8/16/2019 [Comedie]Tema Si Viziunea Despre Lume in O Scrisoare Pierduta

1/6

O scrisoare pierduta

de Ion Luca Caragiale

Ion Luca Caragiale , dramaturg si prozator, a fost un observator ironic al societatii romanesti din vremealui, un scriitor realist si moralizator, un exceptional creator de personaje. Comediile sale („O noaptefurtunoasa”, „O scrisoare pierduta”, „ !ale carnavalului”, „Conu Leonida fata cu reactiunea”" ilustreaza unspirit de observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane, de aceea personajele lui traiesc in oriceepoca prin vicii, impostura, ridicol si prostie.

#l foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul, pentru a ilustra moravurile societatii romanesti si a conturapersonajele dominate de o trasatura de caracter reprezentativa pentru tipul uman. Intrucat Caragiale a

dat viata unor tipuri umane memorabile, unor tipologii unice in literatura romana, $. Ibraileanu afirma cadramaturgul face „concurenta starii civile”, iar %udor &ianu considera ca formula artistica a lui Caragialeeste „realismul tipic”.

'eprezentata pe scena in ))*, comedia „O scrisoare pierduta” este a treia dintre cele patru scrise deautor, o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiindinspirata din farsa electorala din anul ))+.

Tema comediei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private, dezvaluirea impletiriide interese dintre doua grupari politice locale ale partidului de guvernamant, intr!un oras de provincie,

capitala unui judet de munte. utorul critica minciuna vietii politice, minciuna activitatii electorale de lasfarsitul secolul -I-. Continutul operei are un puternic caracter social, dar si de viata familiala. imeni nuse sinc/iseste de nimic, imoralitatea e suverana peste tot, la toate nivelele, in oras, in case pretentioase,la mosieri si la burg/ezi.

Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit. Conflictul comic este realizat prin contrastulintre aparenta si esenta. 0unt prezente formele comicului1 umorul, ironia si diferite tipuri decomic.Incadrandu!se in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor defecte omenesti piesaprezinta aspecte din viata politica si de familie a unor reprezentanti corupti ai politicianismului romanesc.

Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. 2retinsa lupta pentru puterea politicase realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic „o scrisoare pierduta”

3 pretextul dramatic al comediei. rticolul ne/otarat indinca atat banalitatea intamplarii, cat sirepetabilitatea ei (pierderile succesive ale aceleiasi scrisori, amplificate prin repetarea intamplarii in altcontext, dar cu accelasi efect".

8/16/2019 [Comedie]Tema Si Viziunea Despre Lume in O Scrisoare Pierduta

2/6

2iesa este structurata in patru acte, fiecare dintre ele fiind alcatuite din mai multe scene. 2ersonajelepiesei, numite de catre autor „persoane”, sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il arefiecare in cadrul comediei.

Perspectiva spatiala este reala si desc/isa, fiind precizata de catre autor, iar timpul in care se petrec

intamplarile este plasat la sfarsitul secolului al -I-!lea1 „in capitala unui judet de munte, in zilele noastre”.'elatiile temporale sunt in cea mai mare parte cronologice, cu exceptia unot situatii in care perspectivatemporala este discontinua, remarcandu!se alternanta temporala a intamplarilor, prin flas/!bac4. ctiuneascoate in relief circumstantele in care doua tabere politice se dusmanesc, se insulta, iar la final seconciliaza. oua personaje arata ca autorul pune pret pe personajele tipice, tipurile memorabile.

Actul I incepe cu o scena expozitiva in care se anunta pierderea unei scrisori de dragoste, in jurul careiase va petrece intreaga actiune.2unctul culminant al acestei scene, il constituie vestea ca ae Catavencunu vrea sa restituie scrisoarea decat in sc/imbul asigurarii ca va fi numit candidat pentru un loc dedeputat, si aparitia lui 5a/aria %ra/anac/e care anunta ca a descoperit o plastografie a lui Catavencu.

Actul al II-lea incepe cu numaratoarea voturilor posibile si cu teama lui farfuridi si branzovenescu ca vor fi tradati. O scena importanta este reprezentata de intalnirea prefectului cu posesorul scrisorii, o scenatipica si de nuante caracteriologice memorabil prinse, gradat redate, in care vedem te/nica santajului si asc/imbului.

Actul al III-lea cuprinde doua parti, dominate de discursul agramat de betia de cuvinte, al lui farfuridi si dediscrusul categoric demagogic al lui catavencu pana la punctul culminant cand se pronunta numelecandidatului propus de centru, dupa care urmeaza vacarmul si bataia.

Actul al IV-lea aduce infrangerea lui catavencu si alegerea senilului agamita dandanac/e, adevaratmaestru al santajului, de vreme ce cu o scrisoare bine pastrata isi poate asigura alegerea perpetua.0alvat de consecintele unei plastografii, catavencu accepta ce i!a ordonat zoe si conduce manifestatia incinstea noului ales.

tmosfera destinsa la final reface starea initiala a personajelor, fara nicio modificarea a statutului lor dinainte pierderii scrisorii. 2ersonajele actioneaza stereotip, simplist, ca niste maruonete lipsite deprofunzime sufleteasca, fara a evolua pe parcursul actiunii, fara a suferi transformari psi/ologice.„Oscrisoare pierduta” cuprinde o galerie de tipuri ilustrative pentru epoca strabatuta de caragiale.6ijloacele prin care sunt realizate aceste tipuri sunt in acelasi timp procedee de realizare a comicului demoravuri, de caracter, de situatie, de limbaj etc. Comicul e realizat prin contrast, prin afisarea gesturilor siatitudinilor, prin vorbire in cea mai mare parte (incoerenta, nonsensuri, tautologii, inadvertente,automatisme lexicale, amestec de stiluri, prin numele personajelor etc.".

In personaje , ca tipuri reprezentative, este concentrata toata prostia si coruptia societatii trecute si afamiliei, a politicianismului trecut1 demagogie, lasitate, perfidie, lacomie, santaj, umilire, servilism,imoralitate publica si intima, dar mai multa prostie decat toate.In comediile lui Caragiale, principala

8/16/2019 [Comedie]Tema Si Viziunea Despre Lume in O Scrisoare Pierduta

3/6

8/16/2019 [Comedie]Tema Si Viziunea Despre Lume in O Scrisoare Pierduta

4/6

umbra manevrele politicii, toti fiind constienti de puterea si influenta ei, avand asupra barbatilor o seductieaparte, care o face intelegatoare, generoasa.

Ghita Pristanda , functionarul servil, vrea sa para modest, necajit, devotat unui prefect energic, dar sepreteaza la mici furtisaguri, g/idandu!se dupa o deviza a nevestei lui1 „$/ita, $/ita, pupa!l in bot si papa

tot”. #ste arogant sau umil, in functie de imprejurari, penduland cu o siretenieprimitiva si avand ca centrude greutate propriul interes.Incultura, lipsta de instructi sunt evidentiate pregnant prin comicul de limbaj1deformeaza neologismele 3 „bampir”, „famelie”, „catrindala”, „scrofulos”, „renumeratie” !, are ticuri verbalecare frizeaza prostia. e exemplu, alaturarea cuvatului „curat” altor cuvinte, evidentiaza un nestapanitservilism, facandu!l penibil si ridicol.Comicul de nume al personajului $/ita 2ristanda sugereazaprincipalele sale trasaturi de caracter 3 servil si umil fata de sefi, lipsit de personalitate !,deoarecepristanta este un joc popular, ce se danseaza dupa reguli prestabilite, intr!o parte si in alta, conformstrigaturilor si comenzilor unui conducator de joc.

Nae Catavencu , parvenit, santajist, grosolan si impostor, se conduce dupa deviza „scopul scuza

mijloacele”. #ste infumurat si impertinent atunci cand stapaneste arma santajului, spunandu!i prefectului„asasin”, dar devine umil, slugarnic si lingusitor atunci cand pierde scrisoarea si!i ureaza aceluiasi prefect,sa traiasca „pentru fericirea judetului”. Lipsit de demnitate si de coloana vertebrala, el conducemanifestatia festiva in cinstea rivalului sau politic, andanac/e, fara niciun scrupul, intuind ca sansa de acastiga in viitor este legata de 5oe.

Comicul de limbaj este relevat mai ales de discursurile sale, care ilustreaza personajul semidoct, dar infatuat, plin de importanta. tunci cand ia cuvantul la adunarea electorala care precede alegerile,Catavencu isi construieste cu ipocrizie „o poza” de patriot ingrijorat de soarta tarii, rostind cu greucuvintele din cauza emotiei care!l ineaca.

Incultura sa reiese atat din nonsensul afirmatiilor 3 „Industria romana e admirabila, e sublima putem zice,dar lipseste cu desavarsire” 3 precum si din confuzii semnatice, Catavencu numindu!i „capitalisti” pelocuitorii capitalei, iar el considerandu!se „liber!sc/imbist”, adica flexibil in conceptii.

umele Catavencu sugereaza firea de ma/agiu, de palavragiu 3 cata8ma/alagioaica! si ipocrizia,demagogia 3 cataveica8/aina cu doua fete!, trasaturi ce definesc acest personaj si prin comicul de nume9

Far uridi si !ran"ovenescu sunt doi membri marcanti ai partidului de guvernamant. #i formeaza uncuplu de imbecilitate, intruc/ipare a ramolismentului politic. Cei doi se atrag prin firilecomplet diferite1:arfuridi este coleric, prost, fudul, infatuat, iar ;ranzovenescu este, dimpotriva, placid, moale, fricos, oumbra a celuilalt.

:arfuridi are automatisme ce creioneaza „intruparea prostiei solemne” (stefan cazimir",prin formuleaberante, care!i releveaza incultura1 „eu am n!an sa!ntalnesc pe cineva, la zece fix ma duc la targ”< „amn!am infatisare, la douasperezece trecute fix ma duc la tribunal7”. discursul sau este un model alcomicului de limbaj, care scoate ine evidenta platitudinea gandirii, confuzia lingvistica a personajului, iar stilul bombastic si infatuat devine caricatural atat prin ticurile verbale, cat si prin contradictiile in termeni1

8/16/2019 [Comedie]Tema Si Viziunea Despre Lume in O Scrisoare Pierduta

5/6

„din doua una, dati!mi voie1 ori sa se revizuiasca, primesc9 dar sa nu se sc/imbe nimica, ori sa nu serevizuiasca, primesc9 dar atunci sa se sc/imbe pe ici pe colo si anume in punctele esentiale.”Comicul denume 3 farfuridi si branzovenescu 3 consta in sufixele onomasticul grecesc „!idi” si romanesc „!escu”,precum si aluzia culinara 3branza si farfurie! care ilustreaza semnificativ relatia de dependenta reciprocadintre ei, fiindu!si numai unul altuia de folos.

Agamemnom #andanache se contureaza prin acumularea tuturor defectelor personajelor1 parvenit,demagog, prost, incult, perfid si ramolit. 2rost, demagog, amnezic si senil, este o epava morala si unsantajist perpetuu, caci el nu restituie scrisoarea compromitatoare, sper a o putea utiliza si in alte dati.

Comicul de limbaj este ilustrat prin anacolut1 „In sanatatea alegatorilor7 car au probat patriotism si mi!auacordat7 asta7cum sa zic, de97 zi!i pe nume, de9 =7> care va sa zica, cum am zite7 in sfarsit satraiasca9”. 6agistral construit, discursul lui andanac/e este, poate, cea mai convigatoare si sugestivailustrare a incompetentei si demagogiei oamenilor politici, din toate comediile lui Caragiale.Comicul denume este relevant, prin alaturarea ridicola a numelui viteazului razboinic grec, conducator de osti si bun

strateg cu dandanac/e, care sugereaza incurcatura, dandana.

Cetateanul turmentat , reprezentantul omului simple,al alegatorului care nu are ambitii, nu este nici eltocmai constit. &icios pentru ca e mereu beat, asteapta sa fie dirijat, pentru ca el nu are nicio opinie, „apoidaca!i pe pofta eu nu poftesc pe nimeni” este o fire lenesa, comoda, gasindus!i scuze superficiale, „da!icu bere, da!i cu vin, da!i cu vin,da!i cu bere”.

'eplica cea mai sugestiva pentru caracterul sau labil si pentru lipsa de opinie a devenit memorabila1 „eucu cine votez?”, iar pentru ca zoe il lamureste voteaza disciplinat cu cine i s!a indicat, apoi bea „insanatatea coanii @oitic/ii ca e dama buna9”.

#l apare in momentele cele mai nepotrivite, enerveaza pe toata lumea cu prezenta lui, este dispretuittocmai de clasa politica, desi este reprezentantul electoratului care urma sa se prezinte la vot pentru a!sidesemna alesul in Camera deputatilor. u are nume, el este alegatorul anonim, bulversat de campaniaelectorala confuza pentru omul de rand.

Comicul de situatie e abundent la Caragiale. #l reiese din imprejurarile provocate de coincidente, deincurcaturi, confuzii si situatii ec/ivoce.

$asirea si prierderea succesiva a scrisorii de amor constituie principala situatie comica in care suntimplicate personajele si din care reies trasaturile lor de caracter. 0e sugereaza astfel, ca aceasta arma

politica a santajului va fi eficenta si in viitor, cinstea si meritele politice neavand nicio sansa in viatapolitica.

Catavencu si andanac/e folosesc acelasi mod de santaj, insa izbuteste cel mai astutios si corupt, careare traditia unor astfelde procedee de la centru.Catavencu spune ca tot romanul trebuie sa prospere, dar tocmai in acelmoment intra cetateanul turmentat care striga1 „0i eu9” unde rasul e generat de contrastuldintre pretentia teoretca a politicianului demagog si realitatea betiei celui venit pe scena. umararea

8/16/2019 [Comedie]Tema Si Viziunea Despre Lume in O Scrisoare Pierduta

6/6

steagurilor de catre $/ita este o alta situatie comica, din care reiese ca politaiul fura din avutul statului,fiind incurajat si de catre prefect, in calitatea lui de conducator politic al judetului.Ana dintre cele maisugestive situatii comice este aceea in care %ra/anac/e, dupa ce fusese la Catavencu si vazuse„scrisoricade amor” adresata 5oei, vina acasa la %ipatescu, spunanadu!i ca scrisoarea e „plastografie”.

Comicul de intentie este o modalitate foarte aparte in litaratura, ilustrand atitudinea autorului fata depersonaje si situatiile in care acestea actioneaza. 2ornind de la afirmatia autorului, aceea ca „nimic nuardepe ticalosi mai mult ca rasul”, adept al preceptului clasic „rasul indreapta moravurile”,caragiae isipropune sa!si exprime opiniile prin scris. stfel, acest „demon al veseliei” (2aul 5arifopol" isi urastepersonaele, marturisind „ii urasc, ma, ii urasc”.

intre toate tipurile de comic, cel de moravuri ilustreaza in mod special rolul educativ, formator pe carescriitorii il atribuie artei, in general, si literaturii, in particular.moravurile satirizate in”o scrisoare pierduta”sunt1 adulterul, servilismul, prostia, coruptia, incultura, infatuare. emagogia si coruptia sunt intalnite lanivelul intregii societati si la nivelul clasei politice inclusiv al marii burg/ezii.Comedia „O scrioase pierduta”

apartine genului dramatic si are ca moduri de expunere dialogul si monologul. Caracterizareapersonajelor se face atat in mod indirect prin vorbele, faptele si gandurile personajelor ori direct de catrecelelalte personaje. O modalitate aparte o constituie referirile lui caragial, curpin in didascalii, ca indicatiiscenice prin care autorul isi „misca” personajele, le da viata.

In conclu"ie , comedia de moravuri „o scrisoare pierduta”exprima vocatia de scriitor realist a lui caragiale,nu numai prin spiritul de observatie acut si prin luciditatea cu care scruteaza lumea ci si prin procupareapentru domeniul social. Obiectivitatea, veridicitatea realizata prin te/nica acumularii detaliilor, sunttrasaturi esentiale ale acestei capodopere.personajele tipologice sunt supuse ridiculizarii, pentru ca rasula fost intotdeauna considerat un mijloc de amelioare a moravurilor , atitudine prin care scriitoul atinge

dezideratul educativ al artei.