice sectoriale in conformitate cu particularitatile diferitelor categorii de servicii c) Preocupari specifice diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete de liberalizare si dereglementare6) O abordare noua desprinsa din noua filozofie a GATS se centreaza pe armonizarea legislatiilor nationale (integrarea profunda) in opozitie cu abordarea traditionala centrata pe inlaturarea barierelor comerciale (integrarea incompleta)

1.4.3 C) Specificitatile nereglementarii tranzactiilor cu servicii (carte pg 63) 1) Schimbul reciproc de concesii in cadrul unei forum multilateral cum este OMC a dus la sporirea competitivitatii prin procesul de liberalizare a comertului cu servicii2) Procesul de negociere se va complica tot mai mult, in viitor,ca urmare a complexitatii si diversitatii restrictiilor care se mentin in calea comertului cu servicii3) Negociatorii s-au concentrat asupra regulilor specifice comertului cu servicii4) Abordarea negocierilor in maniera “sector cu sector” - Nu a dus la rezultate rapide - Negocierile sunt conduse de preocuparile si interesele firmelor din sfera serviciilor - Au fost implicati mai degraba producatorii si distribuitorii si nu utilizatorii de servicii care sunt in afara sectorului.5) Numeroase categorii de servicii (financiare, telecomunicatii, transporturi)- rol strategic in cadrul economiei globale- serviciile= “sistemul nervos” al unei economii6) Tranzactiile comerciale internationale cu servicii sunt previzionate a dobandi o noua dinamica pe masura`ce noua conduita comerciala multilaterala se va pune in aplicare7) Procesul negocierilor multilaterale in domeniul comertului cu servicii va fi si mai dificil in viitor si diferit fata de comertul cu bunuri. Serviciile fac mai putin obiectul exportului decat bunurile ceea ce face ca nr si forta de persuasiune a sectoarelor

concurate de importuri sa o depaseasca pe cea a celor orientate spe exportul de servicii ceea ce atenueaza preocuparea pentru liberalizarea comertului cu servicii

Cursul Nr.4

TEORII CU PRIVIRE LA COMERTUL INTERNATIONAL Explicatii cu privire la determinantii sai si tentative de anticipare a trendurilor

viitoareA. Teorii clasice

1) Mercantilismul;2) Teoria avantajelor absolute( A. Smith);3) Teoria costurilor comparative de productie( D. Ricardo);4) Teoria dotarii natiunilor cu factori de productie( Modelul Hecksher-Ohlin) A.1) Mercantilismul1) A fost filozofia economica a secolului al XVI-lea;2) Exprima convingerea ca avutia unei natiuni se exprima prin cantitatea de metale pretioase de care dispune o tara;3) Principalul deziderat al autoritatilor al autoritatilor uneitari era sporirea rezervelor de aur si argint;4) Calea de atingere a acestui deziderat era cresterea excedentului balantei comerciale prin impulsionarea exporturilor si restrictionarea importurilor;5) Din punct de vedere politic Mercantilismul a fost agreat de cercurile guvernamentale, de grupurile industriale si chiar de lucratori;6) Numeroase grupuri de interese au inregistrat efecte negative sub forma de impozite mai mari, preturi ridicate, mentinerea ineficientei in economie, intarzierea restructurarii pe baze sanatoase.7) Putem vorbi despre perenitatea filozofiei Mercantiliste, acest curent fiind la moda si astazi in tari ca SUA, Japonia, UE ( Japonia dupa 40 de ani de negocieri a acceptat sa importe orez in limita de cel mult 10% din consumul intern8) Comertul international era considerat un joc cu suma nula

A.2) Teoria avantajului absolut/ avantajelor absolute1) A fost fondata de Adam Smith ( economist scotian, considerat parintele economiei de piata) in lucrarea “An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations” publicata in 1776;2) Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului ( problema de baza a mercantilismului fiind faptul ca se confunda acumularea de aur si argint cu sporul de bunastare) demonstrand ca mercantilismul slabeste bazele dezvoltarii de succes pentru ca impiedica actorii economici sa elaboreze si sa practice strategii pe termen lung centrate pe concurenta libera ceea ce va duce la alocarea ineficienta a factorilor de productie.

3) Smith a sustinut ideea comertului liber intre state , ca liberul schimb este singura cale care sporeste bunastarea natiunilor;4) Intrebarea pe care si-a pus-o Smith a fost- ce bunuri si servicii trebuie sa produca si sa exporte eficient o tara?;5) Pentru a raspunde la aceasta intrebare Smith a dezvoltat teoria avantajului absolut. Raspunsul a fost: - o tara trebuie sa produca si sa exporte acele bunuri si servicii la care detine un avantaj absolut-adica le produce cu costuri mai mici decat celelalte tari;Exemplu ( exista doar 2 tari Fr si J, si 2 produse si un singur factor de productie – munca.Productia pe ora munca Franta Japonia vin 2 1 ceasuri 3 5Concluzii la exemplu de la teoria avantajului absolut1) Numarul de produse diferite realizate intr-o ora de munca este diferit in cele doua tari;2) Franta are un avantaj absolut la vin iar Japonia la ceasuri;3) Presupunem ca se schimba 2 sticle de vin pe 4 ceasuri;4) Daca se specializeaza ambele tari vor avea de castigat; Deficienta teoriei avantajului absolut sau dezavantajul teoriei avantajului absolut 5) Dilema teoriei avantajului absolut : Nu raspunde la intrebarea ce se intampla cu tarile care au avntaj absolut la toate produsele sau nu au avantaj absolut la nici-un produs, rezultand cf teoriei lui Smith ca in astfel de cazuri nu este recomandabil un schimb comerial. A 4) Teoria dotarii natiunilor cu factori de productie ( Modelul Hecksher-Ohlin) Modelul HOS1)Teoria avantajelor comparative nu da raspunsul la o intrebare fundamentala-ce factori determina, care produs se califica pentru a avea avantaje comparative in cazul fiecarei tari?;2) Raspunsul l-au dat 2 economisti suedezi Eli Hecksher si Bertin Ohlin care au elaborat teoria dotarii relative cu factori de productie, cunoscuta ca teoria Hecksher-Ohlin), teorie completata de SAMUELSON3) Analiza lor se bazeaza pe urmatoarele observatii: - dotarea cu factori de productie ( tipuri de resurse , ex ca rezerve mari de petrol, terenuri fertile) difera de la o tara la alta; - bunurile sunt diferite in functie de tipurile de factori de productie utilizati pentru realizarea lor;4) Factorii de productie sunt abundenti (ieftini) si rari( scumpi);5) In concluzie, cei doi economisti si-au sintetizat TEORIA dotarii natiunilor cu factori de productie Modelul H-O-S/HOS (Heckscher-Ohlin-Samuelson) astfel: „ O tara va avea un avantaj comparativ la produsele pentru a caror realizare se folosesc factori de productie abundenti,” PARADOXUL LUI LEONTIEFF

6) Teoria a fost testata empiric, in perioada postbelica, de Wassily Leontieff folosind analiza input-output , o tehnica matematica menita sa permita evaluarea corelatiilor intre sectoarele unei economii. Pornind de la ideea prevalenta atunci in SUA ca aceasta tara este intensiv dotata in capital si deficitara in munca;7) A prezumat ca SUA exporta prioritar produse intensive in capital si importa produse intensive in forta de munca;8) Concluzia la care a ajuns a fost ca SUA exporta prioritar produse intensive in munca si importa produse intensive in capital- Aceasta concluzie este contrara celor doua postulate ale teoriei Hecksher- Ohlin si a fost cunoscuta sub denumirea de paradoxul lui Leontieff;9) Criticii sai au considerat ca: - a folosit un numar redus de sectoare economice; -a luat in considerare doar 2 factori de productie.

B) Teoriile moderne( bazate pe firma) ale comertului international; 1) Teoria similaritatii intre tari;2) Teoria ciclului de viata al produsului;3) Teoria rivalitatii strategice globale;4) Teoria avantajelor competitive ale natiunilor.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial cercetarile in domeniul comertului international s-au concentrat pe rolul companiilor in promovarea fluxurilor comerciale. Ratiunile fundamentarii acestor noi modificari ale determinantilor comertului (adica concentrarea pe firma) 1) Cresterea importantei companiilor multinationale;, ca actori ai economiei internationale2) Incapacitatea teoriilor clasice (care se concentreaza pe tara) de a explica determinantii comertului intra-industrial;3) Esecul analistilor de a verifica in practica prezumtiile teoriilor clasice;4) Diversificarea gamei factorilor de productie.Noile abordari conceptuale iau in considerare noi determinanti factoriali, cum ar fi:a) calitatea bunurilor si a serviciilorb) tehnologia c) marcile de fabrica, comert sau serviciud( denumirile de origine, fidelitatea consumatorilor fata de anumite produse. B 1) Teoria similaritatii intre tari1) A aparut ca urmare a nevoii de a se explica fundamentele comertului intra-sectorial, adica a fluxurilor de bunuri realizate in cadrul acelorasi sectoare industriale. (ex jap exporta Toyota in Germania si importa de la ei BMW), care in ultimii ani a crescut la 40% din comertul international, fapt care nu putea fi explicat folosind teoriile clasice2) In 1961 economistul suedez Steffan Linder a incercat sa explice fenomenul/ proliferarea comertului intra-sectorial;3) Esenta teoriei similaritatii intre tari ale lui Linder : - schimburile cu produse manufacturate se datoreaza existentei in toate tarile lumii a unor panele de utilizatori avand aceleasi preferinte de consum;3) Linden sustine ca la inceput firmele produc bunuri destinate prevalent pietei interne;

4) Pentru a valorifica efectele economiei de scara cauta noi oportunitati de export pe pietele externe;5) Si constata ca cele mai promitatoare piete se dovedesc cele din tarile unde preferintele consumatorilor sunt similare cu cele ale utilizatorilor de pe propia piata;6) Teoria similaritatii sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse manufacturate se desfasoara intre tarile avand un PNB pe locuitor similar;7) Teoria similaritatii se dovedeste utila in explicarea comertului cu produse diferentiate pentru care marca si reputatia joaca un rol important in decizia de cumparare. B 2) Teoria ciclului de viata al produsului1) Conceputa initial pentru domeniul marketingului, teoria a fost dezvoltata, in anii 1960 de Raymond Vernon pentru explicarea fundamentelor comertului si investitiilor internationale;2)Teoria ciclului de viata al produsului pune accentul pe creativitate, extinderea pietelor, avantajele comparative si raspunsul strategic al concurentilor;3)Conform teoriei, ciclul de viata al produsului cuprinde 3 etape: produs nou, produs matur si produs standardizat; a) In stadiul de produs inovativ/nou : - o firma creeaza si lanseaza un produs nou; - produsul este raspunsul la cererea interna dar nu se stie cum va fi perceput de piata - de aceea, extragerea si prelucrarea mesajelor pietei este foarte importanta; - produsele complexe trebuie lansate in tarile dezvoltate, cu piete mari si cu consumatori exigenti;

- cea mai mare parte a productiei este destinata pietei interne,exporturile sunt marginale si vizeaza testarea unor noi piete. b) Stadiul de produs matur- Cererea pentru produsele inovative creste substantial pentru ca utilizatorii le valideaza valoarea si valoarea de intrebuintare;- Firmele inovative isi sporesc capacitatile de productie;- Apar concurentii interni si straini atrasi de profiturile din sectorul respectiv;- Competitivitatea se poate mentine prin reducerea costurilor si se produce delocalizarea productiei in alte tari. c) Stadiul de produs standardizat- Piata produselor se stabilizeaza , ele devenin bunuri comune;- Se amplifica procesul de productie in strainatate in cautarea unor factori mai ieftini si a unor regimuri fiscale mai permisive;- Tara inovatoare incepe sa importe bunurile care initial erau exportate de la filialele companiilor proprii sau de la concurentii acestora.;

B 3) Teoria rivalitatii strategice globale 1) Cele mai recente explicatii, cu privire la fundamentele comertului international, apartin economistilor Paul Krugman si Kevin Lancaster din anii 80;2) Firmele se preocupa sa-si dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala;3) Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala; Astfel de firme sunt” Caterpillar si Komatsu,Unilever si Procter and Gamble, Toyota si Ford.4) Firmele care concureaza pe piata globala dispun de mijloacele ptr a obtine avantaje durabile. Mijloace pentru a obtine avantaje competitive durabile de catre o firma sunt:

sau Surse specifice de avantaje competitive in comertul international a) detinerea de drepturi de proprietate intelectuala, (o marca de comert, o denumire de origine, un brevet sau un konw-how) b) investitiile in cercetare-dezvoltare, (prin ele firma capata statut de first-mover) c) preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de gama . Economia de scara se obtine la acel volum de productie la care costurile unitare sunt cele mai mici, iar economia de gama apare atunci cand costurile medii ale unei firme incep sa scada daca numarul de produse diferite , realizate si vandute , creste. d) valorificarea curbei de experienta

CURS 5Teorii cu privire la comertul international

B 4) Teoria avantajelor competitive ale natiunilor Avantajele competitive ale natiunilor Fundamentele teoriei avantajelor competitive 1) Natura concurentei si a surselor de competitivitate difera de la o tara la alta si de la un sector la altul;2) Locul optim pentru activitatile unei companii depinde de :strategia adoptata, gama de produse sau servicii, evolutiile tehnologice internalizate si drepturile de proprietate intelectuala pe care le poseda;3) Asa cum preciza si Schumpeter, natura concurentei in economie nu se centreaza pe starea de echilibru ci pe o permanenta transformare;4) Este un truism faptul ca economiile de scara, avansul tehnologic si diferentierea produselor sunt baza schimburilor economice.

AVANTAJE COMPETITIVE VS. AVANTAJE COMPARATIVEAvantaje competitive comparativ cu avantaje comparative

Avantaje competitive1) Alegeri / optiuni2) Tehnologia si calificarea de a utiliza eficient factorii3) Intreprinderile decuplate de dotarea cu factori a unei tari4) Unde si cum sunt utilizati factorii5) Piete imperfecteAvantaje comparative1) Mostenire / inzestrare2) Factorii abundenti3) Intreprinderile cuplate cu dotarea cu factori a unei tari4) Cine utilizeaza factorii5) Piete perfecte

CONTEXTUL INTERNATIONAL• PARADIGMA AVANTAJELOR COMPETITIVE• Firmele (vanzatorii) au preferinta pentru:

– piete imperfecte - dereglementare• Gospodariile (cumparatorii) au preferinta pentru: – piete perfecte – reglementare• Divergenta de interese:

- interesul firmelor (vanzator) si - interesul gospodariilor (cumparator)

• Guvernul (democratic) este chemat sa gaseasca un echilbru corect pentru COMPETITIVITATEA NATIUNII

ORIGINILE GEOPOLITICE ALE PARADIGMEI AVANTAJELOR COMPETITIVE1) Competititia geopolitica intre SUA sau actorul geopolitic “SUA –Europa” versus Asia nou industrializata/ Japonia/ China2) Diamantul avantajelor competitive– recomandare pentru SUA, eventual UE (Vest) pentru realizarea avantajului competitiv prin inovare si informatie (proprietate + internalizare)3) Adancirea pietelor imperfecte – recomandare implicita (crearea unui mediu favorabil pentru business) pentru restul lumii (internalizare + localizare)4) Obiectivul: consolidarea rolului de hegemon al SUA cu Europa (de Vest ) pe post de “copilot” (parteneriat de subordonare in materie de securitate – Zbrezinsky)5) Mesajul dublu al modelului avantajelor competitive:–Pentru cei care globalizeaza – inovatie si avantaje competitive in special in servicii (financiare si toata gama de utilitati publice)–Pentru cei globalizati – deschiderea pietelor, crearea unui mediu prietenos pentru afaceri (unde si cum si nu cine utilizeaza factorii conteaza) Determinantii avantajelor competitive nationale Diamantul lui Porter 1) Determinantii competitivitatii globale, separat, dar si sinergic definesc contextul in care firmele apar si concureaza;2) Acest climat are nevoie si ofera: resurse si cunostinte necesare; informatiile care indica oportunitatile; directia in care trebuie alocati factorii; obiectivele ce trebuie vizate de actionari,manageri si salariati; presiunile si amenintarile la care sunt supuse firmele pentru a fi flexibile si inovative.

Folosind cuvintele lui Porter “firmele dobandesc avantaje competitive”1) Acolo unde locatiile le permit sa obtina acumularile adecvate de active si cunostinte specializate;2) Unde primesc prompt si sugestiv informatii despre cerintele pietei;3) Unde converg obiectivele vizate de actionari, manageri si salariati;4) Unde climatul economic este dinamic si provocativ;5) “Unde diamantul national este cel mai favorabil.6) Diamantul lui Porter – este un sistem matricial compozit, combinatii diferite de determinanti influentand diferentiat diferite sectoare. La cele patru colturi ale sistemului , se adauga, in circumstante specifice, sansa si actiunile autoritatilor publice.

A) Rivalitatea ridicata la nivelul pietei interne ajuta companiile sa devina mai competitive deoarece:

1) le pregateste pentru competitia externa2) le obliga sa inoveze continuu3) le determina sa ofere noi produse, mai competitive4) le determina sa reduca preturile si sa fie din ce in ce mai eficienteB) Structura proprietatii si tipurile de management existente determina o anumita strategie

Curs Nr.6Tranzitia de la structura provizorie GATT la una permanenta OMCSau Cap 3 din carte Multilateralismul comercial valente si limite

3.1 Carte pg 1033.1.Institutionalizarea sistemului comercial internationalContextul institutionalizarii sistemului comercial internationala) Al doilea razboi mondial a dus coeficientul de dizarmonie intre state la cel mai inalt nivel;b) S-a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan financiar, bancar si comercial;c) In plan comercial s-a vizat crearea unei O.I.C. Proces esuat datorita neratificarii Cartei de la Havana de catre Congresul S.U.A;d) Perceptia fondatorilor a fost ca institutiile internationale care faciliteaza cooperarea dintre state sunt importante din ratiuni economice si politice.

3.1 Carte pg 104 Obiectivele prevazute in Preambulul GATT 1947 sau Obiectivele GATT au fost:1) Ridicarea standardului de viata la scara internationala;2) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecvat de crestere a veniturilor reale si a cererii efective;3) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor la scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale

Cand s-a infiintat OMC? 20) 1994 – La 15 aprilie , la Marrakesh, se semneaza Actul final care consacrca crearea OMC si incorporeaza rezultatele Rundei Uruguay21) 1995 - la 1 ianuarie 1995 OMC incepe sa functioneze 22) 1996 –are loc Prima Conferinta Ministeriala a OMC la Singapore. Se creaza grupuri de lucru pt comert si investitii, ptr politici si concurenta23) 1998 – are loc a doua Conferinta Ministeriala a OMC24) 2001 - Are loc la Doha Conferinta Mondiala a OMC, sunt primite in OMC China si Taiwan

Rezultatele GATT: Activitatea GATT sauRezumatul celor 8 runde GATT, sau Etapele rundelor Caracterizarea Rundelor de negocieriI) In perioada 1947-1967 s-au desfasurat 6 runde de negocieri .Au fost negociate a) concesii tarifare sub forma eliberarii, reducerii taxelor vamale sib) concesii netarifare, pe linia eliminarii restrictiilor cantitative, indirecte la importuri, etc.

Aceste 6 runde sunt urmatoarele:Runda de la Geneva, 1947Runda de la Anecy, 1949Runda din Anglia de la Torgnay, 1950-1951Runda de la Genevaa, 1955-1956Runda de la Dailon, 1960-1962Runda Kennedy de la Geneva, 1964-1967La aceste runde s-au obtinut:® importante reduceri de taxe vamale peste 6000 de pozitii tarifare® abordarea obstacolelor netarifare, cocretizate prin elaborarea unui cod antidumping® liberalizarea comertului cu produse agricole la cerealePrimele cinci runde de negocieri multilaterale s-au desfasurat dupa principiul produs cu produs, fiind negociate reduceri de taxe vamale pt fiecare produs in parte. Ca regula, concesiile reciproce trebuie sa asigure avantaje egale pt toti participantii. De la aceasta regula fac exceptie tarile in curs de dezvoltare, carora tarile dezvoltate nu le pretind concesii egale cu cele pe care le acorda.Daca la runda a sasea de negocieri multilaterale din cadrul GATT - Runda Kennedy - a fost adoptat principiul reducerii liniare a taxelor vamale, uniforma pt toate produsele, cu acelasi procent de 35%, la runda urmatoare de negocieri, Runda Tokyo, au fost aduse precizari importante privind subventiile si taxele compensatorii.

II) 1973-1979 ~ Runda Tokyo, cea de-a saptea runda . Initiativa pt aceasta runda a avut-o SUA< CEE, azi UE) , Japoniaa .Au participat cca. 100 de state,din care 20 membre GATT, s-au constituit in 7 grupe si 8 subgrupe de negocieri. A fost fost adoptat tot ca negociere multilaterala principiul reducerii liniare a taxelor vamale. Rezultatele obtinute au fost pozitive in impulsionarea comertului international, franand tendinta protectionismului.Scopul rundei Tokyo a fost: expansiunea si liberarlizarea comertului international si imbunatatirea cadrului de promovare a avantajelor suplimentare pt tarile in curs de dezva) Rezultatele in domeniul tarifar , - semnarea unor concesii au dus la reducerea taxelor vamale la importul de produse industriale si la produse agricole. Alte concesii semnate sunt cu referire la tari in curs de dezvoltare, cum ar fi reducerea impozitelor. b) Rezultatele in domeniul netarifar s-au concretizat in acorduri, coduri de conduita care prevedeau un tratament special si diferit in favoarea tarilor in curs de dezvoltare. S-au incheiat 6 acorduri: 1) Acordul pt aplicarea art. 7 – Metodologii ale evaluarii vamale: 2) Acordul cu privire la achizitiile guvernamentale se refera la concurenta crescanda pe pietele publice3) Acordul privind fraudarile in materie de licente la importuri. Scopul este uniformizarea, simplificarea procedurilor de autorizare a importurilor4) Acordul privind subventiile de export si taxele compensatorii5) Codul antidumping – varianta revizuita a negocierilor la runda Kenedy6) Acordul privind obstacolele tehnice ale comertului ~ se incurajeaza dezvoltarea sistemelor internationale de standardizare, de certificare, inclusiv a prescriptiilor (ambalare, marcare, etichetare) cu conditia ca aceasta sa nu constituie obstacole in dezvoltarea comertului international.

3.1.1 Carte pg 110Func tiile Sistemului comercial international SCI Sau Functiile Sistemului comercial multilateralCooperarea multilaterala intre state capata stabilitate daca se bazeaza pe o arhitectura principala si institutionala bine articulata. Deoarece lipseste o autoritate centrala, analistii au dezvoltat conceptul de regim institutional definit ca un ansamblu de principii, norme, reguli si proceduri. Principiile si procedurile au o natura obligatorie, regimurile comerciale bazandu-se pe interese comune. Sistemul comercial multilateral este un regim comercial, economic bazat pe interese comune , pe un cod de conduita reciproc acceptabil.Printre functiile SCM/SCI amintima) Forum de gestionare a derularii schimburilor comerciale internationale;b) Obtinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala a comertului international;c) Creator de coduri de conduita plurilaterale si multilaterale in planul politicilor comerciale;(ca:Codul cu privire la evaluarea vamala, Codul antidumping, Clauza de abilitareetc) d) Conturarea unui nou parteneriat international;

3.1.2 Carte pg 115 Principiile Sistemului Comercial International1) Nediscriminarea;2) Reciprocitatea;3) Consolidarea angajamentelor; 4) Transparenta;5) Salvgardarea. 1) Nediscriminarea aplicarea lui presupune acordarea reciproca si neconditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate si a principiului tratamentului national. Clauza natiunii celei mai favorizate este o prevedere inscrisa in acordurile comerciale, de plati, tratate de comert, de navigatie prin care semnatarii se obliga sa isi acorde reciproc toate avantajele pe care le acorda tertilor in relatiile comerciale. Clauza regimului national este o prevedere inscrisa in acorduri, tratate de comert prin care statele se angajaza ca tratamentul comercial, fiscal, juridic aplicat persoanelor fizice si juridice provenind din tarile partenere care desfasoara acte si fapte de comert pe teritoriul tarii sale sa nu fie acelasi cu al tarii gazda. 3) Consolidarea angajamentelor;/ Aplicarea angajamentelor asumate Concesiile asumate de ambele parti nu pot fi denuntate unilateral. Aceste concesii sunt cuprinse in liste nationale de concesii sau in coduri de conduita, Concesiile tarifare se prezinta sub forma angajamentelor de eliminare a taxelor vamale, de reducere a acestora sub forma angajamentelor de consolidare. Aceasta consolidare presupune oblogatia de a nu mai majora taxele vamale la anumite produse prevazute in lista de concesii. 5) Salvgardarea - a fost o preocupare constanta a tarilor participante de asi crea mecanisme care sa le permita sa deroge de la angajamentele asumateSalvgardarea se bazeaza pe trei tipuri de prevederi In textul GATT s-au conturat trei categorii de prevederi de salvgardare

a) Prevederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obtine obiective noneconomice (protejarea sanatatii si securitatii, evitarea prejudicierii semnificative a unor sectoare economice);b) Prevederi menite sa asigure o concurenta loiala (adica masuri compensatorii si masuri de retorsiune)c) Prevederi care permit interventia din ratiuni economice;

In concluzie Sistemul comertului international SCI trebuie sa fiea) Nediscriminatoriu;b) Definit prin liberalism comercial;c) Previzibil;d) Generator de concurenta corecta;e) Benefic in egala masura pentru toti actorii participanti.

3.2.2 Carte pg 129 Caracteristicile negocierilorsau Tipologia aspectelor cheie ale negocierilor comercialec) Negocierile sunt procese care implica mai multi actori;d) Negocierile necesita timp si au caracter repetitiv;e) Guvernele participante nu sunt structuri monolitice;f) Numarul de alternative poate fi mic si depinde de provocarile cu care se confrunta negociatorii;g) Negociatorii pot cauta sa ajunga la aranjamente simbolice;Etapele negocierilor de aderare 1)Orice tara sau teritoriu vamal autonom inainteaza Directorului general al OMC o cerere de aderare;2) Uneori se solicita si se obtine statutul de observator;3) Consiliul General desemneaza un grup de lucru, compus din reprezentantii tarilor interesate care examineaza candidatura;4) Guvernul tarii candidate inainteaza acestui grup de lucru un Memorandum detaliat cu privire la regimul sau comercial;5) In baza Memorandumului, membrii grupului de negociere discuta cu tara candidata functionarea regimului comercial, stabileste compatibilitatea acestuia cu conduita multilaterala;6) De regula se poarta negocieri bilaterale cu unele tari interesate si se stabilesc calendare cuprinzand obligatiile asumate de candidat in fiecare domeniu al negocierilor;7) Grupul de negociere elaboreaza un Raport privind schimbul de concesii si progresele candidatului pe care il inainteaza Consiliului General impreuna cu un proiect de Decizie si cu Protocolul de aderare;8) Decizia de aderare se adopta cu majoritate de 2/3 din numarul total de membri ;

3.4 Carte pg 168Principalele Provo cari cu care se confrunta Sistemul Comertului International a) Integrarea adecvata a tarilor in curs de dezvoltare si a celor de tranzitieb) Schimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de sistemc) Cresterea numarului de tari participante la SCI

3.4.1 Carte pg 168Integrarea tarilor in curs de dezvoltare si a tarilor in tranzitie1) Multa vreme GATT a fost privit ca un “club al tarilor dezvoltate”;2) Treptat tarile in curs de dezvoltare membre au crescut ca numar si si-au asumat tot mai multe obligatii;3) Este provocativ modul in care tarile membre vor gestiona tranzitia de la un “club elitist” la un organism multilateral cu peste 146 de membrii;4) Termenii participarii tarilor in curs de dezvoltare la SCI au oscilat intre reciprocitate si dezangajare;5) Pentru tarile in curs de dezvoltare s-au conturat doua tipuri de tratament preferential: a) Obtinerea unui tratament comercial diferentiat si mai favorabil pe pietele tarilor dezvoltate pe calea preferintelor comerciale( adica tarile in curs de dezv solicitau TD obtinerea unui acces mai bun decat cel derivat din clauza natiunii celei mai favorizate pe pietele tarilor industrializate ) b)Cel de-al doilea tip de tratament preferential consta in solicitarea si obtinerea unor exceptii si derogari de la normele multilaterale de conduita, dela mecanismele GATT

Carte pg 175Schimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de SCI;Tratamentul diferential ramane o preocupare in cadrul OMC, Prevederile specifice pentru tarile in curs de dezvoltare se pot grupa in cinci directii:1) Nivel mai redus al obligatiilor asumate;2) Perioade mai flexibile de punere in aplicare a angajamentelor;3) Angajamentul TD de a lua in considerare interesele specifice si nevoile de dezvoltare ale TCD;4) Tratament comercial mai favorabil pentru tarile cel mai putin dezvoltate;5) Acordarea de asistenta tehnica si sprijin pentru pregatirea cadrelor in domenii de interes special pentru aceste tari;

3.4.2 Carte pg 183Cresterea numarului de tari participante la SCI; sau Cresterea numarului de membrii ai OMC- in prezent nr de membrii ai OMC este de 147- in ultimii ani au devenit membrii OMC: China, Albania, Croatia, Georgia, Iordania, Lituania, Moldova, Oman, Rusia.

De la Carta de la Havana la Declaratia de la Punta del Este in Uruguay (RUNDA URUGUAY)- La fondarea GATT au fost 18 parti contractante si lumea se impartea pe axa E-V iar in 1985 erau 90 de parti contractante iar lumea se impartea pe axa N-S;- Comertul a devenit tot mai important in raport cu productia;- Transformarile tehnologice au redesenat procesele productive ceea ce a condus la modificarea dimensiunilor productive, intensivitatea in capital si modificarea fundamentelor competitivitatii- Schimbarea atitudinii autoritatilor publice nationale a creat efecte de antrenare asupra comertului global pe care GATT nu era echipat sa le gestioneze;

- Efectele de bunastare care sunt specifice noii ere a globalizarii nu puteau fi gestionate de GATT;- Ca simbol al managementului interguvernamental asupra SCI, structura GATT nu putea face fata fenomenului de interdependenta;- Sistemul aur-devize care a fost heraldic pentru prima etapa a globalizarii s-a prabusit la mijlocul anilor 70.

RUNDA URUGUAY3.4.3 Carte pg 188 Runda Uruguay moment de reforma de fond a Sistemului Comercial InternationalContextul lansarii Rundey Uruguay s-a definit prin: ( Cum , de ce a aprut Runda Uruguay)a) Proliferarea protectionismului comercial indeosebi a celui netarifar; b) Cresterea importantei comertului international cu servicii; c) Accentuarea practicilor neloiale si a comertului cu marfuri contrafacute; d) Accentuarea dimensiunii comerciale a proceselor investitionale; e) Incapacitatea SCI de a raspunde adecvat noilor provocari de la nivelul economiei internationale;Runda Uruguay- Initiativa a avut-o SUA, avea ca scop relansarea economica mondiala, acordarea de avantaje tarilor in curs de dezv.- Runda a fost prevazuta sa se deruleze in perioada 1986-1990. dar din cauza divergentelor aceasta s-a prelungit pana la data de 15 dec 1993- in acel moment s-a finalizat Actul Final al negocierilor adoptat de reprezentantii a 117 state participante- semnarea oficiala s-a facut cu ocazia Reuniunii Ministeriale GATT, din aprilie 1994 la Marrakesh, A urmat ratificarea si intrarea in vigoare la 1 ianuarie 1995, runda soldandu-se cu adoptarea : “Declaratiei Ministeriale ”, avand 2 parti: a) Comertul de marfuri si b) Comertul cu serviciileIn cadrul rundei Uruguay s-a prevazut :- continuarea procesului de reducere liniara a taxelor vamale, - au fost abordate pt prima data subventiile in domeniul agricol- si s-a prevazut trecerea la liberalizarea comertului cu servicii.O preocupare importanta a GATT o reprezinta sprijinirea prin intermediul SCI a dez ec a TCD. Astfel, pe langa preferintele vamale acordate unilateral de TD TCD la importul de produse manufacturate, in cadrul GATT a fost convenit Protocolul celor 16 privind acordarea de reduceri de taxe vamale in comertul cu anumite produse intre tarile participante, precum si Sistemul Global de Preferinte Vamale (SGPV), in cadrul caruia 35 de TCD si-au redus si pot sa-si reduca in continuare taxele vamale in comertul lor reciproc.Principala realizare a Rundei Uruguay sau unul dintre cele mai semnificative rezultate ale Rundei Uruguay il reprezinta Acordul privind crearea Organizatiei Mondiale a Comertului,

In Declaratia de la Putna del Este, de la Runda Uruguay, se gasesc doua clauze importante 1) Clauza stand-still ( angajamentul de mentinere) Cf acestei clauze s-a prevazut

a) Pe parcursul Rundei nu se va adopta nici-o noua masura incompatibila cu conduita comerciala multilaterala care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internationale;b) In exercitarea drepturilor derivate din statutul de PC sa nu se adopte masuri comerciale care depasesc cadrul necesar pentru a remedia distorsiunile invocate la adoptarea masurii;c) Sa nu se adopte masuri doar cu scopul de a face mai consistenta oferta pe parcursul tratativelor 2) Clauza Roll-back (de retragere progresiva) Prevedea:a) Toate masurile cu efecte distorsionante incompatibile cu conduita comerciala multilaterala vor fi eliminate sau facute compatibile inainte de incheierea oficiala a tratativelor;b) Angajamentul va fi pus in aplicare treptat, pe baze echitabile incluzandu-i pe toti cei ale caror interese sunt afectate;c) In schimbul retragerii masurilor neconforme nu se va pretinde nici-o concesie de la ceilalti parteneri.

Carte pg 191Domenii de negociere ale Rundei Uruguaya) Taxe vamale b) Masuri netarifare c) Comertul cu produse tropicaled) Comertul cu produse realizate prin folosirea resurselor naturalee) Comertul cu textile si confectii f) Comertul cu produse agricoleg) Salvgardarea j) Revederea unor prevederi ale GATTk) Subventii si taxe compensatorii l) Reglementarea diferendelorm) Aspectele comerciale ale DPIn) Aspectele comerciale ale proceselor investitionaleo) Functionarea SCI p) Comertul cu serviciiNoi provocari pentru agenda negocierilor1) S-a produs o “schimbare de paradigma”, in sensul ca atentia s-a deplasat spre alte tipuri de probleme: - Reglemetarile interne - Practicile de afaceri ale companiilor - Dificultatile de natura structurala - Politicile in domeniul concurentei - Aspecte economice neconexe direct cu comertul2) Reactia a fost discutarea – comertului cu servicii, TRIPs, TRIMs; achizitiilor guvernamentale.3) Aceste masuri sunt mai putin transparente si isi au originea in: traditii, cultura, relatiile dintre guvern si cercurile de afaceri, raporturile interinstitutionale

A) Rezultate ale RU, in domeniul netarifarI) Acordul privind agricultura a) Obiectivul pe termen lung al procesului de reforma stabilit cu aceasta ocazie era realizarea unui sistem comercial pentru produse agricole, corect si bazat pe principiile pietei b) In cadrul acestui domeniu, a avut loc o asa numita operatiune de tarificare. Tarificarea presupune transformarea tuturor barierelor netarifare in taxe vamale echivalente, pentru cresterea transparentei in domeniu. Dupa finalizarea operatiuni de

tarificare, taxele vamale, la aceasta categorie de produse, urmau sa fie reduse, in conformitate cu angajamentele asumate - 36% in cazul tarilor dezvoltate (in 6 ani) si 24% in cazul tarilor in dezvoltare (in 10 ani).II) Clauza de tratament special ofera posibilitatea mentinerii de restrictii cantitative in situatii determinate.III) Clauza de salvgardare speciala permite tarilor membre aplicarea de suprataxe vamale in situatii specifice - realizarea de importuri la preturi inferioare anumitor niveluri de referinta sau in cazul unor cresteri bruste si semnificative ale importurilor de produse agricoleIV) Clauza de pace prevede faptul ca nu puteau fi impuse masuri de retorsiune in cazul in care tarile exportatoare foloseau masuri de sprijin din categoria verde (agricultura ecologica ...) VI) Codul antidumpinga) Un pret se considera a fi pret de dumping daca este mai mic decat: - Costurile de productie + o marja rezonabila de profit - Pretul practicat de exportator pe propria piata - Pretul practicat de exportator pe o piata terta reprezentativab) S-a stabilit cu ocazia acestei runde ca orice investigatie antidumping trebuie sa inceteze daca marja de dumping este minima (sub 2%) sau daca volumul importurilor este neglijabila (sub 3% din totalul exporturilor straine pe acea piata, la produsul respectiv)c) Totodata s-a stabilit ca masurile antidumping pot fi impuse pt perioada de maxim 5 ani si pot fi prelungite cu inca maxim 5 ani. VIII) ACORDUL TRIPSa) Principalele aspecte urmarite sunt: - Modul in care trebuie aplicate principiile SCI si ale acordurilor referitoare la respectarea proprietatii intelectuale- Modul in care poate fi acordata o pretectie eficienta acestei categorii de drepturi- Modul in care trebuie sa fie pusa in aplicare legislatia privind DPI, de catre tarile membre- Stabileste perioadele tranzitorii si derogarile acceptate de la prevederile acordurilor- Stabileste modul de solutionare a diferendelor aparute in acest domeniuIX) Acordul privind textilele si confectiilea) Din 1974 si pana la finele RU acest domeniu a fost guvernat de Acordul Miltifibreb) Acordul prevedea liberalizarea acestui domeniu astfel (raportarea se face la nivelul anului 1990):X) Acordul privind subventiile si taxele compensatorii1) Acordul imparte subventiile in trei categorii: a) Subventii interzise/prohibite (gr. rosie) - cele care au drept scop stimularea directa a exporturilor sau ii determina pe cei care le primesc sa prefere produsele autohtone in deterimentul celor din import b) Subventiile actionabile (gr. galbena) - pot face obiectul impuneri unor taxe de retorsiune, dar numai dupa demonstrarea prejudiciului cauzat. Acordul mentioneaza 3 categorii de prejudicii: - Subventiile acordate in tara exportatoare afecteaza un sector din tara importatoare- Subventiile acordate in tara exportatoare afecteaza firmele concurente dintr-o tara atunci cand acestea actioneaza pe o piata terta- Subventiile acordate afecteaza exportatorii ce doresc sa patrunda pe piata respectiva c) Subventii neactionabile (gr.verde) - curpind subventiile nespecifice sau subventiile acordate pt cercetare, ecologizare sau pt sustinere "infant industries"

2) Singurul domeniu ce face e in tara exportatoare tie de la prevederile acestui acord este cel al aeronavelor civileXI) Acordul privind licenteleCaracteristici determinante ale acordului: a) Procedurile de obtinere trebuie sa fie neutre si administrate just si echitabil b) Modificarile aduse legislatiei in domeniu trebuie aduse la cunostinta partenerilor comerciale cu o perioada rezonabila de timp inaintea aplicarii c) Durata de valabilitate a licentelor trebuie sa fie rezonabila astfel incat sa permita derularea importului d) Formularele de obtinere a licentelor precum si procedurile aferente trebuie sa fie supuse unor proceduri simple, iar solicitantii se vor adresa pe cat posibil, unui singur organ administrativXII) Acordul privind evaluarea vamalaStabileste 5 proceduri succesive de evaluare a marfurilor in vama: a) Pretul din factura b) Pretul unor bunuri identice, avand aceeasi origine si care au fost importate aproximativ in aceeasi perioada de timp c) Pretul unor bunuri similare ... d) Pretul de revanzare pe piata tarii importatoare din care se deduc cheltuielile acumulate in interiorul tarii importatoare e) Pretul calculat pe baza costurilor de productie plus cheltuielile conexeXIII) Acordul privind salvgardareaa) Prevede ca o tara poate restrcitiona importurile unor produse, daca un sector economic intern este prejudiciat sau amenintat cu prejudiciul de catre importuri.b) Acordul stabileste ca tarile nu-si pot proteja sectoarele interne prin intermediul masurilor comerciale din "zona gri"c) Orice masura de acest fel era supusa unei asa numite "sunset clause" (perioada maxima initiala era de 4 ani, dar in situatii speciale putea fi prelungita pana la 8 ani).

Alte aspecte importante ale RUA) Domenii noi negociate la RU ServiciileInvestitiileDrepturile de proprietate intelectualaB) Acorduri incheiate in premiera la RUIn domeniile negociete pt prima dataAc privind inspectia marfurilor inainte de expeditieAc privind masurile sanitare si fitosanitareAcorduri plurilateraleAc privind achizitiile guvernamentaleAc privind produsele lactateAc privind carnea de vitaAc privind aeronavele civile Rezultatele Rundei Uruguay

Organizatia Mondiala a Comertului3.5 Carte pg 192omc–intre deziderate si posibilitati Ce este OMC?1)Este un forum de negociere;2) Este un set de norme de conduita;

3 Este o arhitectura care faciliteaza solutionarea diferendelor comerciale intre tarile membre;4) este o organizatie internationala interguvernamentala avand baze legale solide;Aparitia OMC – geneza OMC, Ideea crearii Organizatiei Multilaterala a Comertului (MTO) a fost avansata pt prima data in 1990, de catre Canada sustinuta si de UE.Se considera necesara crearea unui singur cadru institutional cu privire la CI pt a elimina efectele negative ale fragmentarii existente atunci,OMC a inceput sa functioneze la 1 ian. 1995, ea inglobeaza GATT-ul, in urma aprobarii unui acord comercial intre state. OMC este statul de drept in relatiile economice si comerciale internationale, intrucat asigura regulile universale asupra tentativelor de dominare asupra comertului.Obiectivele OMC = cu cele ale GATT:1) Ridicarea standardului de viata la scara internationala;(ridicarea nivelului de trai a populatiei)2) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecvat de crestere a veniturilor reale si a cererii efective;3) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor materiale si umane la scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale4) Protejarea si conservarea mediuluiObiectivele GATT au fost completate cu domeniul serviciilor si cu notiunea de dezvoltare durabila, referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la necesitatea protectiei si conservarii mediului inconjurator.Rolul OMC : - faciliteaza aplicarea practica a acordurilor si instrumentelor juridice negociate la Uruguaya)asigura cadrul organizatoric pt desfasurarea negocierilor internationaleb) in reglementarea diferendelor c) colaboreaza cu FMI, BIRD, pt adoptarea unei politici comerciale la nivel mondialOMC are personalitate juridica, buget si personal propriu. Membrii fondatori sunt tarile membre GATT la data intrarii in vigoare a acordului pt OMC.

3.5.1 Carte pg 194Structura OMC vezi mai jos detaliat1) Conferinta Ministeriala-organul suprem de decizie;, avand in subordine 3 structuri:1.1) Consiliul General (ca organ executiv;)1.2) Consiliul General ca OSD;1.3) Consiliul General ca Organismul de examinare a politicilor comerciale;In subordinea Consiliului General opereaza a) Consiliul pentru Comertul cu Bunuri; b) Consiliul pentru Comertul cu Servicii; c) Consiliul pentu Aspectele Comerciale ale Drepturilor de proprietate Intelectuala TRIPs d) Comitete Specializate e) Secretariatul .Structura OMC detaliata1) Conferinta Ministeriala – organul suprem de decizie- organul guvernamental plenar al OMC (corespunde Adunarii Generale a Partilor Contractante ale GATT)- toate statele membre sunt reprezentate prin ministrii comertului

- are ca scop sa consolideze liniile directoare ale politicilor comerciale - se intruneste cel putin o data la doi ani 2) Consiliul General - organul suprem de executie- intre sesiunile Conferintei Ministeriale preia functiile Conferintei Ministeriale- este compus din oficiali ai tarilor membre, se intruneste lunar, iar la lucrarile sale participa in medie circa 70% din membrii OMC prin reprezentantii lor de la geneva.- se constituie si in Organ de Reglementare a Diferendelor si de Examinare a Politicii ComercialeConsiliul General are in subordine Consilii Specializate: a) Consiliul pt Comertul cu Bunuri (ca: Licente, TRIMs, Salvgardare, Agricultura, Accesul pe piete, Evaluare vamala, etc( b) Consiliul pt Comertul cu Servicii c) Consiliul pt Aspectele Comerciale ale Drepturilor de Proprietate Industriala TRIPs(Comitetul pt servicii Financiare, Grupul de lucru pt reglementari interne)Importanta acestor Consilii: numai pe baza recomandarii lor Conferinta Ministerala, Consiliul General pot adopta interpretari ale acordurilor comerciale multilaterale d) Comitete specializate -si anume:

- Comitetul pemtru Comert si Dezvoltare (ptr problemele specifice ale TCD)- Comitetul ptr Restrictii legate de balanta de plati- Comitetul ptr Buget- Comitetul pt Comert si Mediu- Acorduri comerciale regionale

e) Secretariatul (condus de un Director General) - staf de 575 persoane: unul din cele mai restranse secretariate de organizatii internationale (FMI = 2800 ; Banca Mondiala = cca 11000)- buget de 80 milioane USD: mai mic decat al multor ONG care il critica- rol limitat: ofera membrilor sprijin tehnic si logistic, organizeaza reuniunile comitetelor si grupurilor de luctu, pregateste documentatia de baza. Directorul general nu are autoritatea de a initia proceduri privind solutionarea diferendelor.- princpalii actori ai activitatii curente a OMC sunt oficialii delegatiilor tarilor membre. OMC este o organizatie retea , in care centul este Secretariatul.

Proceduri decizionale sau Procesul decizional in cadrul OMCProcesul decizional in cadrul noii organizatii reproduce fidel practicile GATTsi se bazeaza pe dialog, consultare si consensProcedura decizionala Tipul de probleme vizate1) Unanimitatea -Amendarea unor principii de baza ale sistemului2) Majoritatea de ¾ - Interpretarea unor prevederi ale OMC si acordarea unor derogari de la principiile fundamentale3) Majoritatea de 2/3 -Amendarea prevederilor referitoare la alte aspecte decat principiile generale;aderarea de noi membrii.4) Consensul - Acolo unde nu se specifica alta procedura.

Metoda principala de luare a deciziilor in cadrul OMC (ca si, anterior, in cadrul GATT) este consensul.Consensul este definit drept situatia in care nici un membru prezent [cvorum = jumatate plus unu] nu obiecteaza. El nu este, asadar, sinonim cu unanimitatea.In majoritatea cazurilor (interpretari, amendamente, primirea de noi membri), nu se trece la vot decat dupa ce s-a incercat (si, la capatul unei perioade rezonabile de timp), nu s-a reusit sa se ajunga la consens.In toate cazurile, spre deosebire de practica deciziilor prin consens, daca se impune votarea, majoritatea se raporteaza la numarul total de membri ai OMC (fiecare tara are dreptul la un vot) , si nu la numarul de membri prezenti.

Carte pg.202 Transparenta – notificarea si supravegherea OMC1) Transparenta OMCPrevederile cu privire la transparenta dinAcordul de creare a OMC se refera atat la actele organizatiei cat si la actiunile intreprinse de tarile membre. Deciziile adoptate in cadrul OMC sunt publicate in seria Basic Instruments and Selected Documents (BISD) a Secretariatului OMC2) Supraveghere – OMC are si o importanta activitate de supraveghere, nu numai prin mecanismul de revizuire periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre.

Aderarea la OMC este mai complexa decat cea la GATT din urmatoarele motive:1) Sfera de cuprindere a OMC, problematica abordata de OMC este semnificativ mai cuprinzatoare decat cea a GATT;2) S-a schimbat substantial atitudinea marilor puteri comerciale (in special a SUA) fata de problemele economice;3) Marii actori comerciali percep tot mai evident procesul de aderare ca un pas esential in integrarea tarii candidate in economia mondiala si de asumare a valorilor economiei de piata;4) Procesul de aderare este un proces asimetric,deoarece negocierile sunt unilaterale; tara candidata are o putere de negociere relativ mai redusa neputand solicita avantaje suplimentare.

Negocieri de aderareDesfasurarea de negocieri pt aderare este o particularitate a OMC care o singularizeaza fata de alte organizatii internationale cu vocatie universala. Ratiunea acestor negocieri consta in perceptia ca ar fi inechitabil ca o tara admisa in OMC sa beneficieze de avantajele create de 50 de ani de schimburi negociate de concesii, fara a se angaja sa se supuna la obligatii echivalente. Negocierile sunt unilaterale, in sensul ca solicitari sunt adresate doar candidatului, nu si vice versa (devreme ce acesta are acces automat, in virtutea CNF, la ansamblul concesiilor acordate anterior de membrii existenti).Negocierile devin tot mai indelungate (media duratei a depasit 5 ani), iar cererile adresate candidatilor sunt tot mai exigente si presupun angajamente mai oneroase decat cele asumate de membrii existenti. Cea mai dura pozitie este adoptata de S.U.ACazul special al Chinei - Negocierile au stabilit un record de durata (15 ani) si s-au soldat cu destule rezultate atipice.

Termenii aderarii trebuie conveniti intre tara candidata si membrii OMCIn mod normal procesul de aderare parcurge mai multe etape , negocierea fiind faza cea mai importanta Se incepe cu o cerere de aderare, scrisa de catre guvernul tarii respective, adresata Directorului General al OMC. Guvernul tarii care cere aderarea trebuie sa inainteze un Memorandum catre Grupul de lucru de negocieri al OMC. Se incep negocierile unilaterale. La sf negocierilor acest Grup de negociere intocmeste Raportul grupului de lucru pe care il inainteaza Consiliului General impreuna cu un proiect de Decizie si un Protocol de Accesiune.Aderarea unui nou membru trebuie aprobata cu o majoritate de 2/3 din membrii OMCRetragerea din GATT/OMC se putea face de catre orice tara in scris, intrarea in vigoare a retragerii efectuandu-se in 6 luni de la inaintarea cererii.

3.5.3 Carte pg 210 Solutionarea diferendelor si punerea in aplicare a normelor de conduita multilateralaSolutionarea diferendelorReferitor la solutionarea diferendelor si punerea in aplicare a normelor de conduita multilaterala, care este monitorizat de Organismul de Solutionare a Diferendelor (OSD ) in realitate este de fapt Consiliul General al OMC, care in cazul unor astfel de spete isi schimba doar numele.Organismul de Solutionare a Diferendelor are autoritatea sa stabileasca panele de experti, sa adopte rapoartele acestora, sa supravegheze punerea in aplicare a recomandarilor si sa autorizeze masuri de retorsiune daca tara care a pierdut cazul nu pune in aplicare recomandarile panelelor.

Etapele mecanismului OMC de solutionare a diferendelor1) Consultari si mediere;2) Cererea de constituire a unui panel de experti;3) Activitatea propriu-zisa a panelului de experti;4) Adoptarea deciziilor si apelul;5) Implementarea

Unele Concluzii care se desprind in legatura cu OMC1) OMC trebuie sa ia in considerare ONG-urile si societatea civila;2) OMC trebuie sa devina o organizatie mai agila prin - Accentuarea dezbaterilor privind standardele sociale - Cresterea transparentei interne si externe - Imbunatatirea procesului decizional3) OMC trebuie sa se repozitioneze in cadrul procesului de guvernare globala.

Principalele acorduri administrate de OMCAcordurile vizeaza cele mai cuprinzatoare aspecte ale comertului international si se definesc prin trei elemente structurale de fond: 1) Debuteaza cu principiile de baza :GATT ( Acordul General pt Tarife si Comert), GATS ( Acordul General pt Comertul cu Servicii), TRIPs (Acordul cu privire la Aspectele Comeriale ale Drepturilor de Proprietate Intelectuala) si TRIMs;

2) La acestea se adauga acorduri complementare si numeroase anexe cuprinzand cerinte aferente unor sectoare specifice sau aspecte specifice ale comertului international;3) In final exista calendare detaliate si bine structurate cuprinzand angajamentele asumate de fiecare tara membra.

Acordurile cadru si anexele la acestea se refera la:A) In domeniul comertului cu bunuri: 1) Agricultura 2) Reglementarile sanitare si fitosanitare 3) Textile si confectii 4) Normele tehnice aplicabile produselor 5) Aspectele comerciale ale masurilor investitionale 6) Masurile antidumping 7) Metodele de evaluare vamala 8) Inspectia inainte de expediere 9) Regulile de origine 10) Licentierea importurilor 11) Subventii si taxe compensatorii pentru export 12) Salvgardare B) In domeniul comertului cu servicii: 1) Deplasarea persoanelor fizice 2) Serviciile de transport 3) Serviciile financiare 4) Transporturile maritime 5) Telecomunicatiile de baza.

A) In domeniul comertului cu bunuri , deci din prima categorie de acorduri avem: I) Acordul privind comertul cu produse agricole1) S-a convenit ca prevederile sale sa fie puse in aplicare in decurs de 6 ani de catre tarile dezvoltate si de 10 ani de catre TCD incepand cu 1995;2) Obiectivul sau principal este reformarea comertului pentru a face politicile in domeniu mai orientate spre piata si a spori predictibilitatea mediului comercial, on egala masura pt exporturi cat si ptr importur;3) Noile reglementari si angajamente vizeaza: a) Accesul la piete ( eliminarea sau atenuarea diferitelor restrictii comerciale din calea importurilor) b) Sprijinul intern ( Renuntarea la subventii sau alte tipuri de programe care garanteaza veniturile sau preturile la produsele agricole) c) Subventionarea exporturilor.(Se preconizeaza reducerea valorii subventiilor sau a volumului exporturilor subventionate

b) Sprijinul internIn legatura cu sprijinul intern, exista 2 categorii de baza de masuri interne de sprijini in favoarea producatorilor agricoli: 1) Masuri interne de sprijin care nu distorsioneaza fluxurile comerciale(zona verde-green box); sunt exceptate de la angajamentele de reducere putand fi chiar amplificate;a) Programele guvernamentale prestatoare de servicii;

b) Platile directe catre producatori care nu sunt direct legate de deciziile productive;c) Masuri destinate dezvoltarii,d) Masurile adoptate in cadrul programelor de limitare a productiei (Blue Box);e) Masurile agregate de sprijin; 2) Masuri interne de sprijin cu efecte distorsionante notabile (amber box – cutia de chihlimbar); (cumpararea produselor de la fermieri)

Acordul privind Comer tul cu textile si confectii 1) A fost permanent un sector deosebit de protejat;2) Din 1974 acest segment al comertului a fost guvernat de AMF, un aranjament de comercializare ordonata a produselor, compus dintr-o retea de acorduri bilaterale si de angajamente unilaterale bazate pe contingente;3) La Runda Uruguay s-a convenit ca AMF sa nu mai fie renegociat, si pana in 2005 comertul cu textile sa fie reintegrat sub incidenta regulilor SCI;

B) In domeniul comertului cu servicii, deci din a doua categorie de acorduri avem: Acordul privind comertul cu servicii1) Prin adoptarea GATS (Acord General pentru Comertul cu Servicii) se spera promovarea cresterii economice la scara internationala;2) Se face o distinctie intre barierele comerciale care distorsioneaza concurenta si restrang accesul prestatorilor la piete si reglementarile necesare pentru a atinge obiective legitime de politica economica si pentru asigurarea functionarii adecvate a pietelor;3) Un principiu de baza al Acordului este asumarea unor angajamente specifice de catre fiecare tara semnatara intr-o maniera comensurabila;4) Masurile vizate pot imbraca forma de: legi, regulamente, decizii administrative, linii directoare, cutume, obiceiuri sau practici uzuale care afecteaza comertul Con t inutul Acordului privind comertul cu servicii 1) Obligatii neconditionate –se aplica tuturor sectoarelor prestatoare de servicii independent de faptul ca o tara si-a asumat sau nu angajamente specifice; acestea se refera la CNMF, la transparenta, la reglementari interne, la monopoluri, practici de afaceri si la cresterea participarii TCD;2) Obligatii conditionate- sunt norme de conduita generale care angajeaza tarile semnatare doar in sectoarele la care si-au asumat angajamente specifice. 3) Derogari si exceptii- cand participa la aranjamente de integrare sau urmaresc protejarea sanatatii si a ordinii publice4) Posibilitatea unor reglementari ulterioare. 3.5.5 Carte pg 281OMC si guvernarea globala1) Desi organizatia se prezinta ca un real succes si pare a avea perspective favorabile, este supusa la numeroase critici;2) Este criticat faptul ca OMC pare a nu rezolva adecvat problemele pe care le ridica noua economie globala si evolutiile sociale tot mai sensibile;3) TCD apreciaza ca OMC le neglijeaza in continuare problemele specifice;4) O parte tot mai mare a mediului de afaceri considera ca deciziile adoptate sunt contradictorii si este nemultumita de rezultatele negocierilor;Probleme sensibile pe agenda OMC1) Gruparile economice regionale;

2) Comert si mediu;3) Comert si investitii;4) Politicile in domeniul concurentei;5) Transparenta in domeniul pietelor publice;6) Simplificarea practicilor si procedurilor comerciale;7) Comertul electronic;8) Comertul si standardele sociale- nu se afla, in principiu, pe agenda OMC, dar intrucat a suscitat o mare atentie merita analizata.

De la Singapore la Geneva 1996-19981) In Declaratia de la Singapore se titra “cresterea comertului global facilitata de liberalizarea acestuia printr-un sistem de norme de conduita a creat locuri de munca mai multe si mai bine platite in multe tari. Acumularile obtinute de OMC in acesti doi ani sustin dorinta comuna de a lucra impreuna pentru a face posibil ca SCI sa ofere o crestere economica sustenabila si o dezvoltare accentuata contribuind la un climat mai stabil si mai sigur la nivelul relatiilor internationale. Credem ca schimbarile la nivelul economiei internationale, inclusiv cresterea comertului cu servicii sia ISD si cresterea integrarii economiilor ofera ocazia fara precedent pentru sporirea cresterii economice, crearea de locuri de munca si dezvoltare”.•In 1998 s-au aniversat 50 de ani de la lansarea GATT fiind in primul rand un prilej de “marketing politic”;1) S-au exprimat preocupari cu privire la:- Impactul SCI asupra dezvoltarii, pauperitatii si managementului problemelor ecologice;- Relevanta SCI asupra comertului global, inalt informatizat in care granitele isi pierd semnificatia;- Echilibrul dintre concesii si castigurile derivate din acordurile rumdei Uruguay;- Necesitatea promovarii “brand-ului” OMC2) S-a convenit sa se organizeze o sesiune speciala a CG care sa inceapa in sept 1998 pentru a se pregati consensul cu privire la:–Problemele derivate din implementarea acordurilor de la Marrakesh;–Elaborarea agendei provizorii vizand negocierile si revizuirea mandatelor de la Marrakesh (continuarea negocierilor in domeniul agriculturii si serviciilor, revizuirea TRIPS si a mecanismelor de solutionare a diferendelor;–Elaborarea unui program de lucru privind aspectele identificate la Singapore;–Un program de urmarire a recomandarilor reuniunii la nivel inalt cu privire la TCMPRVorbind in fata PE, M. Moore spunea: - “ce doresc de fapt t. in c.d. De la SCI?...In primul rand, completa implementare a angajamentelor de liberalizare deja asumate. Aceasta este o preocupare pentru toti membrii OMC, dar pentru o serie de t. in c.d in particular aceasta este o problema care le influenteaza atitudinea in cursul negocierilor viitoare. Aceste tari au anuntat ca se confrunta cu probleme deosebite in ce priveste implementarea angajamentelor luate la R.Uruguay, si ca o serie de acorduri au deficiente care au devenit manifeste doar pe parcursul punerii lor in aplicare. Pe de alta parte, au acuzat ca o serie de avantaje scontate au esuat sa se materializeze pentru ca TD nu respecta spiritul acordurilor, fac exces de masuri antidumping, sau refuza sa respecte principiul TDMF. In concluzie aceste tari vad acest lucru ca pe o problema de vointa politica si nu ca pe una de natura asistentei tehnice”.

Conferinta Ministeriala de la Seatle 19991) Dupa criza asiatica din 1997-1998 s-a produs incetinirea cresterii economice si a dinamicii CI, scaderea cererii globale si slabirea dolarului.2) Reuniunea a fost un esec de anvergura care a transmis lectia ca “nu se poate negocia o agenda foarte larga cuprinzand multe aspecte sensibile care nu au fost pregatite in prealabil”.3) S-a convenit la Seatle :–Sa se revizuiasca activitatile OMC si sa se evalueze implementarea acordurilor;–Sa se adopte un text si orice actiune necesara pentru viitoarea activitate a OMC;–Sa se aleaga moderatorii pentru noua CM–Sa se decida asupra datei si locatiei noii CMDrumul catre Doha 1999-20011) A fost nevoie de doi ani pentru a recompune pachetul de probleme supuse negocierilor;2) OMC a trebuit sa-si recompuna echilibrele, sa mentina progresele in directiile fixate la Marrakesh, Singapore si Geneva si sa demonstreze membrilor sai si societatii civile ca SCI trebuie sa ramana o componenta esentiala a raspunsului la provocarile globale si nu o parte a problemei;3) Esecul de la Seatle nu afectat notabil activitatile OMC;CG, comitetele si grupurile de lucru au gestionat corect activitatile, solutionarea diferendelor s-a imbunatatit, asistenta tehnica a sporit si aderarea de noi membri a ramas o prioritate;4) Totusi, increderea membrilor a fost scutcircuitata;5) CG a adoptat un Program de lucru structurat pe mai multe parti:–Negocierile in doemniul agriculturii si serviciilor;–Implicarea DG si a presedintelui CG intr-un program de consultare cu cu guvernele tarilor membre;–Ajungerea la un acord privind problemele implementarii acordurilor de catre T in c d ;–Transparenta si participarea;acordurile regionale; comert si pauperitate; asistenta tehnica; mecanismul de implementare;

Conferinta Ministeriala de la Doha 20011) In 2001 productia si comertul mondial au inregistrat cele mai slabe performante din ultimii 10 ani;2) S-au creat 6 grupuri de lucru privind: agricultura; implementarea; relatia comert-mediu; regulile OMC; aspectele de la Singapore;TRIPS si alte aspecte;3) Grupurile de lucru s-au reunit la momente diferite pentru a putea permite participarea tuturor membrilor; Declaratia de la Doha a vizat:1) Aspectele legate de implementare;2) Agricultura;3) Serviciile;4) Accesul la piete pentru produsele non-agricole;5) TRIPs;6) Problemele Singapore;7_Regulile OMC;8) Aranjamentele regionale;9) Solutionarea diferendelor;10) Comert – mediu;

11) Tratamentul diferentiat si mai favorabil;

Conferinta Ministeriala de la Cancun1) Reuniunea a inceput cu desemnarea “facilitatorilor” care sa conduca consultarile in cele 5 grupuri de lucru pentru princpalele aspecte – agricultura, aspectele Singapore, NAMA, problemele dezvoltarii, alte aspecte;2) Grupurile au lucrat in paralel nu secvential ca la Doha;3) Cea mai sensibila problema a ramas tot cea agricola;4) Pentru ca SM nu au agreat proiectul de text inaintat de Stuart Harbinson, SUA si UE au inaintat un proiect propriu in iulie 2003 pe care il doreau ca baza pentru Declaratia Ministeriala;5) Grupul celor 20 a respins textul;6) Reuniunea a esuat in avansarea in ce priveste agenda rundei.

In activitatea OMC sunt de retinut urmatoarele probleme1) Participarea in crestere a TCD la activitatile organizatiei si la definirea agendei acesteia;2) Atentia sporita pe care negociatorii trebuie sa o acorde barierelor comerciale apartinand unei noi generatii;3) Influenta in crestere pe care o exercita grupurile societatii civile asupra agendei comerciale si a politicilor sectoriale din tarile membre.

Peste 10 ani de functionare a OMC 1) OMC s-a dotat cu o densa retea compusa din acorduri multilaterale si de angajamente nationale si dispune de un mecanism conolidat de SD si de revizuire a politicilor comerciale;2) Primele semnale privind capacitatea OMC de a gestiona SCI sunt pozitive;3) Intrebarea care se poate pune este- Mai este sigur viitorul sistemului comercial multilateral?4) Primii 10 ani indica-progrese notabile; evolutii pozitive dar si stagnari sau esecuri;

Alte Concluzii 1) sistemul comercial international SCI este o interesanta colectie de reusite dar va trebui supus unui incitant proces de redesenare ca urmare a provocarilor derivate din procesul de globalizare;2) OMC este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de guvernare globala, care implica in perspectiva o revizuire si o mai clara definire a functiilor diferitelor organizatii internationale;3) Doar o combinatie sinergica intre reformele interne si modificarea fundamentelor guvernarii globale poate garanta faptul ca OMC isi va valorifica integral potentialul de care dispune.

CURS – COMERTUL CU DPIComertul cu dreptul proprietatii industriale DPI particularitatiProtectia dreptului proprietatii intelectuale este reglementata de1) Conventia de la Paris cu privire la protectia proprietatii industriale;2) Conventia de la Berna cu privire la protejarea lucrarilor literare si artistice;3) TRIPs

Disfunctionalitati in administrarea TRIPs1) Un mare numar de TCS.si in tranzitie nu detin sistemele juridice adecvate sarcinii dificile de intarire a DPI si nici nu indeplinesc alte conditii necesare aplicarii acordului;2) TRIPs nu ia in considerare ca administratiile publice si institutiile care ofera si garanteaza protectia PI ,in multe tari, nu dispun de fonduri suficiente ceea ce conduce la: – Personal insuficient calificat; – Lipsa de performanta a sistemelor de informare; – Rezultate deformate3) Reducerea valorii DPI prin masuri cum ar fi: licentele obligatorii; limitarea posibilitatii de consolidare a DPI, exceptarea de la exercitarea drepturilor in favoarea tertilor;4) Problema noilor tehnologii (protectia nu poate precede noile tehnologii).

Efectele TRIPs asupra economiilor1) Incurajarea ISD;2) Stimularea transferului de tehnologie;3) Crearea de structuri stimulative pentru investitori;4) Atenuarea diferendelor comerciale: