8/13/2019 Comentariu Ion de Liviu Rebreanu(Dupa Cum Afirma Rebreanu in Articolul Marturisiri Din Volumul Amalgam)

1/2

Dupa cum afirma Rebreanu in articolul Marturisiri din volumul Amalgam (1943), geneza romanului Ion este legata decateva elemente autobiografice: o scena pe care a vazut- o, cand un taran deodata s -a aplecat si a sarutat pamantul. L-a sarutat ca pe o ibovnica1; un eveniment din satul sau, cu un taran vaduv, bogat, care si -a batut crunt fata pentru caramasese insarcinata cu un tanar sarac, ceea ce l-a determinat pe prozator sa scrie imediat o nuvela intitulata Rusinea;o discutie cu un flacau foarte sarac din vecini, Ion Pop al Glanetasului, din cuvintele caruia "se simtea o dragoste pentrupamant aproape bolnavicioasa". Din legatura dintre cele trei momente a incoltit ideea unui roman, scriitorul facandu-sidiverse notite si insemnand scrierea cu titlu l Zestrea. Sesizand ca problema pamantului este insasi problema vietii

romanesti, a existentei poporului romanesc", Rebreanu a dezvoltat un plan de roman de cu totul alte proportii sidimensiuni, urmarind o trilogie care sa trateze aceeasi tema, in moduri diferite, pentru Ardeal, vechiul Regat siBasarabia. Mai apoi s-a gandit sa completeze imaginea satului transilvanean cu destinul unei familii de intelectuali, ideeavenindu-i de la o intamplare din propria sa familie. Cu aceasta adaugire, fiul invatatorului Herdelea, Titu, va dobandi unrol mai important, urmand a fi personajul care sa circule in toate cele trei romane.Prin martie 1913 prozatorul se asaza pentru prima data serios la masa de scris, ramanand la titlul Zestrea, dar dandu-siseama ca iesise ceva cu desavarsire neorganic". Dupa aproape trei ani de limpeziri, mersul romanului, marturisesteRebreanu, incepuse a mi se sintetiza in minte ca o figura grafica: o tulpina se desparte in doua ramuri viguroase care,la randul lor, isi incolacesc bratele, din ce in ce mai fine, in toate partile; cele doua ramuri se impreuna apoi iarasi,inchegand aceeasi tulpina regenerata cu seva noua'. in august 1916 porneste sa scrie din nou si intr-o noapte realizeazaintreg capitolul intai; ritmul si tonul intregu lui roman, in noaptea aceea s-au creat.

La datele de mai sus, se adauga amintirile din satul primei copilarii: petrecerea de la hora, scandalul, cheful de lacarciuma, bataia dintre flacai si toate celelalte amanunte.Romanul este terminat dupa doi ani. R ebreanu ii gaseste un titlu nou, care desi anodin, mi s -a parut expresiv: Ion".Toate informatiile de pana aici, reproduse dupa marturisirile deja amintite, vorbesc despre extraordinara capacitate ascriitorului de a se reciti si de a-si impune o anume disciplina a lucrului temeinic, pana la a-l adecva perfect ideiipreexistente.

Tema. Compozitia sferoidala

Tema operei o constituie zugravirea universului satului transilvanean de la inceputul secolului al XX-lea, in centrul caruiasta imaginea taranului roman care lupta pentru pamant.Din punct de vedere compozitional, din ratiuni in primul rand editoriale, asa cum relateaza autorul, romanul a fostimpartit in doua volume: Glasul pamantului si Glasul iubirii, primul avand sase capitole, iar al doilea, sapte, titlurileacestora sintetizand continutul. La randul lor, capitolele au fost structurate in 69 de secvente epice, intreaga arhitecturaa romanului corespunzand figurii grafice pe care prozatorul si-o construise. De aceeasi figura, dupa care romanul urmasa reprezinte un corp sferoid", tine si imaginea de la inceputul si de la sfarsitul cartii. Este vorba despre metaforadrumului, pe care cititorul este purtat in primele pagini, trecand Somesul, traversand satul Jidovita ca sa dea buzna inPripasul pitit intr-o scrantitura de coline". Se intampla astfel intrarea in fictiune, acomodarea cititorului cu geografialocului ce urmeaza a fi scena intamplarilor, incorporarea lui in universul romanesc, ca martor al unei vieti imaginare. Infinal, ca intr-un ritual hipnotic, ,jatul a ramas inapoi acelasi, parca nimic nu s -ar fi schimbat (). Drumul trece prin Jidovita() si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara de inceput1, semn ca am parasit lumea fictiva si ne-am intors inmarea aventura cotidiana a propriei noastre vieti.

Subiectul. Planurile structurii narative

Actiunea romanului este dispusa pe doua planuri, care se deruleaza paralel si se intersecteaza, constituind, de fapt,imagini ale aceleiasi lumi, asamblandu-se intr-o realitate complexa care da senzatia viziunii totale, de unde si impresiade monografie a satului transilvanean. Cele doua planuri: al taranilor, cu Ion in centru, si al intelectualitatii rurale, cuinsistenta asupra familiei invatatorului Herdelea, sunt adunate la un loc de catre prozator in prima secventa, careinfatiseaza viata satului: hora, pretext de intalnire a personajelor, asezate dupa grupuri si ierarhii, surprinse in atitudinisemnificative.

In centrul actiunii se afla figura lui Ion, care, stapanit de o obsesiva dorinta de a avea pamant, isi vede visurile realizateprin apropierea de Ana, fiica Iui Vasile Baciu, unul din bogatii satului, cu care intra intr-un conflict care se va intinde petot parcursul romanului. Pentru a-si atinge scopul, personajul isi reprima iubirea pentru Florica, o fata frumoasa darsaraca, si isi urmeaza cu tenacitate si rabdare planul, lasand-o insarcinata pe Ana si astfel fortandu-l pe Vasile Baciu sa-laccepte ca ginere. Scena nuntii scoate in evidenta adevaratele relatii dintre personaje. il vedem acum pe Ion remarcanddin nou uratenia Anei in comparatie cu Florica, spre care il indeamna glasul iubirii". Dupa ce Ana naste, Ion obtine de lasocrul sau inscrierea tuturor pamanturilor pe numele lui si, intr-un gest de suprema marturisire a dragostei pentrupamant, il saruta cu voluptate, dar aceasta descarcare ii reasaza in suflet imaginea Floricai. Relatiile cu Vasile Baciuraman tensionate, iar atitudinea fata de Ana o determina pe aceasta sa se sinucida, dupa care ii moare si copilul. intre

timp, Florica s- a maritat cu George Bulbuc, fiul unui taran instarit, rival al lui Ion si la mana Anei. Glasul iubirii" devinepentru Ion din ce in ce mai puternic, ceea ce il va duce spre moarte, caci, surprins de sotul inselat, este ucis cu lovituride sapa.

8/13/2019 Comentariu Ion de Liviu Rebreanu(Dupa Cum Afirma Rebreanu in Articolul Marturisiri Din Volumul Amalgam)

2/2

Nici viata intelectualitatii nu este ferita de tulburari si privatiuni, determinand uneori umiliri saucompromisuri. Laura, fiica cea mare a sotilor Herdelea, se casatoreste cu George Pintea, desi iubise pe altcineva.

invatatorul face fata cu greu dificultatilor materiale si, intrand in conflict cu autoritatile, voteaza, impotriva convingerilorsale, pentru deputatul ungur. Pe fiul invatatorului, Titu, un tanar cu veleitati de poet, scriitorul il pregateste ca personajde legatura intre romanele proiectate. Un rol important in viata satului il are preotul Belciug, bun roman, sfetnic siconciliator intre Ion si Vasile Baciu, dar si ins ranchiunos, ceea ce provoaca animozitati cu familia invatatorului. Ceadintai preocupare si mandrie a sa este construirea unei noi biserici si sporirea averilor bisericesti. In final, intre el si

familia Herdelea se reinstaleaza impacarea si buna intelegere.