Combaterea Bolilor Si Daunatorilor Vitei de Vie

5
COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR VITEI DE VIE 7.1. Bolile vitei de vie Cele mai daunatoare dintre bolile vitei de vie sunt: mana vitei de vie (Plasmopara viticola), fainarea sau oidiumul (Uncinula necator) si putregaiul cenusiu al strugurilor (Botryotinia fuckeliana). Mana ataca toate organele verzi ale plantei, mai ales frunzele, atacul cel mai sever se produce in anii ploiosi si caldurosi. Primele manifestari se produc pe frunze prin aparitia de 'pete untdelemnii' in dreptul carora, pe dosul frunzei se formeaza un puf albicios (organele de reproducere ale ciupercii), pe boabele in crestere se formeaza un puf gri, iar pe boabele dezvoltate nu apar fructificatii ale ciupercii, insa acestea se brunifica, apoi boabele cad de pe ciorchine, iar productia este compromisa. Mana trebuie prevenita deoarece dupa instalarea atacului acesta este foarte greu de combatut. Pentru combatere se folosesc tratamentele preventive (se trateaza pe baza avertizarilor de la Statiile de prognoza si avertizare a laboratoarelor din zona) si curative. In prima parte a vegetatiei, pana la inflorit se recomanda fungicide acuprice ca: Zineb, Vandozeb, Poliram etc. si cele cu actiune sistemica: Mikal, Ridomil etc.; imediat dupa inflorit, se recomanda folosirea produselor cu actiune polivalenta (combate mana, fainarea si putregaiul) cum sunt:

description

bolile si daunatorii vitei de vie

Transcript of Combaterea Bolilor Si Daunatorilor Vitei de Vie

COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR VITEI DE VIE7.1. Bolile vitei de vieCele mai daunatoare dintre bolile vitei de vie sunt: mana vitei de vie (Plasmopara viticola), fainarea sau oidiumul (Uncinula necator) si putregaiul cenusiu al strugurilor (Botryotinia fuckeliana).Mana ataca toate organele verzi ale plantei, mai ales frunzele, atacul cel mai sever se produce in anii ploiosi si caldurosi. Primele manifestari se produc pe frunze prin aparitia de 'pete untdelemnii' in dreptul carora, pe dosul frunzei se formeaza un puf albicios (organele de reproducere ale ciupercii), pe boabele in crestere se formeaza un puf gri, iar pe boabele dezvoltate nu apar fructificatii ale ciupercii, insa acestea se brunifica, apoi boabele cad de pe ciorchine, iar productia este compromisa.Mana trebuie prevenita deoarece dupa instalarea atacului acesta este foarte greu de combatut. Pentru combatere se folosesc tratamentele preventive (se trateaza pe baza avertizarilor de la Statiile de prognoza si avertizare a laboratoarelor din zona) si curative. In prima parte a vegetatiei, pana la inflorit se recomanda fungicide acuprice ca: Zineb, Vandozeb, Poliram etc. si cele cu actiune sistemica: Mikal, Ridomil etc.; imediat dupa inflorit, se recomanda folosirea produselor cu actiune polivalenta (combate mana, fainarea si putregaiul) cum sunt: Captadin, Folpan, Dithane; in partea a doua a vegetatiei, dupa formarea strugurilor se recomanda fungicidele pe baza de cupru sau produsele organo-cuprice: Ridomil, Dithane, Cuprofix etc. Pentru combaterea manei sunt necesare numai 4-5 tratamente, la acoperire. Pentru a se mari eficacitatea tratamentelor se recomanda alternanta folosirii substantelor de combatere.In ultimii ani au mai fost omologate sau extinse (acceptate pentru tratamente si la vita de vie) si alte produse de uz fitosanitar cu o buna eficacitate in combaterea manei, printre care: Folicur E-50 WP (2,5 kg/ha) - eficace si impotriva fainarii cat si a putregaiului cenusiu, Patafol (2), Quadris (0,75) eficace si impotriva fainarii, Oxicig 50 PU (6), Delan 700 WDG (0,5), Equation PRO (0,4), Winner M-80 (2), Funguran 50 WP (3), Kocide 101 (3) s.a.Fainarea sau oidiumul se manifesta pe toate organele aeriene ale butucului, mai puternic in verile calduroase si secetoase. Se manifesta prin aparitia unui miceliu paslos de culoare alb-gri, acoperit cu o pulbere cu aspect de 'fainare' (conidiile ciupercii). Cel mai periculos este atacul pe ciorchini imediat dupa legarea florilor (rot-gris), acestea se usuca, iar boabele atacate mai tarziu, crapa si se brunifica (rot-brun). Tratamentele se efectueaza inca de cand lastarii au 5-7 cm in zonele cu atac in an precedent, apoi se efectueaza la doua saptamani dupa primul, cel de-al treilea imediat dupa inflorit, apoi celelalte la intervale de 10-14 zile, in functie de frecventa atacului.In zonele in care fainarea nu este periculoasa (nu ataca in fiecare an si apare mai tarziu) primul tratament se aplica la semnalarea bolii in zona sau imediat dupa inflorit, apoi celelalte la intervale de 14-21 zile, in functie de conditiile climatice ale anului.Fungicidele folosite sunt: cele organice de sinteza (din grupa triazolilor si imidazolilor): Tilt, Anvil, Systhane, Rubigan (2-3 tratamente pe an); sulful muiabil, Kumulus, Microthiol - sunt preferate deoarece asigura o acoperire indelungata; in cazul unui atac puternic se va administra un tratament cu hipermanganat de potasiu in doza de 0,125%, urmat de o prafuire cu sulf pulbere.Putregaiul cenusiu - se manifesta mai puternic pe struguri in perioada de coacere, fiind favorizat de umiditate si caldura, insa ataca toate organele vitei de vie. Se manifesta prin brunificarea pielitei bobului, care se desprinde usor de pe pulpa si intreg bobul putrezit se acopera cu un praf cenusiu - sporii ciupercii.Fungicide folosite sunt cele pe baza de folpet si diclorfluanid, ca Folpan, Foldin, Euparen etc.; pe baza de derivati ai acidului carbamic: Topsin, Metoben etc.Este interzisa folosirea Sumilexului deoarece contine promicydona - substanta cancerigena care poate ajunge si in vin.7.2. Daunatorii vitei de vieDaunatorii vitei de vie care provoaca pagubele cele mai mari sunt insectele. Spre deosebire de boli, care se combat in principal prin metode chimice, daunatorii se combat din ce in ce mai mult prin metode biologice.Filoxera vitei de vie este o insecta foarte mica, abia observata cu ochiul liber, dar foarte daunatoare, care ataca radacinile (forma radicicola) indeosebi vitele provenite din Vitis vinifera sau frunzele (forma galicola), care ataca adesea vitele portaltoi si HPD. Activitatea formei radicicole se manifesta prin intepaturi pe radacini, apoi putrezirea acestora. La o temperatura din sol de sub 130C isi inceteaza activitatea.Pentru prevenirea atacului se iau masuri ca: interzicerea necontrolata a importului de material saditor viticol; dezinsectizarea acestuia.Metode de combatere: pe langa altoire, metoda indirecta de lupta impotriva filoxerei, se practica si irigarea abundenta a plantatiilor in timpul perioadei de vegetatie pentru distrugerea ei, cultura vitei de vie pe terenuri nisipoase.Acarienii vitei de vie ataca mugurii, frunzele, inflorescentele si alte organe verzi ale vitei de vie. Atacul se produce prin inteparea si sugerea continutului celulelor din organele parazitate. In locurile respective apar pete caracteristice de culoare galbena-ruginie sau roscata.Masurile de combatere sunt de natura biologica, cu ajutorul pradatorilor si chimica prin tratamente cu ulei horticol 1%, in perioada de repaus vegetativ, cu 10-12 zile inainte de pornirea in vegetatie sau cu produse acaricide specifice, in timpul vegetatiei. Moliile strugurilor - eudemisul (Lobesia botrana) si cochilisul (Clysia ambiguella) sunt insecte a caror larve distrug inflorescentele si boabele. Lupta impotriva lor se duce pe doua cai: -biologica - cu ajutorul biopreparatelor de Bacillus thuringiensis si a viespilor de Trichograma; a inhibitorilor de crestere a insectelor; precum si a capcanelor cu feromoni utilizate indeosebi pentru stabilirea gradului de frecventa a acestora;-chimica cu insecticidele carbamice: Sevin, Victenon sau piretroizii Decis, Fastac etc