Combaterea criminalitatii în rândul minorilor a ridicat, în cadrul legislatiei penale, unele probleme

speciale, cu totul deosebite de problemele care se pun în legatură cu cunoasterea fenomenului infractional în

rândul adultilor.

          În lupta contra infractiunilor savârsite de minori e necesar de constientizat faptul ca, în perioada de

formare si dezvoltare prin care trec, ei nu poseda acelasi discernamânt ca majorii si ca ei sunt mult mai

receptivi la influentele care se exercita asupra lor, de faptul ca minorii au o experienta mai redusa de viata

putând cadea mai usor în greseala si mai ales de faptul ca ei pot fi mai usor reeducati si redati familiei si

societatii.

          Infractorii minori, la care se refera masurile educative, sunt infractorii minori care raspund penal.

In ceea ce priveste regimul juridico-penal al minorilor in Republica Moldova,minorii care nu au implinit

varsta de 14 ani nu raspund penal pentru faptele prevazute de legea penala.Aceasta deoarece in conformitate

cu art 21 CPRM, varsta de la care orice persoana responsabila raspunde penal pentru savarsirea unei fapte

prejudiciabile este varsta de 16 ani,iar minorii care au depășit varsta de 14 ani, dar nu au implinit varsta de

16 ani, sunt pasibili de raspundere penala numai pentru savarsirea in stare de responsabilitate a

infractiunilor prevazute de alin.(2) art. 21 CPRM.

Legea penala a Republicii Moldova stabileste totodata un anumit spectru al pedepselor aplicabile acestora:

munca neremunerata in folosul comunitatii,inchisoarea,amenda.

In cazul minorilor, legea penala prevede si posibilitatea liberarii de raspundere penala.Astfel, in

conformitate cu prevederile art. 54 CPRM, liberarea minorilor de raspundere penala este posibila doar in

cazul respectarii urmatoarelor conditii cumulative:

1.Infractiunea sa fie savarsita de o persoana cu varsta de pana la 18 ani; 2.Infractiunea sa fie savarsita

pentru prima oara; 3.Infractiunea savarsita sa fie usoara sau mai putin grava; 4.Sa fie posibila corectarea

persoanei fara ca ea sa fie supusa raspunderii penale;

In cazul in care instanta de judecata ajunge la concluzia ca este posibila liberarea penala a minorului,

acestuia ii pot fi aplicate masuri de constrangere cu caracter educativ. Prin aplicarea masurilor cu caracter

educativ se urmareste scopul de a contribui la corectarea minorului. Fiind niste masuri de educare, ele

totodata poarta si un caracter de constrangere, de executare fortata ce se exprima prin faptul ca se stabilesc

indiferent de dorinta sau acordul minorului sau a reprezentantului legal al acestuia. Aplicarea lor e asigurata

prin forta puterii de stat. Astfel, masurile de constrangere cu caracter educativ sunt educative dupa continut

si fortate dupa caracterul executarii.

Masurile de constrangere cu caracter educativ sunt variate dupa continut si fiecare exercita in mod specific

influenta educativa asupra minorului. Art. 104 CPRM prevede urmatoarele masuri de contrangere cu

caracter educativ:

Avertismentul-masura educativa determinata de savarsirea de catre minor a unor fapte foarte usoare sau

determinate de anumite imprejurari ce consta in dojenirea minorului,aratarea pericoului social al faptei

comise,in atentionarea si preintampinarea ca in cazul savarsirii de noi infractiuni fata de el vor fi luate

masuri mai severe,inclusiv prin aplicarea pedepsei,cu toate consecintele negative prevazute de legea

penala.

Incredintarea minorului pentru supraveghere parintilor,parsoanelor care ii inlocuiesc sau organelor

specializate de stat consta in trimiterea ooblgatiei si imputernicirea persoanelor nominalizate

(parinti,tutore,curator,ruda apropiata,organele de tutela su curatele etc.) de a exercita control asupra

comportamentului minorului,de a interprinde activitati educative in vederea indepartarii lui de la mediul

criminal si forarii unei personalitati socializate.Aceasta masura este aplicata in cazul in care acestor

persoane si organe le sunt explicate responsabilitatile si instanta urmeaza sa se incredinteze de

posibilitatea reala a acestora de a asigura masura de constrangere cu caracter educativ.In cazul in care

minorul e incredintat pentru supraveghere parintilor,in conformitate cu dreptul

parintilor,acestia,ambii,sunt respnsabili de minor, daca locuiesc impreuna.

Obligarea minorului de a repara daunele cauzate consta in recuperarea prejudiciului cauzat victimei sau

altor persoane prin savarsirea infractiunii.Obligarea minorului de a repara dauna cauzata se aplica in

urmatoarele cazuri:

1. cand minorul este obligat sa intoarca persoanei vatamate obiectul sustras sau alt obiect echivalent

celui disparut,daca persoana vatamata accepta;

2. cand minorul poate reapara in bani costul obiectului sau dauna cauzata stabilita de catre materialele

cauzei sau la intelegerea partilor;

3. cand dauna cauzata urmeaza sa fie reparata de catre faptuitorul minor prin munca lui proprie.La

aplicarea acestei masuri trebuie sa se ia in considerare starea materiala a minorului,prezenta carorva

surse de venit propriu,angajarea in campul muncii etc.

Obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologica se aplica daca

starea psihologica a minorului determina aplicarea unui tratament medical sau a unui regim special de

educatie.Obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologica este

determinata si de dereglarile de comportament a minorului,dependent de starea familiala sau de

atragerea la savarsirea infractiunii de catre inculpatii adulti.Masura data nu este privativa de libertate si se

aplica cand trataentul edical poate fi efectuat si in conditii de aflare in libertate a minoruluii

Internarea minorului intr-o institutie speciala de invatamant si de reeducare sau intr-o institutie curativa

de reeducare.Internarea este cea mai aspra masura educativa ce se poate lua fata de un minor infractor si

consta in internarea acestuia intr-un centru de reeducare unde i se asigura posibilitatea de a dobandi

invatatura necesara si o pregatire profesionala potrivit aptitudinilor sale.In Republica Moldova exista o

institutie rezidentiala speciala(s.Solonet,Soroca),care este organizata ca un centru de reabilitare social-

pedagocica pentru opii si adolescenti,cu scopul refacerii psihologice si reintegrarii sociale a acestora.

Fiind cea mai aspra dintre masurile educative prin ceea ce presupune executarea ei intr-un regim

cvasiprivativ de libertate,masura internarii nu poate fi luata decat fata de minorul in privinta caruia

celelalte masuri educative sunt neindestulatoare,ceea ce inseamna ca aceasta prezinta carente

comportamentale ce pun in evidenta o stare de antisociabilitate accentuata ,nevoile sale de reeducare fiind

deosebite si imposibil de realizat prin intermediul unei simple mustrari sau lasarii sale in libertate

supravegheata.Plasarea minorului in institutiile speciale mentionate este pe o perioada nedeterminata,care

insa nu paote dura mai mult decat pana la atingerea varstei de 18 ani de catre minor.In cazuri

exceptionale,prelungirea termenului de aflare a persoanei in aceste institutii dupa atingerea varstei de 18

ani este permisa numai pana la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meseii (alin.(2) art. 96 CP).

Sistemul de sanctionare prevazut de codul penal roman este un sistem mixt, adica cuprinde atat masuri

educative cat si pedepse.Luarea unei masuri educative ori aplicarea unei pedepse fata de un minor pentru

infractiunea savarsita era lasata la aprecierea instantei de judecata . In lege s-a prevazut, de principiu, ca

„pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru

indreptarea minorului”.(art. 100 (2) CPR).

Masurile educative se pot lua fata de infractorii minori, prevazute in Codul Penal al Romaniei sunt:

a) Mustrarea b) Libertatea supravegheata c) Internarea intr-un centru de reeducare d) Internarea intr-un

institut medical-educativ.

Observam, ca in Republica Moldova comparativ cu Romania exista mai multe categorii de masuri de

siguranta si sunt mai diversificate. Pe langa avertisment si internarea intr-o institutie de invatamant, mai

exista si obligativitatea minorului de a repara daunele cauzate, iar incredintareaa minorului pentru

supraveghere parintior se echivaleaza cu libertatea supravegheata.

După propria părere, importanta masurilor de siguranta pentru minori este colosala, deoarece astfel exista

posibilitatea de a corecta comportamentul deviant al minorilor-cei care reprezinta viitorul societatii noastre.O

societate sanatoasa exista atunci cand cetateniii ei sunt responsabili si constienti ca actiunile lor sunt izvorul

faptului ca lucrurile merg rau.

Măsurile de siguranţă au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor

prevăzute de legea penală.

Bibliografie

„Delincventa juvenila” de Maria Strulea ,Dorina Gurev,Chisinau-2013;

„Drept Penal Roman „ de Dalia Toader,Bucuresti,2005;

<< http://www.scritub.com/stiinta/drept/MASURILE-EDUCATIVE-APLICABILE-14281928.php >>

<< http://www.parajurist.md/rom/ce-sunt-masurile-de-siguranta/ >>

Codul Penal al Republicii Moldova , Nr. 985 din  18.04.2002;

Codul Penal al Romaniei