COMANDA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE FORŢĂ

Prin comandă se inţelege operaţia in care se impune unui sistem tehnic, un anumit regim de funcţionare, cu ajutorul unui mic consum de energie. Comenziile pot fi manuale, folosindu-se chei, butoane, pedale etc. sau automate, la care funcţionarea sistemului tehnic este dictată de variaţia unei mărimi independente de acesta, locale sau la distanţă când intre elementul de iniţiere (comandă-butoane, traductoare) şi cel de execuţie intervine o transmisie mecanică, electrică etc. Schemele de conectare şi comenzi trebuie să fie cât mai simple, adică să fie realizate cu un număr cât mai redus de aparate şi contacte, aceasta contribuind la mărirea siguranţei in funcţionare.

Piesele desenate ale proiectului unei instalaţii electrice de forţă cuprind:- schemele funcţionale-scheme tehnologice, scheme bloc, scheme de alimentare,

scheme desfăşurate şi diagrame funcţionale;- schemele de montare-scheme şi tabele de conexiuni interioare şi exterioareş- planurile de montare-planuri de montare a aparaturii pe echipamente, scheme

sinoptice, tabele cu texte de etichete, scheme de amplasamente şi trasee, planuri de montare a echipamentului electric şi aparaturii locale;

- documentele generala-specificaţie de echipamente, specificaţie de agregate şi aparate locale, specificaţie de aparate pe echipament, fişe tehnice, jurnale de cabluri şi conducte.

Schema de alimentare cuprinde circuitele de forţă (principale, primare) ale instalaţiei comandate şi legăturile dintre ele; se reprezintă monofilar. Schema de alimentare corespunzătoare conectării directe la reţea a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit prin intermediul unui contactor automat este reprezentată in figura 1.1, a.

Schema desfăşurată cuprinde legăturile dintre aparate şi maşini electrice sau dintre elementele componente ale acestora, in ordinea funcţională. Schema se compune din circuite aşezate in ordinea logică, pentru a permite inţelegerea uşoară a funcţionării. Schema desfăşurată corespunzătoare pornirii motorului ales este reprezentată in figura 1.1, b. Circuitul 1 reprezintă partea de alimentare-forţă a motorului m, iar circuitele 2,3,4 – partea de comandă, având următoarele destinaţii: - circuitul 2 asigură protecţia la scurtcircuit a schemei de comandă; - circuitul 3 realizează comenzile motorului m; circuitul 4 realizează automenţinerea prin contactul normal deschis al contactorului c. Alături de schema bobinelor de contactoare sau bobinelor de relee se desenează diagrama de contacte; liniile mai ingroşate reprezintă contacte pentru circuitele principale de forţă, iar cele mai subţiri – contacte auxiliare pentru circuitele de comenzi. Contactele tăiate cu o linie reprezintă contacte normal inchise, iar contactele care nu sunt tăiate cu o linie-contacte normal deschise. In dreptul contactelor se notează numărul (simbolul) circuitelor in care lucrează.

In figura 1.2 este prezentată schema de comutare automată stea-triunghi a infăşurărilor statorice ale unui motor asincron, care are scoase la placa de borne cele şapte capete ale infăşurărilor fazelor: schema de alimentare (a), schema desfăşurată (b) şi variaţia cuplului şi curentului de pornire (c). Punctul F de pe caracteristica mecanică reprezintă punctul de funcţionare, când cuplul dat de motor la arbore este egal cu cuplul rezistent al maşinii de lucru adică M=Mr. Se recomandă ca saltul curenţilor şi cuplurilor (comutarea de pe stea pe triunghi) să se facă când motorul a atins 95% din turaţia sa nominală. Acest moment este sesizat de releul de timp d1 care prin contatcul său normal inchis cu temporizare la deschidere dă comanda de trecere de pe conexiunea stea pe conexiunea triunghi. Schema este prevăzută cu contacte de interblocare electrică intre contactoarele Cλ şi C∆ şi cu lămpi de semnalizare a conexiunii realizate. Comutatoarele stea-triunghi se fabrică cu acţionare manuala, cu contacte in aer – In=32 şi 63 A sau in ulei – In=100 şi 200 A la tensiunea nominală Un=500 V şi cu conectare automată (prin electromagnet) la curenţi nominali de 32 (Ir=8 ... 32), 40, 63, 160, (Ir=100 ... 160) A şi tensiune nominală Un=380 V.

Numai acele motoare pot fi comutate din stea in triunghi care sunt destinate să funcţioneze in triunghi la tensiunea respectivă a reţelei, adică ale căror infăşurări de

fază corespund tensiunii de linie a reţelei; aceste motoare au menţionat pe placa indicatoare simbolul ∆ 380.

In figura 1.3 este prezentată schema desfăşurată pentru conectarea la reţea şi pornirea in ambele sensuri a unui motor asincron. Comanda se realizează prin intermediul a două butoane de comandă duble b1 şi b2, care au câte două contacte – unul normal inchis şi altul normal deschis. Conectarea la reţea se face prin contactoarele c1 (intr-un sens) şi c2 (in sens contrar) iar protecţia este asigurată de către siguranţele fuzibile e1 ... e3 şi releul termic e4. Pentru oprirea motorului se apasă pe butonul b3.

In figura 1.4 este dată schema desfăşurată pentru conectarea la reţea şi pornirea a două motoare asincrone intr-o anumită ordine. După pornirea motorului m1 este posibilă şi pornirea motorului m2, prin inchiderea contactului normal deschis c1 din circuitul 6 al bobinei contactorului c2.