7/24/2019 Comentariul Romanului Nunta in Cer de Mircea Eliade

http://slidepdf.com/reader/full/comentariul-romanului-nunta-in-cer-de-mircea-eliade 1/5

Comentariul romanului Nunta in cer de Mircea Eliade

‘’Nunta in cer’’de Mircea Eliade

Romanul “Nunta in cer”, aparut in 1938 la Bucuresti, se inscrie in proza erosului si face parte din

literatura interbelica, Mircea Eliade ilustrand, o data in plus, mitul iubirii si motivul cuplului ca tema unicaa acestei scrieri !eor"e #alinescu vorbea despre “"idismul” primelor romane ale lui Eliade, in sensul catinerii eroi se inalta deasupra in$ibitiei erotice, se revolta impotriva normelor morale impuse de societate%ndra"ostitii lui Mircea Eliade traiesc e&periente'limita, stabilesc relatii profund umane in zona erotica,sunt e&pansivi si descatusati de pre(udecati Romanul erotic “Nunta in cer” de Mircea Eliade ilustreazamitul )ndro"inului, celebru in !recia antica si simbolizeaza ideea unitatii primordiale a fapturiiomenesti#uvantul “andro"in” vine de la "recescul “aner, andros”, care inseamna “barbat” si de la"recescul “"*ne+, insemnand “femeie”, sensul intre"ului cuvant ind acela de “barbat'femeie” ca intaunica Mitul )ndro"inului este o le"enda mitolo"ica stravec$e, care e&plica, ale"oric, atractia erotica pecare o e&ercita ' reciproc ' barbatul si femeia Mircea Eliade ilustreaza in acest roman erosul si mitul)ndro"inului pentru a reface unitatea si plenitudinea nite umane prin comuniune erotica, dorind sareconstituie unitatea primordiala a spiritului uman%n aproape toate operele lui Mircea Eliade, mituldra"ostei eterne si al cuplului predestinate sa se re"aseasca, formeaza prezente constante, dar inromanele Maitre*i si rn3--p..1/ennl Nunta in cer ele constituie insasi substanta lor narativa

0emnicatia titlului %ubirea perfecta inseamna predestinare, re"asirea (umatatii perec$e, refacereafapturii primordiale unice mitul )ndro"inului2 mul este dator sa caute marea iubire, sa se pre"ateascapentru ea ca sa e demn si capabil de a face fata e&i"entelor pe care % le impune #omuniunea eroticaeste sinonima cu unirea deplina, desavarsita, in care se contopesc barbatul si femeia #a ideal erotic,nunta vesnica este posibila numai in cer, unde su4etele se impletesc in eternittate+ “noi nu suntem dinlumea asta, nu ne putem impotrivi destinului care ne'a ales unul altuia pentru o astfel de nunta”Romanul este o confesiune lucida, ca o ispasire a nefericirii celui ce a fost pedepsit de a ramane sin"ur,avand o sin"ura eroina feminina, %leana, care intalneste doua versiuni erotice, concretizate prin cei doibarbati ce par a in opozitie ideatica, deoarece unul doreste sa obtina de la ea e&act ceea ce respinsesecelelalt 5iecare dintre cei doi eroi isi povesteste e&perienta erotica celuilalt 0ubiectul romanului esteplasat in Bucurestiul de alta data, cadru des intalnit in opera literara a lui Eliadea2 6rima cofesiune iiapartine lui )ndrei Mavrodincap %' %72 si permite descifrarea semnicatiilor mitice ale romanului ca sie&plicarea titlului0criitor cunoscut si adulat in saloanele bucurestene pentru cartile sale cu deosebire,pentru “Tineretea Magdalenei” ' ultima aparitie2, Mavrodin o cunoaste pe %leana in casa unui ar$itect, intr'

o seara de 8 ianuarie, la opt ' noua ani dupa despartirea ei de asnas6resimtita de %leana inca din aniisederii in !ermania, intalnirea cu Mavrodin constituie modalitatea de recuperare a statutului ei mitic+ eleste un %nitiat, un #reator pe care ea il asteptase ca Euridice pe rfeu, ca s'o salvezeMai tarziu, candiubirea lor totala si acaparatoare il impiedica pe Mavrodin sa mai scrie, %leana preia atributele orce,incercand, prin cantec, sa'l intoarca la menirea lui in acest punct, persona(ul se aseamana cu :eanacantareata din nuvela “%n curte la ;ionis”, mesa"era a poetului amnezic )drian2 ;e altfel, in seara incare a cunoscut'o, Mavrodin a "asit'o pe %leana lan"a pian%n planul profan, viata comuna a cupluluicuprinde intamplari lipsite de importanta+ un drum al lui )mdrei la niste cunoscuti, in Moldova, o e&cursiela 6redeal, mici vizite la priteni%n tot acest timp, iubirea lor se amplica, de parca barbatul si femeia s'ar conoscut si s'ar indra"ostit intr'o alta viata, iar acum se intalneau dupa o lun"a despartire “<trupurile noastre s'au recunoscut, ca dupa o lun"a, blestemata despartire”2%n planul mitic, cei doi refac,prin iubire, inta perfecta a )ndro"inului pe care =eus o despicase in doua, alcatuind barbatul si femeia+“;ar cel care a cunoscut, ca mine, desavarsita inte"rarea, unirea aceea de neinteles pentru e&perienta simintea omeneasca, stie ca de la un anumit nivel viata nu mai are sfarsit, ca omul moare pentru ca esin"ur, e despartit, despicat in doua, dar ca printr'o mare imbratisare se re"aseste pe sine intr'o inta

cosmica, autonoma si eterna<”%n su4etul %lenei, ceva ramasese totusi le"at de pamant, de prima eiipostaza profana2 asa se face, ca intr'o dimineata, ea isi e&prima dorinta de a avea un copilBarbatului ise pare insa ca astfel isi va pierde menirea sacra, de #reator si refuza+ ”Noi suntem o perec$e din aceastalume <2 ;estinul nostru nu se implineste aici pe pamant Noi ne'am cunoscut numai in dra"oste;ra"ostea e raiul nostru, dra"ostea fara fruct”;ornic sa ramana intr'o nesfarsita >nunta in cer”, Mavrodinse teme ca iubirea lor “s'ar putea adultera daca ar rodi aici, pe pamant” ?otusi, incearca sa'i fa"aduiascao implinire a dorintei ei, candva, “cand vom vedea ca nu mai putem ramane prea mult in cer”%nainte de6aste, )ndrei si %leana pleaca intr'un sat de munte, pentru a'si petrece vacanta)cum, in noapteapro$odului si in 0ambata Mare, %leana traieste la modul dramatic suferinta mortii lui %isus, identicandu'sidurerea pentru moartea viitoare a propiului copil cu aceea a 0ntei 5ecioare %ubirea devine astfel o$ierofanie, o revelare a sacrului%n acest timp insa, barbatul incepe “sa cada” “din cer”, reeditand mitullui :ucifer+ curand, cand indoielile privind trecutul dubios al %lenei il incoltesc, Mavrodin simte ca “nici oamintire cereasca nu mai ramanea pura, ferma” din iubirea lor, el insusi capatand atribute de “in"ercazut”+ “%n acele momente infernale imi (udecam iubita, asa cum isi (udeca orice barbat intunecat femeiacu care s'a culcat o noapte”Nici e&cursia in %talia nu'l salveaza de acest destin, din nunta lor “in cer”

ramanad doar “betia aceasta intunecata a @@caderiiAA”%n iarna, dupa #raciun, cand %leana seinterneaza intr'o clinica pentru a scapa de sarcina2, Mavrodin retraieste destinul lui 5aust omul care si'avandut su4etul ;iavolului si a carui iubita Mar"areta2 isi omorase copilul6este catva timp, %leana dispare

1

7/24/2019 Comentariul Romanului Nunta in Cer de Mircea Eliade

http://slidepdf.com/reader/full/comentariul-romanului-nunta-in-cer-de-mircea-eliade 2/5

fara urma probabil, in moarte2 Mavrodin incearca sa reinvie timpul iubirii, scriind un roman intitulat“Nunta in cer”, dar aceasta nu mai seamana cu paradisul pierdutb2 ) doua cofesiune ii apartine luiasnascap 7'7C%2 %n 191-, in timpul primului razboi mondial, Barbu asnasstudent roman in 5ranta,devenit oter in armata acestui stat2 este trimis in Moldova, in cadrul misiunii militare franceze6rinaprilie, in timp ce calatorea cu trenul spre %asi, asnas ocunoaste pe :ena, o tanara de cincisprezece ani,disperata din pricina unei intamplari oarecum banale+ matusa care o insotea coborase intr'o "ara sin uizbutise sa se intoarca la timp, lasandu'si nepoata sin"ura;intr'un impuls cavaleresc, asnas o a(uta sa

coboare la destinatie, dand'o in "ri(a unui prieten funtionar in "ara2 pe urma, prins in varte(ul vietii de zicu zi, tanarul uita de aceasta intamplare;upa razboi, acaparat de frenezia imbo"atirii care cuprinsesesocietatea romaneasca2 si mostenitor al unei mari averi ramasa de la unc$iul sau2, asnas devine unprosper om de afaceri si intra in lumea mondena a #apitalei%ntr'o seara, prin 19D., in casa prietenei sale,#lod*, Barbu asnas o reintalneste pe :ena, devenita acum o tanara frumoasa si sobra, pe care "azda oprezinta drept “ultima fecioara din secolul XIX”  bisnuit cu nonconformismul femeilor din lumea pe careo frecventa, asnas "lumeste si cu :ena, dar se loveste de rezistenta in"$etata si de duritateaconceptiilor ei conservatoireNu peste multa vreme insa, in timp ce calatorea, cu trenul, spre Milano,tanarul ramane surprins vazand'o pe :ena care ii va marturisi, mai tarziu, ca il urmase intentionat,deoarece se indra"ostise de el2%n termenii relatiei sacru ' profan, asnas il reprezinta pe cel de'al doileadin aceasta cauza, iubirea dintre el si :ena nascuta ca urmare a unui ramasa", in spatial unei Cenetii$ibernale si triste2, nu poate consona cu armonia cosmica, totul petrecandu'se la intamplare #$iar sicasatoria dintre cei doi ociata la 6aris, in cadru restrans2 este determinate tot de $azard, fara ca mirelesa se "andeasca prea mult%ntorsi in tara si'n lumea mondena a Bucurestiului, cei doi incep sa seinstraineze+ or"oliosul sot se zbate intre, iubire nefericire si indoiala, in timp ce :ena traieste “caderea”

din mit, in banalul cotidian+ “pierduse incetul cu incetul ceea ce era mister, spontaneitate, fantezie infaptura ei”  )sa trec trei ani, timp in care cuplul socotit a perfect nu poate a(un"e la implinire+ “Imidadeam si eu seama uneori ca am putut trai cu adevarat fericiti, ca totul ne pregatise pentru asta, darse intampla ceva, dincolo de noi si de dragostea noastra, care ne facea sa suferim sis a cautamsuferinta”  %n aceste conditii, dorinta lui asnas de a avea un copil este privita de :ena ca o $otarareaccidentala, luata la intamplare si insucient "anditaRefuzul femeii starneste mania atroce a barbatuluisi cei doi a(un" la divort0imilitudini intre romanul lui #amil 6etrescu,”ltima noapte de dra"oste, intaianoapte de razboi” si romanul lui Mircea Eliade “Nunta in cer”+

' o prima similitudine ar cadrul ales de ambii romancieri si anume Bucurestiul de alta data, un cadrupreferat de Mircea Eliade, un cadru perfect pentru reliefarea unei trasaturi importante a societatiibucurestene si anume mondenitatea ale"erea acestui spatiu de desfasurare a actiunii celor doua romanereprezinta si o caracteristica a modernismului+ trecerea de la tema rurala la tema urbana

' o alta asemanare ar introducerea temei razboiului si temei intelectualului, la #amil 6etrescu acesteaind mai evidente Mircea Eliade creeaza doua persona(e, unul scriitor cunoscut, iar celalalt student in5ranta, mai apoi devenit oter in armata franceza, pe cand #amil 6etrescu aduce un sin"ur persona( maiintai un student la lozoe, un Fant in devenire, iar mai apoi sublocotenent pe frontul din Calea 6ra$ovei

' nalul ecarui roman ilustreaza sfarsitul relatiilor dintre persona(ele odata indra"ostite :a #amil6etrescu barbatul, 0tefan !$eor"$idiu caruia totul ii este indiGerent si este prea obosit ca sa se mai"andeasca la Ela pe care o da uitarii si ii lasa trecutul, iar la Mircea Eliade cei doi barbati, )ndrei Mavrodinsi Barbu asnas stau amandoi pe podet primul intrebandu'l pe cel de'al doilea ”' #rezi ca %leana maitraiesteH” iar cel de'al doilea raspunzand foarte incet “' Nu Nu mai traieste<”

augustin Buzura (n. 1938) este un scriitor cu mare audienta la public in vremea totalitarismului

comunist, remarcat chiar de la inceputurile sale literare, prin volumele de povestiri "Capul Bunei

Sperante" (1963) si "De ce zboara vulturul" (1966). Este un cititor ervent al unor opere remarcabile

din literatura romana si universala, apt consemnat in volumul "Bloc notes" (1981), cu reeriri eseistice

la !ostoievs"i, #illiam $aul"ner, %ames %o&ce, 'lavici, agarbiceanu, amil etrescu, *ib +ihaescu.

omanele lui Buzura, -absentii- (19/), "Fetele tacerii" (190), "Orgolii" (19), "Vocile noptii"

(198/), "Refugii" (1980) si "Drumul cenusii" (1988) transpun in spatiul epic crize de constiinta

generate de un univers concentrationar, viziunea artistica prounda bazanduse pe introspectie si reme

morare critica, uneori ironica, implicand semniicatii de romanparabola, cu lecturi, in diverse registre de

receptare estetica. "absentii" este un roman grav, in stilul lui Butor, obbe*rillet sau laude 'imon.

ersona2ul principal este un doctor, +ihai Bogdan, dezgustat de viata, care isi lasa ideile urate de seul

sau, idei prezentate apoi de acesta la congrese internationale. in "Orgolii", on ristianeste un cercetator a2uns in pragul unei mari descoperiri, care ar putea eradica teribila maladie a

cancerului4 viata lui usese zbuciumata5 avusese o sotie bolnava de cancer si, ca apt social speciic

D

7/24/2019 Comentariul Romanului Nunta in Cer de Mircea Eliade

http://slidepdf.com/reader/full/comentariul-romanului-nunta-in-cer-de-mircea-eliade 3/5

epocii, usese bagat la inchisoare de arlaam, tipul tortionarului prin e7celenta. in "Fetele tacerii" se

reconstituie, in planuri paralele sau de multe ori z8h8z1127n

intererente, doua destine ce au traversat -obsedantul deceniu- comunist. Este vorba de un ost activist

de partid si de un iresc opozant, arol +agureanu, care suera toate umilirile unei epoci pline de

atrocitati. 'tean intea din "Vocile noptii" isi intrerupe studiile universitare din cauza greutatilor si se

anga2eaza la o uzina, care il macina incetul cu incetul. oana laru din "Refugii" este o traducatoare de

engleza la o intreprindere din aul !oamnei, dar isi va rata destinul, devenind -reugiu- pentru o serie depersona2e importante ale epocii.

!upa 199/, augustin Buzura publica din nou romanele anterioare, amputate de cenzura, in variante

intregite5 "Fetele tacerii" (1991) si "Drumul cenusii" (199). :a acestea se adauga un roman inspirat

din evenimentele imediate de dupa 1989, "Recviem pentru nebuni si bestii" (1999).

adu etrescu (19198) debuteaza la patruzeci si trei de ani cu romanul -+atei liescu-(19/),

remarcat la adevarata valoare artistica abia dupa moartea sa. entru acribia stilului si minutia observatiei

descriptive si analitice, este numit -ciudatul caligra si devine un model pentru tinerii scriitori care ii

urmeaza, intrun anume sens, adu etrescu se doreste a i un flaubertian. perele sale de ictiune

sunt "Matei iescu" (19/), "in !fes" (191), -'inuciderea in #raina Botanica-(191), -e se

vede-(199), - singura varsta-(19;). <n rol important il ocupa 2urnalul, nu in sensul gidian sau al lui*reen, care porneste de la politica pana la se7ualitate, ci doar in sensul destinului cartilor. - Matei

$liescu" este un roman de dragoste platonician, amintind de targurile provinciale din "%ocul une nu s&

a intamplat nimic", de +ihail 'adoveanu, sau de "Senilita", de talo 'vevo. +atei este un tanar alat

in prea2ma bacalaureatului, care se indragosteste de !ora, sotia tanara a avocatului

%ean =lbu. a mi2loc al descrierii, se remarca tehnica lentilei, prin care lumea se dilata, iind privita in

detalii altel greu perceptibile.

ersona2ul principal din "Sinucierea in #raina Botanica" salveaza in timpul razboiului o ata

numita Eliza, cade prizonier, apoi evadeaza in chip romantic. roza continua in stil urmuzian5 este salvat

din inchisoare de -o aptura in voaluri negre-, lesinand de ericire in momentul cand intalneste buzele

calugaritei. =2unge in =merica, apoi la aris si la Bucuresti, unde cunoaste o ata demonica, pe nume

amina. Eroul cade inca o data prizonier, a2ungand din nou la aris, unde amina este membra a unei

organizatii secrete, avand in apropiere cincizeci de detectivi si trei prieteni5 andide, =lphonse sienegat. Eroul intra in rdinul :unii, este luat ostatic de amina, dus pe un &acht, de unde evadeaza.

!eznodamantul este neasteptat5 enegat se retrage in munti, =lphonse intra in =cademia *oncourt,

amina devine minstru al Educatiei >ationale in =ustria, naratorul a2unge secretarul ministrului =urel B,

contribuie la caderea lui, apoi il omoara pe noul ministru. Este casatorit cu =lise, -cea mai eleganta, cea

mai libera si cea mai tampita emeie din capitala-. - singura varsta- este un roman de 1 de pagini, in

care =lphonse si amina sunt reintalniti la oma, la aris si in 'cotia. -n Ees- este o naratiune cu pasa2e

ce aduc aminte de "%egaturile prime'ioase", de :aclos.

%urnalul lui adu etrescu se aduna in trei volume, "Oc(eanul intors" (19), ")arul Berenicei"

(1981), -= treia imensiune" (1980). in "Oc(eanul intors" apare ideea de roman ca 2urnal al

e7istentei5 -rice carte de literatura este un 2urnal, in realitate, al e7istentei noastre ineabile-. arerea

autorului despre 2urnal aduce aminte de $rancois +auriac5 -=utorul care te asigura ca scrie doar pentru

sine si ca nui pasa daca este auzit sau nu este un laudaros4 si ie se insala pe sine, ie te insala pe tine.

- sau de Ezraound in "Ma*e it ne+" (p. 1;)5 -+i1 amintesc pe ?eats spunand5 +iam cheltuit toata viata

incercand sa ma dezbar de retorica... +am dezbarat de un tip de retorica numai spre a iniinta un altul.-

=stel, adu etrescu spune ca -acest 2urnal e tot mai mult scris doar pentru mine, ceea ce ma mangaie-,

-2urnalul e doar pentru mine, o oglinda montata intre celelalte oi ale mele in asa el incat sa mareasca

spatiul lor cu sugestia altei dimensiuni, mai adanci-. in "Diactica nova", autorul crede, la el ca 'antul

=ugustin, ca viata lui nu prezinta interes, ace -o plimbare imaginara- printre niste otograii invechite,

casa nasei este situata aproape de *radina Botanica, nasul seamana cu $laubert, toate acestea mergand

pana la detaliul inim al realului, incat importanta din punct de vedere narativ devine si enumerarea

piulitelor, a lingurilor si a diverselor alte obiecte de bucatarie.

Oc(eanul intors

!escriptia incepe abrupt, cerul avand culori intunecate5 -:a , 3/ dimineata, drumul e o clipa deneumblat. e geam, cer neutru peste pamantul de culoarea caelei prauite.- !ecorul are ceva din

dezolanta si saraca panorama e7istentiala a lumii simboliste5 -!oua case galbene, un copac, in und de

3

7/24/2019 Comentariul Romanului Nunta in Cer de Mircea Eliade

http://slidepdf.com/reader/full/comentariul-romanului-nunta-in-cer-de-mircea-eliade 4/5

tot zidurile cenusii, cu ardezii vechi si copaci desrunziti.- in mi2locul acestui tablou care seamana cu

decorul bacovian apare -un baiat cu ghete mari, in haine de postav caeniu oarte stranse pe el si cu un

sac verde atarnat de sold, din care iese coltul unei carti.- redilectia pentru culoarea galbena este

speciica peisa2ului pustiit5 in urma persona2ului din aceasta scena, ca pe un ecran cosmic, -se leagana o

vaca galbena.- @impul se numara in unctie de repere animaliere, pentru ca baiatul citeste "urnalul" lui

enard si viseaza -la imbaud, :aorgue si altii, carora o secunda am dorinta de a le multumi, emotionat,

pentru micile, perectionari ale sensibilitatii mele.- @impul de dupaamiaza este rezervat plimbarii -pedealurile din spatele casei, in cimitirul sasesc, pe cline largi, printre ste2ari rositi, in lungul unei paduri cu

pasari.- !incolo de un decor sarac al orasului se pot vedea o balta, patru berze si -maracini si iarba

noua-.

Aiua descrisa de autor este monotona, pierduta in 2ocuri inoensive si in amabilitati5 -sah, volei, carti

seara pentru director, plimbare pana la satul nou, la domnisoara .-. maginea lumii obisnuite este cu

stele -imens de multe-. 'eara revine obosit acasa, avand in mana o sticla de lapte. = doua zi, monotonia

vietii se reia, unicul eveniment iind ca primeste o telegrama. 'ingura consolare a naratorului este ca

-'unt mai sus decat anul trecut si aici scrisul ramane a se adapta.-

"Oc(eanul intors" este un 2urnal in care se descrie ineabilitaiea unei zile, la el ca in -<lise-, de %ames

%o&ce, autorul opereaza cu intervale scurte de timp pe care incearca sa le imprime in memoria cititorului

virtual. >umele romanului sugereaza o introspectie avansata a iintei, o voce auctoriala situata intrun

-spatiu de rezerva-, din care poate observa transormarile e7istente ale iintei proprii.

+ircea >edelciu (19;/1999), precursor si reprezentant al generatiei 8/, te7tualiste, postmoderniste,

este originar din locurile unde +ateiu aragiale isi intemeia o descendenta din predecesori ilustri, din

comuna $undulea. $ace parte din aceeasi generatie cu scriitorii +ircea artarescu, oan Bogdan :eter,

ristian

+oraru. in "-venturi intr&o curte interioara"

(199) este prezentata lumea unei noi structuri sociale, -intelighentia- care nu ace parte nici din

categoria taranilor, dar nici din categoria ganditorilor propriuzisi. =stel, in spatiul literar apar studenti,

candidati la acultate, absolventi, pictori e7istentialisti, la el -palariile cenusii-, cei care ac naveta intre

sat si oras, respectand ritmurile schimbarii orasului provincial, cuprins de torpoarea preocuparilor

cotidiene sat, loc al linistii totale. @oate acestea deinesc -curtea interioara- a scriitorului, un loc dereugiu in ata lumii dezlantuite de aara. in "//0 e la Obor la Dalga" este surprinsa e7istenta

meteorica a lui *ioni 'carabeu, care surprinde tipologiile eminine din trenul cu numarul 8//6, a carui

viata penduleaza intre Bucurestibor:ehliuiulnita$etestialarasi, spatiu in care se construieste

linistea nesarsita a timpului tara margini, data iind incetineala voita a acestui mi2loc de transport. in

"1raversare", cativa tineri adopta un comportament absurd. "-menament la instinctul

proprietatii" (1983) contine, in stilul lui amil etrescu (adica e7plicatii cu note la subsol, povesti

neverosimile), istoria lui nea asile, soer la >@, avand in centru o inscenare din care un tigan trage

olos. roza contine o serie de

arteacte postmodemiste, citate din Bulga"ov, *eorges erec, *ilbert !urand. n ")rovocare in stil

Moreno", este prezentata istoria unui tanar, +oreno, schilodit in urma cutremurului, indragostit de o ata

care nu mai poate vorbi, din aceeasi cauza, timp de doi ani. "2meura e campie" (1983) este un

roman care incepe cu o decalare temporala evidenta5 doi soldati care vorbesc intrun alt timp, cu replici

echivoce, nepermitand o precizie cronologica a evenimentului, Aare opescu si adu =. *rintu. Aareopescu e pasionat de etimologii si se indragosteste de =na 'zasz, care se va darui insa lui *elu opescu,

-ratele neconirmat- al lui Aare opescu, apoi il va alunga, avand, in inal, un copil cu acesta din urmi

"1ratament fabulatoriu" (1986) este o cronica a unui sat, descrisa, printre alte persona2e, si de +os

etru Brodeala, iar "Si ieri va fi o zi" (1989) pune in evidenta -elia de realitate- a vietii cotidiene, cu

intruziuni in antastic.

-venturi intr&o curte interioara

"-venturi intr&o curte interioara" marcheaza o introspectie a omului cuundat in cotidianul banal,

intro nemiscare statuara, ara scapare. +ircea >edelciu este un reprezentant al generatiei te7tualiste,

interesat de o deplina unitate a senzatiilor cu te7tul. in "3oul roman francez" (Editura <nivers,

Bucuresti, 193, p. 3/), omul +unteanu declara5 -!impotriva, cea mai intensa solicitare care a impuso pana in momentul de ata proza celor ce o citesc, este reprezentata de acest gen de scriitura

dezaectata, silentioasa, ambigua si descentrata. Ea isi propune astel ca prin actul de lectura sa realizeze

.

7/24/2019 Comentariul Romanului Nunta in Cer de Mircea Eliade

http://slidepdf.com/reader/full/comentariul-romanului-nunta-in-cer-de-mircea-eliade 5/5

ceea ce insusi 'artre dorea5 sinteza perceptiei si a creatiei. in acest scop, procesul de receptare a

antiromanului este convertit intrun imens eort de re&constructie si re&creare a operei. 'criitorul

4bricoleur5, preocupat de mecanismul intern al te7tului incearca sa1 transormasi pe cititor intrun

4bricoleur5 anonim, capabil sa gaseasca o anumita satisactie in emontarea si montarea unei

forme literare, eventual semnificante."

!intre mentorii care au contribuit la ormarea generatiei postmodemiste, o prelungire a modernismului

interbelic, se pot enumera v. '. rohmalniceanu, >icolae +anolescu, +ircea +artin, on op, +arianapahagi. *eneratia anilor 8/ trece de la actie la reactie, dupa cum spune orin Braga5 -in linii mari,

diversele acceptii date in ccident postmodernismului pot i regrupate in doua clase. !e o parte, se ala

cei care deinesc postmodernitatea in termeni de descentralizare, deconstructie, dispersie,

ragmentarism, precum hab assan, :&otard, Baudrillard etc. !e cealalta parte, cei care o imagineaza in

termeni de pluricentrism, eclectism, toleranta, coabitare, precum %ohn Barth, <. Eco, *. attimo, *.

!urand...-. +ircea >edelciu realizeaza un adevarat demers al -antropologismului-, descriind -curtea

interioara- a e7istentei iecaruia, a omului inchis in lume ca intro racla. in cazul lui se poate vorbi de

-inginerie te7tuala-5 ochiul este un simbol al lumii ascunse, de data asta rasranganduse asupra eului,

-se inchide in aara, deschizanduse inauntru- (pararaza eminesciana), cum se intampla in

1raversare".

atacirile vocii narative in "-venturi intr&o curte interioara" respecta avatarurile lui 'tephen !edalus

in ")ortretul artistului in tinerete", de %ames %o&ce5 ->u e nimeni aici. @e simti ca intrun oras strain.

>imeni nu crede intro limba comuna. >imeni nu te poate opri sa mergi prin mi2locul strazii acesteia

pustii si curate. strabati pana la capat. =poi, deodata, ai un scop. @e gandesti la ceva precis. @e

gandesti sa pleci cat mai repede de aici.- 'trada marcheaza o limitare a spatiului din doua parti, o

micsorare succesiva, dupa ce el se restrange de la coborarea din aradis. !e altel, lumea este murdara,

ca strazile din "Casa intunericului" 6"Blea* ouse"7, de harles !ic"ens5 -+ai strabati o strada

curata, mai strabati o 'trada pustie si, in sarsit, iti aunzi picioarele in zloata murdara a strazii.-

Evenimentele naturale nu au aceeasi maretie cu aceea a lumii de altadata5 -+ai ninge inca, timid, incet,

ara maretie, ara orta. Bate si vantul, insa nui poti stabili o directie. =stepti sa vina un tramvai, urci,

cobori, te intorci in camera ta, in bo7a ta.- :umea se restrange si mai mult, ca in cartile lui hilip %ose

$armer, "Da8+orl" sau "Da8+orl 1erminus" (//1), atingand dimensiuni minore, un urias

submarin ratacitor prin spatiu, cu milioane de cusete ale e7istentelor, individuale5 -entru ma2oritatea

oamenilor din secolul CCC =!, anotimpurile trec rapid5 sase din cele sapte zile ale saptamanii sunt

petrecute intro stare de animatie suspendata. in acest el, resursele reduse ale unei planete ragile pot iprote2ate de ravagiile unei populatii prea numeroase.- in cazul lui >edelciu, ideea caseiinchisoare, a

orasului monoton spatiu de recluziune e7traordinar, este data prin sugestii de o deosebita valoare5 -E

vacanta, ceilalti sunt acasa, esti singur cu saltelele vargate si goale. :e privesti. =stepti ceva de la ele. e

le poti spuneD :s poti spune ca seamana cu niste uniorme de puscariasiD Bineinteles ca nu le poti spune

asta, ar i 2ignitor pentru ele. !ar, de apt, cum sar putea vorbi cu niste saltele vargate si goaleD E

absurd- *esturile ritualice ale e7istentei sunt comple7e5 -@e asezi la masa, deschizi o carte. il inchizi. >u

intelegi nimic. ei un dictionar. !tre 1o be. il inchizi. >u intelegi nimic si1 inchizi. <nde sa pleci, la

cineD- lecarea -in aara-, e7istentele posibile, sunt reuzate tocmai din aceasta monotonie a lumii,

comparabila cu s"etchurile, cu tablourile lui 'abin opp 6")eisa' urban", spre e7emplu).

deea de inchisoare a lumii monotone e deplina5 -rietenii tai (cei care nu se pot duce acasa in timpul

vacantei pentru simplul motiv ca nau casa) sunt plecati intro calatorie pe care, dealtel, iai si satuit

sa no aca. :a cine anume sa pleciD- !rumurile sunt inchise in toate directiile5 ale orizonturilor

geograice noi, ale lumii aparte, ale paradisurilor ara tristete si moarte. in elul acesta, omul ramane

prizonierul etern al lumii inerioare, al mintii care nu e7celeaza prin nimic deosebit.

/