Te scoatem din anonimat!

Magazin

Revistã de opinii, ºtiri ºi publicitate

Anul I Nr. 3 Octombrie 2012 Preþ: 1 leu www.com24.ro

PAUL-ADRIANPOPA

Interpretarea confun-datã cu realitatea ducela iluzie. Ciuma erainterpretatã ca semn alpedepsei divine. As-tãzi, în urma cercetãrii

ºtiinþifice, raþionale (da, existã ºi pseu-do-cercetare), ºtim care e cauza ºispunem cã e boalã, deci aplicãm trata-mentul sau prevenim (fentãm, cumva,voinþa divinã?).

În faþa necunoscutului, omul sedezechilibreazã. Fantezia, imaginaþia,ludicul, sunt cele mai la îndemânã, înabordarea misterului. În lipsa unuirãspuns, omul interpreteazã, fabu-leazã, crede orice în absenþa empiricu-lui. Orice pentru a-ºi câºtiga echilibrulinterior.

Umanitatea primitivã începe sã aibãdileme privind înþelegerea sinelui ºi alumii înconjurãtoare. Apare, astfel,mitul, poveste ficþionalã, purtãtoarede sens, însã nu ºi de adevãr istoric.Primele forme de literaturã oralã, maiapoi transcrisã, conþin personaje cuputeri supranaturale, eroi ºi zei, per-sonaje fantastice, naraþiunea ne relevãcosmogeneza unei lumi menitã sã fieconfundatã cu lumea realã a cititorului.

Natura umanã e mereu încercatã deîntrebarea “de ce?”. Rãspunsul firesc -în faþa necunoscutului - “nu ºtiu”, esterãpus violent prin apologia mitului.Zeii vechiului Egipt nu pãreau deran-jaþi de faptul cã nu exista o linie dedemarcaþie între ficþiune ºi realitate.

LA PORÞILEMITULUI

Editorial

(Continuare în pag. 3)

Gigacaloria“omoarã”România!

Ca în fiecare an, toamna vine ca o undã de ºoc. O spaimã careeste datã de gigacalorie sau agentul termic ori, mai bine spus,pe înþelesul tuturor apa caldã din calorifere. Care e scumpã,chiar nepreþuitã. ªi de la an la an creºte. Cicã, de vinã ar fi preþulde producþie. Care la Arad e la vreo 307 lei pe gicacalorie. La alþiie ºi mai scump, la alþii mai ieftin.

Mai multe anãnunte puteþi citi în paginile 4 ºi 5

Conferinþa ºtiinþificã

«Personalitãþiarãdene ºi

transilvãnene»

Moºtenireatemplierã

Încearcã un

nou concept

de slãbire:

Dieta DukanPagina 2

Marius Copil, pe cel maibun loc din carierã! Pa

gina

13

Pagina 5 Pagina 10

Pagina 2

Ca urmare a hotãrârii ConsiliuluiLocal Municipal Arad, SC Polaris MHolding anunþã cã va trece, începândcu data de 1 noiembrie 2012, laajustarea tarifelor pentru serviciul desalubrizare menajerã în municipiu.Decizia a fost impusã de creºterea rateiinflaþiei, tarifele fiind ajustate cu ratainflaþiei aferente anilor 2010 ºi 2011.

În urma acestei decizii, tarifele deprecolectare, colectare ºi transportdeºeuri vor fi:

- pentru persoane fizice: 2,98lei/persoanã/lunã (fãrã TVA), pentrutariful pentru precolectare, colectare ºitransport al deºeurilor municipale ºi de

0,54 euro/persoanã/lunã (fãrã TVA),pentru tariful pentru depozitareadeºeurilor municipale.

- pentru persoane juridice: 55,02lei/mc (fãrã TVA), pentru tariful pentruprecolectare, colectare ºi transportdeºeuri municipale ºi 9,95 euro/mc(fãrã TVA), pentru tariful pentru depoz-itarea deºeurilor municipale.

În aceste zile se va trece la modifi-carea contractelor de prestare serviciide salubrizare municipale încheiate cupersoanele fizice ºi juridice, pentru a lealinia noilor prevederi ºi noilor tarife,impuse de creºterea inflaþiei.

C. GHERMAN

Geanta buclucaºãO geantã de voiaj a pus pe jar autoritãþile din Arad. Incidentul a avut loc pe stra-

da Voinicilor, unde o femeie a observat o geantã abandonatã pe linia de tramvai.Femeia a sunat la 112. În scurt timp, la faþa locului ºi-au fãcut apariþia poliþiltii, oechipã pirotehnicã a Serviciului Român de Informaþii ºi angajaþi ai Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã Arad. Autoritãþile au luat toate mãsurile ce se impunîntr-o asemenea situaþie, accesul pietonal în zonã fiind interzis, pânã cepirotehniºtii au verificat geanta suspectã. Aceasta a fost scanatã cu aparatura spe-cialã, aflatã în dotarea SRI, un lucrãtor al Serviciului a deschis geanta, constatân-du-se... cã era goalã! Pe aceasta era lipitã eticheta unei firme de transport, fãrã,însã, a avea ºi numele proprietarului.

C.G.

Tarife modificate la salubrizare

Arhivele Naþionale - Serviciul JudeþeanArad ºi Primãria oraºului Chiºineu-Criºau organizat a IX-a Conferinþã ºtiinþificã«Personalitãþi arãdene ºi transilvãnene» la12 octombrie 2012. La acest eveniment auparticipat peste 40 de invitaþi, profesoriuniversitari ºi doctori în istorie, din þarã ºistrãinãtate, fiecare prezentând comunicãri

ce aborbau tematici dintre cele maidiverse, dar care se refereau la per-sonalitãþile din vestul þãrii.

Domnul Eugen Criste, directorulServiciului Arad al Arhivelor Statului,în deschidere, a mulþumit partici-panþilor pentru cã au rãspuns învi-taþiei, precum ºi domnului primar al

oraºului Chiºineu-Criº.Lucrãrile au fost împãrþitepe trei secþiuni, moderatede profesori universitari ºidirectori de arhive, dupãprezentarea comunicãriloroaspeþi au continuat discuþiile ladineul oferit de Primãriaoraºului.

Printre comunicãri amintim:prof. Vilicã Munteanu - Dramageneralului Dãscãlescu,Comandantul Armatei a IV-aRomânã, pr. dr. Pavel Vesa -Dascãlul iluminist Moise Bota(1789-1872), prof. Eugen Criste

- Arsenov Dragutin, prof. Paul Krizner -Figuri de preoþi ortodocºi arãdeni întemniþele comuniste, dr. Lucian Petraº -Mihai Veliciu - lider politic al românilorarãdeni.

Ne bucurãm cã s-a ajuns la a IX-a ediþie aacestei conferinþe ºtiinþifice, motiv pentrucare redacþia ziarului nostru a þinut sãmenþioneze acest eveniment culturalºtiinþific de excepþie, þinut pe meleagurilearãdene.

COSMIN GERMAN

Conferinþa ºtiinþificã «Personalitãþiarãdene ºi transilvãnene»

Festivalul deTeatru Clasic

Festivalul de Teatru Clasic de la Arada început vineri, 19 octombrie.Biletele costã 40, respectiv 60 de lei,ºi s-au pus în vânzare la agenþia insti-tuþiei. Primul spectacol “CasaBernardei Alba”, este pus în scenã deactorii locali. Invitaþi, la aceastã ediþie,sunt teatre din Timiºoara, Iaºi ºiBucureºti, dar ºi din localitateamaghiarã Pecs.

Prof. Munteanu Viliga ºi prof. Paul Krizner

Primar Gheorghe Burdan ºi dir. Eugen Criste

Pagina 3

Mitul e motivat de ritual, iar ritualule motivat de mit. În lipsa adevãrului,ritualul are rolul de a prezenta sensulca pseudo-adevãr.

Faptul de a fi de acord cu ceva, nuînseamnã cã e, automat, adevãrat.Chiar daca ideea e repetatã de câtevamilioane de oameni, tot nu înseamnãcã avem, automat, de a face cu unadevãr. De asemenea, nu are impor-tanþã cine emite (sfânt sau nu).Conteazã ce emite, conþinutul.

Arta, ca imaginaþie, gust estetic,model de raportare la existenþã, poatedoar interpreta realitatea, însã nu oferãniciodatã un rãspuns la întrebarea “dece?”. Realitatea nu se interpreteazãniciodatã. Realitatea se cerceteazã.

Fãrã raþiune, nu putem diferenþiaficþiunea de realitate. Predispoziþiacãtre confort, lenea, sau mai bine zis,predispoziþia noastrã de a lua caleascurtã cãtre mãgulirea propriuluiorgoliu, ne îndepãrteazã de adevãr, deraþiune, de realitate.

Când speranþele noastre devin maiputernice decât realitatea, prin mit,devenim victimele iluziei. Cum nedãm seama? Prin faptul cã ne simþimjigniþi. Ne simþim jigniþi când cinevanu ne impãrtãºeºte credinþa. Dar nu nesimþim jigniþi dacã vorbim de mate-maticã.

Raþiunea oferã adevãrul realitãþii.Ritualul oferã interpretarea mitului.

LA PORÞILEMITULUI

(Urmare din pag. 1)

Doamne, ne-aifãcut frumoºi, dar nune-am dat seamade frumuseþea lãun-tricã ce era în noi,urâþindu-ne cu fiecare clipã trecutã.Ne-ai dat viaþã, ca sã gãsim sensul ei ºisã lucrãm talanþii, dar nu am cerutînþelepciunea necesarã. Ne-ai dat unchip asemeni celui treimic, dar nu amînvãþat sã zâmbim. Ne-ai dat lacrimi,dar nu le-am vãrsat, decât atunci cândne era nouã greu ºi nu Þie.

Doamne, ne-ai dat gând ºi cuvânt casã lãudãm numele Tãu, dar n-am ºtiutcã un cuvânt e mai dureros decât omie de cuie înfipte în mâini.

Doamne, mi-ai dat dragoste, dar nuam ºtiut cum sã o folosesc; mi-ai datsperanþã, dar zilnic trãiesc fãrã ea; mi-ai dat oameni minunaþi, pe care n-amºtiut sã-i apreciez; mi-ai dat zileîndelungate, dar cu fiecare clipã tre-cutã mi le-am scurtat; mi-ai dat viaþã,dar trãiesc ca ºi cum aº fi murit demult; mi-ai dat credinþã sã te caut, darte-am pãrãsit când îþi era mai greu peCruce, dar Tu nu m-ai pãrãsit.

Doamne, mã uit în sus ºi simt cummã cuprinde o pace dumnezeiascã; mãuit ºi nu mã satur, zãrind luminataboricã ce se revarsã peste toþi. Taina

Ta e atât deprofundã ºim i n u n a t ã ,descoperindu-Te fiecãruia

dupã putinþã. Jertfa Ta este actulsuprem de rãscumpãrare pentru omulce ºi azi fuge de sfinþenia Ta. Ne-ai datBiserica Ta, pentru a ne conduce înîmpãrãþia celestã ºi totuºi…, totuºifugim de Tine, pânã când, Doamne,pânã când? Mã uit spre lume ºi începsã mã îngrozesc de ce a ajuns ea; tevãd aºteptând ani ºi veacuri la rând, cãpoate, odatã ºi odatã, ne vom trezi dinaceastã amorþealã a pãcatului, dându-ne seama, poate, care-i scopul nostrupe acest pãmânt.

Acum, dupã aceastã evadare dinsocietate, la poarta cerului, îmi dauseama cât de nobil mi-a fost gândul dea fugi, mã întorc lãsând în urma meaveºnicia ºi frumuseþea clipelor trãite înpreajma bisericii mãnãstireºti, ºi dinnou aceleaºi activitãþi pe care trebuiesã le reiau, dar parcã într-un alt modde raportare. Dar sunt mulþumit cã amgãsit rãspuns la fericire, cred acum,culmea fericirii e acolo unde cerulse uneºte cu pãmântul ºi omul cuDumnezeu.

Prof. PAUL KRIZNER

Gânduri de fugã- ultima parte -

Cu toate cã zilele în care trãim suntatât de grele, din punct de vederefinanciar, atât de dureroase, din punctde vedere al relaþiilor sociale, atât deanevoioase din perspectiva moralã ºireligioasã, noi toþi ne încrâncenãm sãnu facem nimic, sã nu luãm mãsuri înacest sens sau, pur ºi simplu, sã nu nepese.

Dacã se întâmplã ca cineva sã aibãvreun necaz, cine îi sare în ajutor; dacãcineva cade, cine îi întinde o mânã;dacã vreunul dintre noi va suferi, va ficineva gata sã îl strângã în braþe, sã-lliniºteascã sau sã-i acorde atenþie? Euºor sã dai cuiva o palmã, e uºor sã-lrãneºti pe celãlalt ºi e simplu sã nu teintereseze de nimeni.

Unde a dispãrut bunãtatea noastrã,

unde a pierit spiritul nostru civic? Dece suntem atât de individualiºti ºi negândim numai la noi? Oare trãim sin-guri? Din pãcate nu vedem cã noi sun-tem vinovaþii, cã noi stãm cu mâinileîn sân, cã noi nu acþionãm.

De ce ne simþim, uneori, atât dedezgustaþi de viaþã, când viaþa nu e dela noi?

De unde vine acest dezgust? Uniiconsiderã cã acest taedium vitae ar firezultatul societãþii decadente deastãzi, al acþiunilor agenþilor de con-ducere, alþii, însã, spun cã e vinapoliticienilor sau a celor din jurul nos-tru. Nimeni un tinde sã se autoanal-izeze ºi mai nimeni nu e în stare sã-ºirecunoascã slãbiciunile. Încotro neîndreptãm nici noi nu ºtim. Rãspunsulva veni în timp... sperãm!

CRISTIAN FLORIN HANÞIU

Dezgust de…

Bulevardul Decebal Nr. 26, Arad, Romania

Telefon/Fax : 0040 257 284262, E-mail: office@aquavest.ro

Proiectare ºi execuþie: Reþele de canalizare; Reþele de apã; Staþii de epurare; Staþii de tratare; Panouri fotovoltaice; Invertoare

Vizioneazã, prinInternet, ºtirileteleviziunii locale

www.xpresstv.ro

Pagina 4

Conform Direcþiei de Dezvoltare ºi Asistenþã Comunitarã Arad,începând din 17 octombrie se preiau cererile prin care se solicitãacordarea ajutoarelor bãneºti pentru încãlzirea locuinþei, pe perioadasezonului rece, adicã noiembrie 2012 - martie 2013. Cei care seîncãlzesc cu energie termicã ºi gaze naturale, vor ridica cererile de lacasieriile CET, respectiv E-ON Gaz, iar arãdenii care îºi încãlzesclocuinþa cu lemne, cãrbuni ºi combustibili petrolieri, trebuie sã seadreseze unuia din cele patru centre special înfiinþate de Direcþia deDezvoltare ºi Asistenþã Comunitarã, în acest scop. Activitatea de pre-luare a cererilor se face din data de 18 octombrie 2012 ºi sedesfãºoarã de luni pânã joi, între orele 8:30-16:00, vineri între orele8:30-15:00 ºi sâmbãtã între orele 8:30-12:00.

CINE NU ARE DREPTUL LA AJUTOARE?Ajutoarele se dau doar la anumite persoane. Astfel, cei care deþin

clãdiri sau alte spaþii locative în afara locuinþei de domiciliu sau aualte imobile aflate în proprietate, cu excepþia locuinþei de domi-ciliu, nu au dreptul la ajutorul pentru încãlzirea locuinþei. Tot pe listaexcluºilor se numãrã ºi cei care deþin urmãtoarele bunuri imobile:

- mijloace de transport: autoturisme (care depãºesc 1600 cmc),autoutilitare, autocamioane de orice fel ºi remorci, ºalupe, bãrci cumotor, scutere de apã, iahturi, autobuze, microbuze; utilaje agricole(tractor, combinã autopropulsatã); utilaje de prelucrare agricolã(presã de ulei, moarã de cereale); utilaje de prelucrat lemnul (gater,drujbã sau alte utilaje de prelucrat lemnul acþionate hidraulic,mecanic sau electric); depozite bancare (cu valoare de peste 3.000lei).

De asemenea, nu au dreptul la ajutorul pentru încãlzirea locuinþeinici cei care au: peste 3 bovine, peste 5 porcine, peste 20 deovine/caprine ori peste 15 familii de albine.

ªi proprietarii de terenuri au interzis la ajutorul pentru încãlzirealocuinþei. Chiar dacã este vorba doar de terenuri de împrejmuire alocuinþei ºi curte aferentã (teren intravilan), care depãºesc 1.000 mpîn zona urbanã ºi 2.000 mp în zona ruralã. Terenurile din zona coli-narã ºi de ºes, dar ºi cele din zona montanã, îi pot împiedica, deasemenea, pe proprietari sã beneficieze de ajutorul pentru încãlzirealocuinþei.

CENTRE DE PRELUARE A CERERILORCentrul nr. 1 pentru acordarea ajutorului pentru încãlzirea

locuinþelor: Arad, P-þa Plevnei nr.1 (telefon: 0257/282777); cartierearondate: Centru (B-dul Revoluþiei, de la Piaþa Romanã pânã la Garãºi strãzile adiacente), Aradul Nou, Sânicolaul Mic, Subcetate,Mureºel, Grãdiºte, Cartierul Funcþionarilor.

Centrul nr. 2 pentru acordarea ajutorului pentru încãlzirealocuinþelor: Arad, Calea Radnei nr.250 (telefon: 0257/285150);cartiere arondate: Micãlaca (inclusiv zona III).

Centrul nr. 3 pentru acordarea ajutorului pentru încãlzirealocuinþelor Arad, Calea Aurel Vlaicu nr.227 (telefon: 0257/348084);cartiere arondate:

- A) Pentru încãlzirea locuinþelor cu energie termicã ºi gaze natu-rale: ªega, Gai, Bujac, Poltura, 6 Vânãtori.

- B) Pentru încãlzirea locuinþelor cu lemne, cãrbuni ºi com-bustibili petrolieri: Gai, Bujac, Poltura, 6 Vânãtori.

Centrul nr. 4 pentru acordarea ajutorului pentru încãlzirealocuinþelor: Arad, Str. Baladei bl.5 - zona Confecþii (tele-fon:0257/252282); cartiere arondate:

- A) Pentru încãlzirea locuinþelor cu energie termicã ºi gaze natu-rale: Pârneava, zona Confecþii, Faleza Sud, Drãgãºani, Cadaº.

- B) Pentru încãlzirea locuinþelor cu lemne, cãrbuni ºi com-bustibili petrolieri: Pârneava, zona Confecþii, Faleza Sud, Drãgãºani,Cadaº, ªega.

C. GHERMAN

Ca în fiecare an, toamna vine ca o undã de ºoc. Ospaimã care este datã de gigacalorie sau agentul ter-mic ori, mai bine spus, pe înþelesul tuturor apa caldãdin calorifere. Care e scumpã, chiar nepreþuitã. ªi de laan la an creºte. Cicã, de vinã ar fi preþul de producþie.Care la Arad e la vreo 307 lei pe gicacalorie. La alþii e ºimai scump, la alþii mai ieftin. Cã de fapt nimeni nu maiînþelege nimic. Cert este cã s-a acreditat ideea cã stat-ul subvenþioneazã o bunã parte din cãldurã. ªi, în fapt,aºa se ºi petrece. Pe aceastã teorie înseamnã cã selucreazã în pierdere. Adicã costul de producþie ºi trans-port este mai mare decât cel de vânzare. Cu toate astea,în primãvara acestui an, temperaturile nocturne ºidiurne nu mai justificau prezenþa agentului, fie el termic,în calorifere. Cu toate astea, cãldurã era în draci, de tre-buia sã stai cu geamul deschis. Logic ar fi fost ca furni-zorul sã închidã robinetul. Nu de alta, dar mãcar sã lim-itezi pierderile. Dar mãcar s-ar mai fi salvat bani de labuget. Sau?

Unii sunt mai... egali decât alþiiAvem o þarã cu preþuri diferite. Preþul de producþie

diferã de la oraº la oraº. Sigur sunt diferite pierderitehnologice, de transport, dar chiar ºi în aceste condiþii,foarte larga marjã de manevrã este cel puþin ciudatã. LaArad, în acest an, gigacaloria va fi, în sezonul 2012-2013, la preþul de circa 280 de lei, faþã de 307,40, câtera anul trecut.

La Bucureºti, preþul va fi de 328 lei, dar subvenþia estemult mai generoasã decât este la Arad. Populaþia vaplãti doar 170 de lei pe gigacalorie, ceea ce este o difer-enþã mai mult decât substanþialã. Adicã nici mai mult,nici mai pu?in decât... 110 lei! Dar sã dãm ºi alte exem-ple, mai aproape de noi: la Timiºoara cetãþenii vor plãti252 lei/gcal, la un preþ de produc?ie de 325 de lei.Deci, subvenþia va fi de 72 de lei. La Oradea, la 120 dekilometri de Arad, preþul este ºi mai favorabil. Bihoreniiproduc cu 205 lei gigacaloria, subvenþia este de 26 delei, iar oamenii au de plãtit doar 179 de lei. În Caraº-Severin, preþul de producþie este de 431 de lei, printrecele mai scumpe. Însã subvenþia este 259 de lei, iarpopulaþia va plãti 172 de lei. Cel mai mic preþ din toatãþara este în Ilfov, adicã 108 lei pe gigacalorie. Estepreþul de producþie. Bineînþeles cã nivelul subvenþieieste zero.

Cifrele sunt grãitoare ºi existã diferenþe foarte mariîntre localitãþi. Un exemplu clar, ca sã fie ºi mai elocventpentru dumneavoastrã: la Arad încãlzirea pentru douãcamere a fost de 420 de lei, iar la Braºov - pentru olocuinþã similarã - suma a fost de 238 de lei. O diferenþãde aproape 200 de lei. Ceea ce este foarte, foarte mult.Iar asta se întâmplã în România, nu în þãri diferite.

Ce va fi la Arad?Cum spuneam, preþul va fi ceva mai scãzut faþã de

anul trecut. Primarul municipiului, Gheorghe Falcã, aanunþat cã municipalitatea va acorda subvenþie gener-alizatã la energia termicã în aceastã iarnã, ca urmare aeconomiilor realizate la bugetul local.

Edilul-ºef a declarat cã, potrivit primelor estimãri,

Ajutoare pentru cãldurã! GIGACALORIA

Pagina 5

nivelul subvenþiei va fi între 30-45%din valoarea subvenþiei locale acordateîn sezonul 2010-2011, procentul exacturmând sã fie stabilit în dupãfinalizarea tuturor analizelor econom-ice.

Primarul Aradului a mai spus cã înurma discuþiilor avute cu CET,reprezentanþii Centralei Termoelectricesusþin cã nu vor exista creºteri alepreþului de producþie la gigacalorie,ceea ce va face ca dupã acordarea sub-venþiei tariful facturat populaþiei înaceastã iarnã sã scadã de la 307,40lei/gigacalorie la aproximativ 280 lei.

Totodatã, municipalitatea va men-þine ajutoarele locale de încãlzire insti-tuite în sezonul trecut pentru per-soanele ºi familile cu venituri de pânãla 1.300 lei/persoanã pentru a supli-menta ajutorul social acordat deguvern persoanelor cu venituri mici.

Agentul din þeavãAºadar, ne aºteaptã o lungã iarnã...

fierbinte. La buzunare. Sperãm cã ºi încalorifere.

Ca sã folosim consacratul limbaj delemn, sperãm cã “agentul termic” îºiva face datoria. Adicã apa caldã dincalorifere sã degajeze cãldurã suficien-tã în case. Ceea ce în anii trecuþi, ca sãfim oneºti s-a împlinit. Chiar dacãgigacaloria “omoarã”, financiar desig-ur, familiile cu venituri modeste. ªi mairãmâne marea problemã a diferenþelorexagerate de preþ faþã de alte oraºe. ªi

asta în condiþiile în care de peste undeceniu se fac investiþii, ba în reþeauade transport, ba în micile puncte ter-mice de lângã blocuri. Cu subvenþie,fãrã subvenþie, important este câtplãteºte omul pe factura de cãldurã.Restul sunt poveºti cu agenþi. Fie eisecreþi, electorali sau chiar (ºi)... termi-ci.

G. CONSTANTINESCU

În 2005, împreunã cu Mihai Motoarcã,am scris o carte despre avatarurile istoriceale conceptului iniþiatic, carte în care amabordat relaþia intrinsecã dintre masonerieºi spiritualitate. Începutã ca un rãspunsºtiinþific la celebrul roman al lui DanBrown, Codul lui Da Vinci, lucrarea aprimit, pe parcurs, cum era ºi firesc, odeschidere mult mai amplã, ajungând sãtrateze, printre altele, ºi subiectul cavaler-ilor templieri. Tema cavalerilor templierieste una extrem de interesantã ºi continuãsã-l fascineze pe omul modern, pe omulzilelor noastre. În mare, istoria acestorcãlugãri-soldaþi este cunoscutã ºi trans-pusã într-o multitudine de cãrþi, multe din-tre acestea traduse ºi la noi în ultimii ani.

Datoritã puterii financiare la care a ajuns,Ordinul Templului a devenit o serioasãameninþare pentru regele Franþei, Filip alIV-lea, avid de finanþe, în perspectivasusþinerii unui rãzboi. Refuzându-i unîmprumut, templierii ºi-au semnat con-damnarea. Regele, împreunã cu papaClement al V-lea, a decis cã Ordinul tre-buie sã disparã. Odatã cu data de 13octombrie 1307, Ordinul Templier a înc-etat sã mai existe, cel puþin oficial, însã totde atunci aceasta a intrat, definitiv, în sferamitului. Dar, care este moºtenirea pecare templierii au lãsat-o? De ce

exercitã aceºtia atâta fasci-naþie pânã astãzi?

S-au fãcut multe speculaþii cuprivire la o presupusã comoarãtemplierã, descoperitã de Ordinla Locurile Sfinte, ori subTemplul lui Solomon. Deþineauaceºtia Sfântul Graal? Dar, niciîn privinþa accepþiunii SfântuluiGraal istoricii nu sunt unanimi. ªi atunci,care este adevãrata moºtenire aCavalerilor Templieri?

Sã ne amintim ºi cã, în timpul procesuluice li s-a intentat, le-au fost aduse acuzaþiiteribile, de la homosexualitate la blas-femie. Ceea ce se cunoaºte astãzi, lanivelul cercetãrii istorice de referinþã, nepermite sã-i privim cu mai multãînþelegere. În timpul petrecut la LocurileSfinte, templierii au intrat în contact cu ci-vilizaþia arabã, fiind influenþaþi de filosofiaºi arhitectura arabã. Au intrat în contact ºicu religia iudaicã. Cavalerii templieri auînþeles, fãrã îndoialã, termenul de sin-cretism.

Astãzi, la nivelul cunoºtinþelor pe care ledeþinem, nu putem nega existenþa unuimodel iniþiatic templier, model din care s-a inspirat ºi masoneria speculativã,masoneria modernã. Din acest model iniþi-atic, transpare faptul cã aceºtia aveau un

sistem religios foarte bine conturat, con-ceptele de Înþelepciune ºi Logos fiindfoarte bine articulate ºi reprezentate print-re templieri.

Moºtenirea templierã se circumscrieunei concepþii ecumenice despre religie,concepþie care nu a putut fi înþeleasã ºiacceptatã de reprezentanþii creºtinismuluioficial de atunci.

Astãzi, când suntem mai deschiºi ºi maitoleranþi, înþelegem mai bine semnificaþiilemoºtenirii iniþiatice templiere. Aceasta,deºi poate pare complicatã, într-o primãinstanþã, este - în realitate - simplã ºi uºorde perceput, anume cã, dincolo de religiape care o practicãm, de concepþia desprelume pe care o avem, trebuie sã trãim înrespect faþã de valorile semenilor noºtri,indiferent cã aceºtia sunt creºtini, musul-mani, mozaici, budiºti sau chiar atei.

TONI MARTIN

Moºtenirea templierã

“OMOARÔ ROMÂNIA

Pagina 6

MOTTO: Omul - cea mai de preþ bogãþie a unei þãri!(Theodore William Schultz, laureat al Premiului

Nobel pentru Economie, în anul 1979)În literatura de specialitate, se vorbeºte foarte mult

despre calitatea resursei umane, management organiza-þional, management strategic, inovaþie etc. Fie cã discutãmla nivel micro sau macro-economic, toate aceste elementeformeazã capitalul uman al unei organizaþii ºi are sub toateaspectele, o influenþã directã în creºterea productivitãþiimuncii ºi, implicit, în dezvoltarea economicã.

Capitalul uman reprezintã totalitatea aptitudinilor,bagajul de cunoºtinþe generale ºi profesionale, precum ºistarea de sãnãtate, pe care le deþine un individ, care îl potconduce la sporirea capacitãþii creative. Iar în sens stricteconomic, capitalul uman se referã la capacitatea oame-nilor de a produce bunuri ºi servicii cu minim de resursealocate.

Calitatea capitalului uman la nivel micro-economiceste determinatã de echilibrul dintre exigenþele manageri-ale la nivel de întreprindere ºi dorin?a individului de aexcela profesional. Pentru a creºte capitalul uman dincadrul întreprinderii, managerii trebuie sã aloce sumeimportante în recrutarea ºi pregãtirea profesionalã contin-uã a salariaþilor, în raport cu progresul ºtiinþific ºi tehnolog-ic. Pe lângã experienþa practicã a salariaþilor, aceºtia tre-buie sã fie foarte bine pregãtiþi ºi teoretic, doar aºa seformeazã ºi se dezvoltã know-how-ul întreprinderii ºi alsalariatului.

Valoarea nou creatã de pe urma investiþiei în formarea,menþinerea ºi dezvoltarea capitalului uman, nu se rezumãdoar la veniturile financiare obþinute. Aceasta vizeazã ºiprestigiul firmei ºi sentimentul subiectiv de împlinire ºiîncredere al salariatului.

Calitatea capitalului uman la nivel macro-economiceste în strânsã relaþie de dependenþã dintre doi factoriesenþiali, ºi anume: cultura ºi sanogeneza. Ambii factori,sunt expresia unor eforturi deosebite, în primul rând dinpartea familiei ºi, nu în ultimul rând, din partea societãþii ºia statului, în general. În cei ºapte ani de acasã ºi pânã lamaturitate, rolul familiei este determinant în formareaindividului, în aceastã perioadã copilul trebuie sã dobân-deascã, pe lângã reguli elementare de convieþuire socialã,ºi alte elemente de eticã. Societatea ºi statul, la rândul lui,au obligaþia sã asigure toate condiþiile necesare asigurãrii ºicreºterii continue a calitãþii capitalului uman. Politicileguvernamentale trebuie sã fie direcþionate spre dez-voltarea umanã în ansamblul ei (educaþie, sãnãtate, stan-dard de viaþã). Considerãm cã doar aºa poate sã creascãbunãstarea unei naþiuni.

Putem afirma, cu tãrie, cã orice þarã de pe mapamond secaracterizeazã prin modul în care sunt apreciate valorileumane.

CORNEL ADRIAN CINTEANexpert contabilGIANINA BUGI

studentã la ªtiinþe Economice

Capitalul umanResursa de bazã a

dezvoltãrii economiceTimpul te preseazã fãrã sã vrei, alergi haotic, te-ai rupe într-o

mie de bucãþi doar pentru a mulþumi pe toatã lumea, ºi într-untrist ºi departe târziu pentru a te mulþumi ºi pe tine, dacã mai aio ultimã forþã, însã la sfârºitul unei astfel de zile infernale, constaþicu durere cã n-ai fãcut nimic, dar abosilut nimic pentru tine.Alergi de dimineaþa pânã seara ºi de seara pânã dimineaþa ºi-þistorici creierii cu tot felul de lucruri care nu au nici o valoare, terãtãceºti printre mii de gânduri ce te abat parcã prea dureros,ajungi sã pui capul pe perinã, asta în cazul în care nu dormi înpicioare ºi te întrebi cine sunt eu, unde e împlinirea mea, unde-ifericirea de care fugeam ºi dupã care azi tânjesc.

Ne rãtãcim... da, ne rãtãcim inutil printre sisteme ºi dureri, nerãtãcim printre iluzii ºi vise plãcute, ce parcã în ultima vreme doarele mai rãmân o certitudine sau un lucru personal ce nu ne-au trã-dat, ne rãtãcim printre oameni ce ne par atât de strãini ºi carepânã mai ieri ne erau atât de aproape, ne rãtãcim în amintiri,unele frumoase altele de-a dreptul pline de suferinþã, ne rãtãcimminþile peste tot ºi nu putem sã nu ne rãtãcim când în lume eatâta tristeþe ºi suferinþã. Unde e iubirea, unde e dragostea luiDumnezeu care întrece ori ce limitã a umanului, unde e omul dealtãdatã care înþelegea sensul zilei ºi al nopþii, unde e rânduiala ºinu destinul, unde e farmecul vârstelor, unde e frumuseþea vieþii,ºi splendoarea cerului? Unde sunt toate acestea?... Sã fi muritãodatã cu ultimul licãr de credinþã din inima fiecãruia din noi?...Sau sã fi murit noi fãrã sã ne dãm seama cã truprile încã mairespirã.

Ne rãtãcim inutil printre oameni ce parcã într-un mod alert vorºi se înghesuie sã ia chipul lui Iuda, ne rãtãcim printre suferinþe cene macinã fiecare clipã a vieþii, fãrã sã ne bucurãm de splendoareaunor persoane dragi ce sunt lângã noi, fãrã sã mai vedem în eichipul nemuritor al lui Dumnezeu, fãrã sã mai vedem dragosteadin ochi. Da... ne rãtãcim în atâtea secte ºi confesiuni, luptându-ne sã demonstrãm adevãrul, fãrã sã ºtim cã adevãrul e unic ºiUnul, adicã Hristos, ºi totuºi ne rãtãcim, cãutãm, cercetãm, avemprioritãþi una dupã alta, dar nu sesizãm starea de delir al sufletu-lui. El care ar trebui sã fie cel ce ne conduce, el care e infinitul subformã finitã, cum sublineazã Nicolae Berdiev, el care vine ca sãplece spre veºnicie, el, sufletul, e îngrãdit, e lipsit, e vãduvit, eînfomentat, e rãstignit, e batjocorit de un trup trecãtor ºi de pri-oritãþile acestuia.

Da ne rãtãcim printre alte suflete triste ºi vlãguite, ce aºteaptãparcã o chemare de la Dumnezeu: vino...hai vino, e inutil sãrãmâi printre atâtea minþi materialiste, ºi cu lacrimi de durere ce-ºi pãrãseste trecãtorul sãlaºi, pleacã... pleacã trist pentru cã nu aputut sã dea din ceea ce primise de la Creatorul sãu, nu a pututsã dea sens vieþii omului care era prea rãtãcit ºi prea grãbit sãajungã acolo unde ajungem toþi, mai de vreme sau mai târziu.

Ne rãtãcim printre principi ºi etici, printre ideologi ºi norme,dar nu acesta eºti tu sau eu, nu...nu legea dã viaþã, ea omoarã, ciduhul, sufletul e cel ce alungã sistemele ºi materialismul. Poþicumpra cu bani tot ce vrei dar un singur lucru nu poþi sã mi-lcumperi, sufletul, ºi ºti de ce? Pentru cã materia cumpãrã doarmaterie, veºnicia primeºte doar veºnicie ºi totuºi... ne rãtãcim.

(va urma)Prof. PAUL KRIZNER

Ne rãtãcim... (I)Iubim cu adevãrat doar atunci

când iubim fãrã motive(Anatole France)

Pagina 7

În cartea aceea groasã, cu multedescrieri ale cuvintelor, aflãm cum cãminciuna este denaturarea cu voie aadevãrului, în scopul de a înºela pecineva. Tot acolo, aflãm cã ea, minciuna, mai poate finumitã: înºelãciune, vicleºug, scornealã, balivernã, braºoavã,trombom, amãgire, aburealã, gogoaºe, barbã, ºopârlã...

În altã parte, gãsim cum cã minciuna este o afirmaþie carecontrazice realitatea ºi bunul simþ, datã de cãtre mincinos cuplãnuire din timp sau aºa, dintr-odatã, prin deformarea detot sau în parte a adevãrului sau a faptelor ºi prin justificareacu ºmecherie numai a unor feþe a chestiunii, feþe cãrora li sãdã importanþã deosebitã. Ea, minciuna, provoacã confuzie,false speranºe ºi anumite acþiuni sociale, afective, careservesc într-un fel ori într-altul mincinosului. Alþii, zic cum cãminciuna ar caracteriza personalitatea, iar adevãrul reali-tatea. Oricum, din zîsa unuia, zice cã între adevãr ºi minci-unã este graniþã, numai cã puþîni ºtiu sã se opreascã laea ºi-ajung sã creadã ºi ei ce mint.

Amu, zice cã ºi minciunile-s de mai multe feluri. Unii, le-mpart în: minciuni individuale cotidiene; minciuni individ-uale politice; minciuni colective (de grup, de comunitate,minoritate politicã...); minciuni economice (individuale saucolective); minciuni sociale; minciuni ºiinþifice; minciuni cul-turale... Fie de-on fel, ori de altul, minciunile nu-s bine ven-ite, asta pentru cã noi, oamenii de rând, ºtim una ºi bunã:minciuna-i vacanþa adevãrului. ªi-apoi, care-i folosul min-ciunii, mulþumirea personalã de moment? Dobândirea defoloase necuvenite? Plãcerea de a face rãul?... ªi când tegândeºchi cã toate astea vin din mândrie, urã, egoism, rãu-tate...

Pe de altã parte, din zisa lui ciala, cine minte o datã, tre-buie sã se obiºnueascã cu minciuna, deoarece e nievoedã ºepte minciuni pentru a o acoperi pe una singurã.

Eh, iac-aºa, unii ajung sã facã din adevãr minciunã ºiinvers. ªi pentru cã ºi cu minciuna-i ca în sport - perfor-manþele cresc pe cum te antrenezi, mai c-am putea vorbide existenþa unor ºcoli de învãþare a minþitului.

Numai cã din înþelepciunea popularã aflãm cã minciuna

are picioare scurte ºi olul nu mergede multe ori la apã. Deci, pentru ceatâta efort cu minciunile? Nu aducaltceva decât greomânt ºi înrobire! ªi

când te gândeºchi cã adevãr înseamnã libertate, mai cãpoþi zice cã ai zis tot ce era de zis.

ªi-ar mai fi un aspect legat de minciunã. Nu în puþinie rân-duri, fãrã sã fi vinovat, eºti acuzat pe nedrept pentru te mirice fapte care nu-þi aparþin. Eºti pus în ceata mincinoºilor ºi arãufãcãtorilor. Baiu-i ºi mai mare, când acuzaþiile þi le aducete miri care dintre ªEFI, faþã de care ai tot respectul. ªi-atun-ci începi sã te macini. Uneori, gândurile te îndeamnã sãvorbeºti întru apãrarea ta, zicând adevãrul. Alteori, teîndeamnã sã taci. Amu, cum e oare bine, aºa ori aºa? Dinzisa unuia, mult mai înþelept ca mulþi alþii, zice cã atuncicând eºti acuzat pe nedrept, apãrã-te în vorbe scurte ºicuprinzãtoare. Apoi, cheamã tãcerea! Dar nu tãcerea celuiresemnat, ci a celui ce ºtie cã, într-o bunã zi, adevãrul va ieºila suprafaþã ca uleiul din apã.

ªi nu uitaþi, dragii mei cititori, cã din zisa lui bace Toghiere“viaþa-i frumoasã, da-i scurtã, aºe cã ascultaþ’ ºi veg-hieþ’!”

GHEORGHE HODREA

Cichitorule!Hai la noi c-avem dã tãt felu’...

Sfetãre cu o’ fãrã mînieci; jenþ’ ºi jentuþe; maieuri ºibretele’; ºepci ºi ºepcuþe; jenþ’ ºi curele; hãlachie dãbaie; bughielarãºe ºi bucse; pãrãzoare ºi purtãtoare dãchei; cloape; bughi pãntru: tãtã zîua, tãtã noapchia saupãntru bãi termale; pijamele groase ºi subþîiachie;ochieri dã soare; ºtrimfi: scurþ’, lunji, subþîieþ’;zoboanie felurichie; cravachie; sfetãre pãntru pã su’ ºipãntru pãstã chimeºi.

Ziridava, Etaju’ I, la Solemn –raionu’ dã galanterie bãrbaþ’.

Minciuna

Pielea uscatã este cea mai predis-pusã la linii fine ºi riduri, deoarece nupoate reþine în structura sa substanþehidratante, iar glandele sebacee nuproduc cantitãþi suficiente de sebum.

Mãºtile folosite pentru acest tip deten, trebuie sã ofere ingrijire specialã ºihidratare.

Tenul uscat este fin, fragil, subþire,iritabil ºi se descuameazã uºor. Estesensibil la frig (iarna observãm apariþiade pete roºietice), la vânt, soare,sãpun, loþiuni concentrate în alcool,creme pe bazã de glicerinã.

Curãþarea ºi demachiareaSe va curãþa cu un produs de

curãþare blând, fãrãp sãpun, deoarecesãpunul îndepãrteazã secreþia naturalãde sebum.

Pentru tenul uscat se recomandã:lãptiºorul de matcã, mierea de albinefolositã în creme, loþiuni, mãºti, suntremedii importante pentru menþinereaunui ten sãnãtos.

Produsele lactate, ca de exemplu

smântâna ºi iaurtul, sunt recomandateîn îngrijirea tenului uscat, deoarececalitãþile lor emoliente, mãresc ºi acid-itatea pielii. Este indicat ca faþa sã fieºtearsã de douã ori pe zi cu un tamponde vatã îmbibat în lapte.

Se pot folosi creme cu ingredientenaturale: ulei de migdale, mãsline saujojoba.

Demachierea tenului uscat se facecu o cremã demachiantã, în loc desãpun. Faceþi o infuzie cu lavandã,cimbru sau rozmarin, pentru a stimulacirculaþia sanguinã ºi a deschide porii.

Folosiþi numai vatã imbibatã în apãsau demachiant (ten uscat), pentru apreveni absorbþia umezelii în piele.

Mascã pentru tenul uscatSe amestecã un gãlbenuº de ou, cu

o linguriþã de miere de albinã. Seaplicã mixtura pe faþã pentru 20 deminute pânã se usucã. Apoi, înde-pãrteaz-o cu apã calduþã.

C. A.

Îngrijirea tenului

TENUL USCAT

Pagina 8

Cum era de aºteptat, þinta deinflaþie prevãzutã de BNR a fostdepãºitã, ajungând la 5,33%. Prognozainiþialã a bãncii centrale era de 3,2%,cu o corecþie de plus minus un punctprocentual. Asta era în iarnã. Oricum,o “ratã normalã” a inflaþiei va fi, proba-bil, undeva la 8%. Sã nu spuneþi cã nuv-am zis! Peste un timp veþi vedea cãºi marile legende, au fost doar niºtefâsuri. Dar atunci va fi prea târziu. Dacãdeja nu e...

* Pe de altã parte, am luat degeabaºi cei 20 de miliarde, ca sã plãtim pen-tru alþii pânã la... capãt. Ori, economiaaºa-zis naþionalã este 80% capitalstrãin, aºa cã cine pe cine salveazã?Grecia a primit 340 de miliarde deeuro, pânã acum, adicã vreo 340.000de euro per capita. Plus scutiri de vreo100 de miliarde. Însã, este destul deprobabil ca sã nu mai dea vreun banînapoi. Oricum... tiparniþa merge.

* Cristian Sima, ºeful Bursei mon-etare din Sibiu a dispãrut. Se pare cã arfi luat, ca “amintire”, banii investito-rilor! Poliþia urmãreºte cazul. ªi noi.Printre cei care ºi-au dat banii la...sporit, ar fi ºi Daniel Dãianu. Pentrucine nu îºi aminte?te, fost ministru deFinanþe. Un tip carecterizat drept marespecialist. Dar una-i la catedrã, altaeste în viaþa realã. Nu aþi observat cãmulþi par mai deºtepþi atunci când sespune despre ei cã ar fi vreo mare...somitate? Adicã, pãreau mult maiintelingenþi când tãceau. Între timp,Sima a dat semn de... via?ã. Cicã estela Reykjavik. Pesemne sã dea mâna cuFram ursul polar. ªi zice cã n-a luat

banii, doar i-a pierdut. Vreo douã mil-ioane de euro ºi tot atâtea milioane dedolari!

* MRU a fost la Arad. ªi “poporul”,prin fostul prefect Bibarþ, l-a invitat sãcandideze. La ieºire, un “comitet de

primire” striga. De alea cu: ho?, jos.Simpatizanþii în alb, au strigat, ca lameci: “MRU! MRU!”. Alþii dintre ei audat ºi verdicte: “I-a plãtit USL-ul sãstrige”. Nici primarul Falcã nu a scãpat,de un... mic meci cu fostul candidatHoffman.

* Cicã 650.000 de strãini vin, anual,la Bucureºti. Unul din 7, adicã vreo100.000, vin pentru femei. Restul suntîn tranzit, cu afaceri. Probabil mai suntºi care vin pentru... bãrbaþi. Numai cãnu se regãsesc în statisticile FederaþieiPatronatelor din Turism, cei care aufurnizat aceste date.

* Românii merg sã se trateze, în gen-

eral, la Szeged. Ungurii merg la Vienaºi în Germania. Suedezii, danezii,norvegienii ºi finlandezii rãmân înScandinavia. Nemþii merg în America,iar acolo dau de medici... indieni.Adicã, este o migraþie de la Est spreVest. Desigur, asta funcþie de banii pecare îi are fiecare. Cã, hai sã fim sinceri,la AKH Viena “nu merge” decât ceialeºi... Restul, o cruce cu limba în gurã.ªi medicii au început sã migreze. Uniivin cu o valijoarã în mânã la Arad, sãfacã operaþii cicã. Fiecare îºi face cruce.Deci ºi doctorii (unii dintre ei) suntturiºti. Adicã, vin sã facã un ban cinstit.Ca idee generalã, aþi vãzut vreo maresomitate într-o ramurã a medicinei sãfie... turist? Nu, pentru cã vin pacienþiila el. E ºi acesta un citeriu. Noi v-amzis.

* Barack Obama ºi Mitt Romney s-auconfruntat, în direct, la televiziune. Doidin trei l-au dat câºtigãtor nu peObama. Concluzia este simplã: e greufãrã prompter. Asta, mai ales cã nicirepublicanul nu pare chiar o luminã...Fie ºi de la Apus.

* Oameni ºi câini sau câini ºi oameni.Sunt la modã cei de talie micã. Nereferim la cei pe patru picioare. Ce estesupãrãtor, este cã ãºtia micii (dar ºi maimari) fac caca pe iarba verde. Aiascumpã pe care o plãtim fiecare. ªi mai“fain” este cã stãpânii ori stãpânele nuau mãnuºi ºi pungi sã arunce fecalele lagunoaiele portocalii sau, mai nou,verzi, care sunt destul de frecventpuse. Unii ar putea zice cã eîngrãºãmânt bio. Noi zicem cã e doarnesimþire. GABRIEL ªTEFAN

Zise ºi (ne)fãcute...

IGNISERV – Facem lemnul ca fierul* Suntem o companie autorizatã de cãtre Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã Bucureºti,

pentru efectuarea lucrãrilor de protecþie a materialelor combustibile împotriva incendiillor Executãm lucrãri de ignifugare, asigurând protec?ie împotriva FOCULUI, CARIILOR, MUCEGAIULUI

ºi altor dãunãtori pentru: * LEMN din ºarpantele (podurile) clãdirilor, mansarde, lambriuri, cabane, etc.* TEXTILELE din draperii, tapiþerii, mochete, perdele, etc. Asigurãm menþinerea aspectului natural

estetic al bunurilor tratate antifoc ºi anticarii.* TOATE materialele ºi vopselele incolore ºi colorate, autohtone ºi din import sunt OMOLOGATE ºi

AVIZATE de cãtre I.G.S.U., de Institutul Naþional al Lemnului, de Ministerul Sãnãtãþii ºi alte instituþiispecializate, conform normelor Uniunii Europene.CONTACT: Localitatea Vladimirescu, str. N. Bãlcescu nr.17, PUNCT DE LUCRU ARAD: str. Elena Drãgoi, Bloc 328, ap.11TEL: 0745 -257.550 TEL/FAX: 0257 -267.139

Pagina 9

De la distanþã între aur ºi aurul nebunilor,adicã piritã nu este o mare diferenþã. Ambelemateriale par la fel. Strãlucitoare de-þi iau ochii.Aºa este ºi cu oamenii. Dacã ai un punct dereferinþã îndepãrtat, toþi par deºtepþi. Asta maiales dacã sunt aºa mai spãlaþi, mai la costum,mai cu studii afarã. Ei par foarte inteligenþi, maiales atunci când tac. ªi alþii zic despre ei cã ar fimari lumini sunt într-o specialitate sau alta.Când mai ºi vorbesc cu termeni preþioºi, chiar aiimpresia cã au spus cuvinte grele ºi mari, ca oplacã de cavou, care vor schimba ceva chiar demâine. Un astfel de caz este MRU. Ungureanu.Fost la Externe, la Pactul de Stabilitate, la SECI,la SIE ºi acum la FC. Nu fotbal club, ci o forþã cese zice cã e civicã.

Cert este cã omul nu a fost ales niciodatã, cidoar numit. Cei rãutãcioºi ar zice cã-i unsinecurist cu mare vocaþie. Omul cu cât adevenit mai expus, adicã mai public, mai înmijlocul poporului ºi când dorea ºi când nudorea a început sã pãleascã la culoare. Iar aurula devenit doar o sulfurã de fier. Un material multmai… friabil.

Un aluat asemãnãtor este ºi acela din care eplãmãdit D.D. Nu, nu acela, ci fostul ministru deFinanþe, Dãianu. Care tot aºa vorbea rar, grav,de parcã fãcea o mare concesie cã se adresa vul-gului. N-am fi amintit nimic de personaj, dacãnu ar fi apãrut, din nou, în atenþia opiniei pub-lice. Cicã ar fi pierdut peste 200.000 de euro pemâna lui Sima. Dacã ar fi speculat fostul ministrunu era nimic. Câºtigi, pierzi, investitor la bursã tenumeºti. Însã a preferat sã-i “paseze” unui tipcare a apãrut aºa din… spuma mãrii. Ca sãvedeþi pe mâna cui au fost finanþele þãrii! Arãmas ceva, memorabil de pe urma lui Dãianu?Rãspundeþi fiecare dintre dumneavoastrã.

În contraluminã, regretatul Mircea Ciumara,deþinãtor al aceluiaºi portofoliu, mãcar a zis: ÎnRomânia, orice venit se va impozita! Dacã s-arfi împlinit mãcar în proporþie de 60% acest plan,azi am fi fost umãr la umãr cu Polonia.

ªi acum puþin “parfum” local. Ovidiu Marian,fost peneþist. Dupã aceea a sãrit în barca liber-alilor. Când s-a tocit… sãgeata, a ales trandafir-ul pedelist. Iar acum ºi-a dat seama cã a fost…liberal dintotdeauna. Imparþial, ca tot românul.Adicã a venit salvatorul. Fiul rãtãcitor s-a întorsca sã ducã “proiectele mai departe”. ªi ãia nu l-au scuipat în faþã. Ba chiar a prins un loc pe listã,care pare fi eligibil. Asta, dacã nu se va dovedio piatrã de moarã.

Toþi aceºtia par, de la distanþã, aur curat. ªtiusã scoatã cuvinte cu rezonanþã, cu aparentã rel-evanþã. Dar sunt, de fapt, doar forme fãrã fond.Nu rezolvã nimic. Pentru binele public, desigur.Iar de aproape sunt doar niºte sulfuri. Nici pedeparte aur. Doar aurul nebunilor…

G. CONSTANTINESCU

Aurul nebunilorConsider ca este necear sã vorbim despre urã, deoarece trãim în lumea

în care ura este mamã a timpului nostru, i-ar rolul ei este mult exageratavând un scop clar.

Una dintre trãirile, sentimentele de bazã care pot defini lumea de laînceputul secolului al XXI-lea este ura, dar ce este ea, simplu ºi la obiect,dacã nu promotorul, ideea premergãtoare unei acþiuni profund negative.Nãscându-se la începutul istoriei ºi culminând cu zilele noastre, ura a fostmotivul numeroaselor conflicte, ca ura confesionalã, ura socialã, ura declasã ºi de rasã, pânã la conflictul sângeros dintre triburile tutsi ºi hutu dinRwanda, ca de exemplu.

Din pãcate pentru umanitate, ura a ajuns una dintre trãirile dominanteale vieþii noastre: urâm locul de muncã, politicienii, sistemul, mai nou, cucriza asta, am ajuns sã urãm ºi banii.

Ura s-a transferat dinspre sistem cãtre oameni în plan social, ºi dinsprenoi cãtre ceilalþi în plan personal. Ne urâm vecinul, pentru cã are maimulþi bani decât noi, ne urâm colegii de muncã pentru cã ne-au greºit,de parcã noi nu am greºi, ne urâm ºefii,de parca ei nu ar fi oameni cu sen-timente ca noi...

Ura e profund înrãdãcinatã în sufletele ºi inimile noastre, dar oare nu totnoi avem de suferit? Una dintrele proverbele pline de în?elepciune alepoporului român ne spune astfel: Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face.Trebuie neapãrat sã facem o scurtã incursiune în istorie, pentru a arãtalegãtura dintre urã ºi manipulare, ca de exemplu ura romanilor împotrivacreºtinilor din timpul incendierii Romei.

Oare înlocuind admiraþia, respectul, bunãtatea cu ura, ce este dinpãcate larg mediatizatã, cu un scop subliminal, ajungem din copiii luiDumnezeu sã ne transformãm în niºte bestii fãrã suflet? Trebuie sãrecunosc faptul cã ºi eu fiind om greºesc, la rândul meu, urãsc din totsufletul prostia, rãutatea, nedreptatea... etc.

Încotro, oare, ne îndreptãm, urmând aceastui drum, cãci calea estealta...

TIBERIU OCTAVIAN CRISTEA

Ura, ca necesitate

Va aºteptãm la biroul de vânzãri Via Carmina !ARC'VIA-IMOTRUST

Cartierul Rezidenþial Via Carmina, România, AradProgram birou de vânzãri:Luni-Vineri: 8:30-17:30

Sâmbãtã: 9:00-13:00

Pagina 10

A fost înfinþatã de medicul francezPierre Dukan, în anul 2000 ºi a fostpublicat, prima oarã, în cartea Je nesais pas maigis (Nu ºtiu sã slãbesc).Puþini ºtiu cã Pierre Dukan este neu-rolog de profesie, dar s-a reorientatspre nutriþie, în momentul în care aajutat un prieten sã slãbeascã. Aceastãdietã a fost perfecþionatã în 35 de anide studiu! Programul se deosebeºte dealtele prin faptul cã, deºi asigurã opierdere rapidã în greutate, presupuneºi o perioadã de menþinere, pe care oputem respecta cât mai mult timpposibil.

Nu are aceleaºi rezultate pentrutoatã lumea, însã poate fi urmatã cuîncredere de persoanele sãnãtoase.Regimul este hiperproteic.

În ultima vreme Dieta Dukan adevenit extrem de popularã datoritãcelebritãþilor, precum; Jenifer Lopez ºiGiselle.

Dieta Dukan îþi permite sã mãnânciabsolut oricât doreºti. Deºi grupurilede alimente care pot fi consumate suntdestul de restrînse, se pot consuma încondiþile nelimitate.

Dieta Dukan oferã nu numai omodalitate de a pierde kilograme, ci ºide a împiedica punerea greutãþii la loc,pentru tot restul vieþii! Pentru ca aceas-ta sã dea rezultate, trebuie urmatepatru etape succesive, fiecare la felde importantã ºi trebuie urmate cuexactitate.

Etapa 1: Etapa de atacSe numeºte aºa, deoarece constã în

începerea rãzboiului împotriva kilo-

gramelor. În aceastã fazã, se vor con-suma doar proteine, pânã ce persoanaîn cauzã ajunge la o anumitã greutate.Este indicat ca aceste detalii sã fie sta-bilite de un nutriþionist, în funcþie denevoile fiecãruia.

Etapa 2: Etapa de croazierãÎn perioada de croazierã se

alterneazã zilele de regim doar cu pro-teine, cu zilele în care se consumã pro-teine ºi legume. În cea de-a doua fazãse introduc legumele, ceea ce este unlucru foarte bun.

Etapa 3: Etapa de consolidareÎn aceste zile, corpul are tendinþa de

a pune la loc kilogramele pierdute cuextremã uºurinþã. A treia etapã, constãîn adãugarea alimentelor interzise(cartoful, orezul) zilnic, puþin câtepuþin, timp de trei-patru sãptãmâni,mergând chiar pânã la 50 de zile

Etapa 4: Etapa de stabilizare definitivãStabilizarea se bazeazã pe trei mãsuri

simple. O zi pe sãptãmânã, joia, va fipentru tot restul vieþii o zi de atac.Adicã în acea zi veþi mânca doar pro-teine. Abandonarea ascensoarelor înfavoarea mersului pe scãri .

Trei linguri de tãrâþe de ovãz pe ziÎn ultima etapã, se consumã toate

alimentele din primele trei faze: pro-

teine, legume ºi puþin din alimenteleinterzise, însã nu ºi dulciuri. Indicateste ca, o datã pe sãptãmânã, sã inclu-dem în dietã ºi tãrâþe de ovãz, acesteaconþinând fibre solubile, care sunt utileîn reglarea tranzitului.

Exemplu de meniu pentru o zi din prima etapãMic-dejun: cafea sau ceai, un iaurt,

200 de grame de brânzã, o felie dejambon (fãrã grãsime) sau un ou tare.

Gustare: un iaurt sau 100 de gramede brânzã cu 0% grãsime.

Prânz: un aperitiv proteic (surimi,crab, pate de pasãre, somon, ouã tari),la felul întâi carne, peºte sau crustacee,iar la desert un iaurt.

Cinã: alimentele consumate la mic-dejun.

Atenþie! Existã riscul dezvoltãriiunor carenþe nutritive. De aceea, ceicare þin dieta este bine sã ia supli-mente. Ouãle ºi carnea, consumateîn cantitãþi prea mari, pot duce lacreºterea colesterolului. Recoman-dabil ar fi sã consumaþi oul fãrã gãl-benuº ºi carnea de peºte sã pre-domine.

Încearcã un nou concept de slãbire: Dieta Dukan

Pierre Dukan

Paginã îngrijitã de CORINA AVRAM

Anotimpurile de tranziþie dintre varã ºi iarnãsunt presãrate cu gripe ºi rãceli, de aceeaorganismul are nevoie toamna de ajutoare.

Ceaiul verde. El conþine antioxidanþi, careoferã energie întregului organism chiar ºi însezonul rece ºi previne multe afecþiuni.Consumaþi-l cu încredere toamna, pentru cãîntãreºte sistemul imunitar, prin atioxidanþii maiputernici decât vitaminele C ºi E ºi vãpregãteºte pentru iarnã. Ajutã în afecþiuni pre-cum insomnia ºi anxietatea. Asigurã o stimula-re a energiei constantã, fãrã creºterile ºi scãder-ile bruºte pe care le dã cafeaua!

Ceaiul de mãceºe. Tonic, vitaminizant ºiîntãreºte sistemul imunitar, fiind foarte bogat învitamina C. Pe lângã vitamina C, mãceºele maiconþin ºi vitaminele B1, B2, K ºi PP, proteine,

acizi, celulozã, substanþe minerale, provitaminaA ºi zaharuri. Se preparã din douã linguri demãceºe zdrobite ºi fierte în jumãtate de litru deapã, timp de 10 minute sau din 1 sau 2 lin-guriþe de fructe uscate la 250 ml apã clocotitã.

Ceaiul de catinã. Astenia de toamnã vãpoate cuprinde ºi-ºi face debutul cu simptomeprecum lipsa poftei de mâncare sau uºoare stãridepresive. Pentru asta, avem fructele de cãtinã.Dintre toate fructele de toamnã, cãtina are ceamai mare cantitate de vitamina C, de aproapezece ori mai mult decât citricele. În plus, estebogatã ºi în beta-caroten (mai mult decât mor-covul), în pectine, în zaharuri, în aminoacizi ºi înacizi graºi esenþiali. Ceaiul este recomandatpersoanelor lipsite de poftã de mâncare ºi cuimunitate scãzutã.

Trei ceaiuri la îndemâna tuturor

Ingrediente necesare: 500 gr pipote de pui, oceapã mare, 2-3 morcovi, o þelinã mijlocie, sare,piper.

Mod de preparare: se pun 4-5 litri de apã la fiert,iar când apa fierbe, se adaugã pipotele (curãþate depieliþe), ceapa, tãiatã mãrunt, morcovii, tãiaþi rondelesau tãiaþi pe lungime jumãtãþi, dupã preferinþã. Sepoate adãuga ºi o linguriþã de vegeta. Când suntfierte pipotele, se drege cu un gãlbenuº de ou, o lin-gurã de fãinã de ovãz, apoi se acreºte cu iaurt ºi sanasau smântânã. Se potriveºte, dupã gust, de sare ºipiper. Se stinge focul, ºi se presarã pãtrunjel tocat.

POFTÃ BUNÃ!

Reþetã dieteticã Dukan:CIORBÃ DE PIPOTE

Reþeta de la Corina...

Pagina 11

Aºa cum v-am obiºnuit mediatizãm cazurile bebeluºilor,care trec prin momente delicate de la primele zile de viaþã.Micu?ul Ianis Rafael Iorga are doar ºapte zile, însã viaþa luiatârnã de un fir de aþã. La naºtere, medicii de la materni-tatea din Arad au constatat cã bebeluºul suferã de o mal-formaþie congenital cardiacã foarte gravã necesitând ooperaþie care nu se poate realiza în România. Mai multdecât atât, operaþia respectivã trebuie sã aibã loc în urmã-toarele cinci zile, astfel cã bebeluºul trebuie sã ajungã la oclinicã din Viena.

Cea mai mare problemã a pãrinþilor este transportulcopilului, care se poate face doar pe cale aerianã, cu un

avion dotat special ºi însoþit de un cadru medical de spe-cialitate. Transportul pacientului costã 12.500 de euro, banipe care familia nu a reuºit sã-i adune într-un timp atât descurt. Pãrinþii copilului fac apel la bunãvoinþa celor care lepot întinde o mânã de ajutor pentru a salva viaþa micuþu-lui.

Pentru cei care doresc ºi pot sã ajute familia, cu o sumãcât de micã, s-a deschis un cont la Banca Millennium:CONT LEI: RO65MILB0000000000518189; CONT EURO:RO58MILB0000000003536858; COD SWIFT MILBROBUsau pot lua legãtura direct cu tatãl copilului, Marius EugenIorga, la numãrul de telefon 0745-396.153.

Anunþ Umanitar - Ianis Rafael Iorgaare nevoie de sprijinul nostru

Încã din primul numãr al ziarului nos-tru, semnalam un caz social: lupta fam-iliei Posa, din Arad, pentru a salva fiuldin ghearele morþii. În data de 15iunie, la Maternitatea din oraºul nos-tru, vedea lumina zilei al treilea copil alfamiliei amintite mai sus. Nimeni nuanticipa, în acele momente, cã acelmoment de bucurie, urma sã fie spãlatîn scurt timp cu zeci de lacrimi.

La scurt timp dupã naºtere, a urmatconfirmarea faptului cã micuþul Andreisuferea de o afecþiune la inimã. Vesteaa cãzut ca un trãsnet ºi mai mult decâtatât, a început goana contracronometru pentru salvarea lui Andrei.Din nefericire, restructurãrile în sis-temul sanitar au fãcut ca intervenþia sanu poatã fi efectuatã în þarã, la Spitaluldin Târgu Mureº (se pare din lipsã defonduri), singurul spital care se ocupade astfel de cazuri la copii!

Nici nu au fãcut nimic, dar nici nu audat undã verde pentru o intervenþie înstrãinãtate, cu sprijinul autoritãþilor dela noi din þarã. A fost lãsat totul încoadã de peºte!

Era o chestiune de zile ºi de mulþibani, pentru ca viaþa micuþului sã fiesalvatã. Speranþa a venit de pestegraniþã, mai exact din Ungaria, de laSzeged, însã la nivelul costurilor ce leimplicã, adicã peste un milion deforinþi, ca sã înþelegeþi mai bine cum austat lucrurile, suma era echivalentulunei case în mediul rural din þaravecinã!

Interesant este cã toatã viaþa acestuicopil a fost, oarecum, legatã deUngaria, încã de la început, dacã þinem

cont cã Andreea Toth, naºa de botez alui Andrei, locuieºte în þara vecinã.Medicii din Ungaria au aceptatachitarea costurilor intervenþiei în maimulte etape, pe durata recuperãriimicuþului, dupã operaþia reuºitã.

Nimic nu era posibil, fãrã sprijinulconcetãþenilor noºtri, care au fostreceptivi la drama acestei familii, carea apãrut în mai multe rânduri în presalocalã.

Pãrea sã fie doar o chestiune de zilepânã când Andrei urma sã vinã acasãsã stea lângã ambii pãrinþi. Destinul,însã, a vrut altfel. Un cheag de sângecare nu a putut fi dizolvat, a fãcut cainima micuþului sã se opreascã la 3 luniºi jumãtate de la naºtere, visele ºi sper-anþele familiei, ale celor implicaþi aurãmas în urmã!

S-a adeverit cã banii nu înseamnã

totul pentru prelungirea zilelor, mai enevoie de ºansã ºi noroc, practic lup-tãm cu mâinile goale în faþa destinului!Dar dacã nu se adunau acei bani nece-sari operaþiei, familia trãia cu frustrareacã acest copil a murit cu zile.

Încercarea familie nu s-a terminatodatã cu lupta dintre viaþã ºi moarte amicuþului Andrei. Conform proce-durilor, repatrierea corpului neînsu-fleþit implica 1.800 de euro sauincinerarea pentru un sfert din aceastãsumã. Forþat de împrejurãri, a fostaleasã a doua variantã, iar peste 60 depersoane au fost alãturi de familie ladepunerea urnei în cimitir.

Andrei este, acum, acolo sus, aºacum simboliza ºi urna cu cenuºã.Frumos gestul conducerii clinicii dinUngaria, care a adresat o scrisoarefamiliei greu încercate!

ANDREI POSA a pierdutlupta pentru viaþã

Pagina 12

Sã râdem cufotbaliºtii...

Cicã antrenorul Olandei îºi anunþã jucãtoriicã au meci contra României. Nimeni n-arechef, iar, la un moment dat, portarul Van derSaar zice:

- Bãieþi, uite ce zic eu, joc doar eu singurcontra României, ºi voi mergeþi într-un club,OK?

Toþi sunt de acord. La un moment dat,pornesc televizorul ºi ce vãd: 1-0 pentruOlanda, gol Van der Saar în minutul 5! Toþiveseli, opresc televizorul ºi se pun pe bãute.La capãtul celor 90 de minute, repornesctelevizorul ºi pe ecran apare România-Olanda 1-1, gol Mutu, în minutul 90.

Dau fuga toþi la stadion sã îl felicite, ºi învestiar îl gãsesc pe Van der Saar, disperat.

- Ce s-a întâmplat, mãi, Van der Saar?- Bãieþi, îmi pare rãu, dar am fost eliminat

în minutul 6!

În deschiderea celei de-a cincea ediþie a Memorialului „Iosif Petschovschi” lafotbal, în incinta stadionului „Francisc Neuman” din Arad a avut loc o lansare uneicãrþi dedicate echipei UTA.

Intitualtã „Un sfert de veac alãturi de prima iubie, UTA”, scrisã de jurnalistulBogdan Cioara, cartea prezintã amintiri ºi date cu ceea ce s-a întâmplat în ultimii25 de la în cadrul clubului ºi echipei arãdene.

Cartea are 237 de pagini ºi a apãrut la Editura Astra Sport.C.G.

Lansare de carte«Un sfert de veac alãturide prima iubire, UTA»

MediaPro Distribution lanseazã,vineri, 19 octombrie 2012, în cine-matografele din toatã þara, filmulromânesc Minte-mã frumos. Acestaeste o comedie romanticã pozitivã,fireascã ºi amuzantã, ce va încântapublicul tânãr, un film cu oameniobiºnuiþi care trãiesc poveºti dedragoste încâlcite, într-un Bucureºticolorat al anului 2011, în care reþelelesociale fac parte din viaþa noastrã.

Filmul îi aduce în rolurile principalepe Andi Vãsluianu ºi DianaDumitrescu, secondaþi de MariusDamian ºi Antoaneta Zaharia, alãturide Loredana Groza, care face un roldelicios.

Actorii ºi realizatorii comediei vorporni într-un turneu prin þarã, înoraºele Arad, Timiºoara ºi Cluj, înweek-end-ul de lansare în cine-matografe. Vor avea loc întâlniri cujurnaliºtii ºi cu fanii, discuþii ºi vizionãrispeciale ale comediei. Evenimentelevor avea loc în Arad (Galleria Mall, laora 19.30) ºi Timiºoara pe 20octombrie, iar în Cluj în data de 21octombrie.

Echipa Minte-mã frumos, care se vadeplasa în cele trei oraºe va fi formatãdin Andi Vãsluianu, Diana Dumitrescu,Marius Damian, Ducu Ion – producãtorºi Iura Luncaºu – regizor. C.G.

Premierãde film

la Arad !

Pagina 13

«Cu Dan Alban n-a fost bombãîn maºinã...»Legenda spune cã Giovani ar fi “be-

neficiarul” morþii fostului sãu prieten,Dan Alban. Cã “i-a preluat afacerea”,dupã ce Alban a murit, dupã ce maþinaîn care era, împreunã cu Cornel Dinu aexplodat. Uite-l colo pe Alban! Eradin Moþãieni, Dâmboviþa ºi a fugitodatã cu mine!”, aratã cu degetulBecali spre o fotografie din spatelebiroului. N-a fost nicio bombã...Prostii! Ne despãrþisem de câtevaore. Trebuia sã plec în Germania.N-a început nicio muncã de impre-sariat, n-avea în cap sã intre în fot-bal. Io aveam contacte cu fotbaliºtii!Cu Hagi, Mateuþ ºi Cãmãtaru. Ledãdeam dolari þi ei le dãdeau banifamiliilor lui Victor ºi Gigi. Le tri-miteam ºi câte o pereche de blugi...,intrã Giovani în mãruntaiele tenebroa-sei sale ascensiuni. Apoi, când Dinu aajuns secretar de stat, în ’90, amprofitat de relaþia sa cu Alban ºi amintrat în anturajul Naþionalei!,marcheazã momentul când a începutsã se “spele”.

Giovani, fetele ºi ºpaga pentru ziariºtiMi-am dorit un bãiat. Nu l-am

avut!, ofteazã Ioan Becali. Gigi arefete, Victor la fel, ºi Giovani are ºi eldouã pe inventar. “Of”-ul e cã n-areun moþtenitor, ca sã ducã numele cla-nului mai departe. N-avem ce face...Suntem mulþumiþi cu ele. Io am fãcutprimul pas þi am mãritat una!, ofteazãGiovani, privind câº.

Recunoaºte cã a plãtit jurnaliºti. Numulþi. Au venit sã cearã. Erau pescãri, tot timpu’! Veneau la douã-treisute de dolari. E unu’ Ivanovici, io-izic «cârnat gros». A luat de la mine,de la Gigi... ºi acum îl atârnã peGhearã!, e dispreþuitor Giovani Becali.

Îi cãºuneazã pe Chioþea de la“Adevãrul”: Ãsta-i ziarist, stã cu tinela cafea ºi, apoi, toarnã la ziar? Espionaj de ultima speþã! Astaînseamnã sã fii reporter.

Cum era sã rãmânã becher la bãtrâneþePe frumoasa columbiancã Stella

Narda, nevastã-sa, a cunoscut-o laParis. Dacã avea douã-trei mii dedolari, îi luam io ºi fugeam. M-amrecomandat “Giovani, italian”. Dupão lunã ºi jumãtate am fãcut dragosteprima oarã cu ea ºi am luat-o denevastã! Înainte, i-am spus cum mãcheamã ºi cã-s român. De atunci arãmas porecla, se destãinuie machi-donul.

Un scandal i-a despãrþit. O femeie aafirmat, la OTV, cã are un bãieþel cu el.Stella l-a pãrãsit ºi s-a întors dupã cei-a ieºit negativ testul de paternitate. Afost telenovelã! Nenorocita voiacâteva milioane, ºi 25.000 de europe lunã de la mine!, se umflã machi-donul ca un cocoþ în poiatã.

S-a spus depre el cã a fãcut puºcãrieba în Bulgaria, ba în Germania sauSpania. Am fãcut, da’ contravenþio-nalã, la noi... Mi-au dat patru luni,pentru jocuri de noroc, adicã barbutºi parazitism. Pãi, io parcam Alfa-Romeo în faþã la Athenée ºi ziceaucã-s parazit!, se indigneazã barbugiul.Orice sport îl transform în joc denoroc. Sunt parior, de la barbut pânãla ruletã! Cea mai mare mizã amavut-o în Germania, la rummy cucãrþi. 50.000 de mãrci închidereasimplã, 100.000 – normala ºi150.000 cu Jolly-Joker!, se laudã dinnou. Nu spune câþi bani a pierdut. Areo dambla. Când pierde, înjurã dealerulºi, câteodatã, rãstoarnã masa. Ultimaoarã a fãcut-o la un turneu de poker.M-au invitat ca VIP, pe banii lor. Decâºtigam, fãceam o «beneficienþã»!Vorbeam tare ºi m-au atenþionat...Nu mi-a plãcut regulamentul. E ca ºicum mi-au dat o cafea ºi mã învãþaucum s-o beau! Le-am aruncat fiseleºi englezu’ ãlã, organizatoru’, era câtp’aci sã ia un scuipat!, îºi recunoaºteBecali nãravul. Conchide: Vreau sã mãbat. E frumos sã dai o palmã! Toatãviaþa mea am dat ºi am luat bãtaie.Îmi place sã mã bat, sã dau ºi sã iau!Nici de împuºcãturi nu mã tem!

“fanuldeplatinã”

Giovani Becali: Fotbalbiºniþã ºi flegme (II)

RED CARD ZONE

Un an competiþional de excepþiepentru tenismenul arãdean MARIUSCOPIL, jucãtor care, în aceastã sãp-tãmânã, ocupã cea mai înaltã poziþiedin carierã, în clasamentul mondialATP: locul178! Dintre rezultatele sale,menþionãm eliminarea în aceastã lunãa croatului Marin Cilic (numãrul 13mondial ºi favoritul 4 în China!), cuscorul de 3-6, 7-6(0), 6-4, dar ºi apor-tul sãu în meciurile de Cupa Davis con-tra echipei Finlandei (scor 3-2). Înurma acestei victorii, România ºi-aasigurat prezenþa în Grupa I a ZoneiEuro-Africane!

Cu o zi înainte de împlinirea frumoa-sei vârste de 22 de ani (pe care i-afãcut la 18 octombrie), jucãtorularãdean Marius Copil s-a calificat înturul doi al turneului ATP250, de laStockholm (Suedia), dotat cu premiitotale în valoare de 486.750 de euro.Aventura la Openul Suediei s-aîncheiat, jucãtorul nostru fiind eliminatde spaniolul Nicolas Almagro(numãrul 12 mondial), cu scorul de4-6, 6-7. Partida dintre cei doi a durato orã ºi 23 de minute, arãdeanuloferind o replicã bunã experimentatu-lui jucãtor spaniol, câºtigãtor a 12 tro-fee ATP la simplu. Almagro, cap deserie numãrul trei, a avut primul turliber, la fel ca ºi principalii doi favoriþi,Jo-Wilfried Tsonga ºi Tomas Berdych.

Pentru Copil, aceasta este a treia ca-lificare a sezonului în optimile de finalãale unui turneu ATP, dupã cele reuºitela Bucureºti ºi Beijing.

COSMIN GHERMAN

Marius Copil,pe cel maibun loc din

carierã!

Pagina 14

OPEL Vectra 1.9 TDCI, 1900 cmc, diesel,Albastru metalizat, 137000 km, anul 2005,cutie de viteze manuala 6+1 trepte, aerconditionat, geamuri si oglinzi electrice,inchidere centralizata, computer de bord,pilot automat, jante aluminiu, servodirec-tie, ABS, ESP, SRS, ASR, 6 x airbag, etc.Recent adusa, stare tehnica si optica foartebuna, volan pe partea dreapta., 2.200 EUR,neg., 0742-706342, Arad

NISSAN Navara, 2500 cmc, diesel,Negru metalizat, 158000 km, anul 2008,cutie viteze manuala 6+1 trepte, dubluclimatronic, navigatie, piele, scauneelectrice incalzite, geamuri si oglinzielectrice, inchidere centralizata, comput-er de bord, pilot automat, jante alu-miniu, senzori lumina si ploaie, parktron-ic, servodirectie, ABS, ESP, SRS, ASR, 6x airbag, proiectoare de ceata, radio-CDsi DVD cu magazie si comenzi pe volan,trapa, etc. Stare tehnica si opticaimpecabila, unic proprietar, inmatricula-ta RO., inmatriculat, 13.000 EUR, neg.,0755-667339, 0742-616694, Satu Mare

IVECO Daily 35C13, 2800 cmc, diesel,Alb, anul 2001, 130 CP, 3 locuri, cutie deviteze manuala 6+1 trepte, masa maximaautorizata = 3.5 tone (se conduce cu per-mis auto cat.B), punte dubla, lungime lada= 4.60 metri, servodirectie, ABS, radio-CD,carlig de remorcare, etc. Stare tehnica sioptica impecabila, unic proprietar, inma-triculata RO., inmatriculat, 5.500 EUR,neg., 0754-600076, Sibiu

BMW 535M-Pachet 3.0diesel By-turbo, 3000cmc, diesel,Argintiu met-alizat, 214000

km, anul 2005, 372 CP, cutie viteze TIPTRONIC,pachet “M” interior si exterior, dublu climatron-ic, navigatie, piele, scaune electrice incalzite sicu memorie, ventilatie in scaune, full electric,computer de bord, pilot automat, jante aluminiu,senzori lumina si ploaie, parktronic, servodirec-tie, ABS, ESP, SRS, ASR, 8 x airbag, proiectoarede ceata, xenon, radio-CD cu magazie si comen-zi pe volan, TV, DVD, telefon, carkit, carlig deremorcare, etc. Stare tehnica si optica impecabi-la, inmatriculata RO., inmatriculat, 14.500 EUR,neg., 0744-180545, 0754-466193, Arad

OPEL Meriva, 1600 cmc, benzina, Gri met-alizat, 84000 km, anul 2003, aer conditionat,geamuri si oglinzi electrice, inchidere central-izata, servodirectie, ABS, ESP, SRS, ASR, 8 xairbag, radio-CD si comenzi pe volan, etc.Recent adusa din Germania, carte service,stare tehnica si optica foarte buna., 2.950EUR, neg., 0757-195519, Arad

IVECO Daily 35C15 - 2.8 HPI, 2800 cmc, diesel,Galben metalizat, 256000 km, anul 2004, 150 CP, 7locuri, cutie de viteze manuala 6+1 trepte, masamaxima autorizata = 3.5 tone (se conduce cu permisauto cat.B), punte dubla, lungime lada = 4.20 metri,inchidere centralizata, servodirectie, ABS, ASR,radio-CD, etc. Recent adusa, stare tehnica si opticaimpecabila, CIV + RAR efectuat., 7.200 EUR, neg.,0745-227150, 0752-377717, Arad

SEAT Inca 1.9 SDI - autoutilitara, 1900cmc, diesel, Alb, 250000 km, anul 1997,64 CP, servodirectie, ABS, radio-casetofon,carlig de remorcare, scaune reglabile, etc.Recent adusa din Olanda, stare tehnica sioptica foarte buna., 1.490 EUR, neg. ( +taxa 310 Euro), 0743-617391, Arad

VOLKSWAGEN Transporter T4, 2400cmc, diesel, Alb, 166000 km, anul 1995, 6locuri, servodirectie, ABS, radio-casetofon,carlig de remorcare, etc. Recent adusa dinOlanda, stare tehnica si optica foarte buna.,2.600 EUR, neg., 0743-617391, Arad

MITSUBISHI L200 2.5 TDi- autoutilitara,2500 cmc, diesel, Rosu metalizat, 149000km, anul 2001, 5 locuri, geamuri si oglinzielectrice, inchidere centralizata, jante alu-miniu, servodirectie, ABS, SRS, ESP, ASR, 2 xairbag, proiectoare de ceata, radio-CD, etc.Stare optica si tehnica foarte buna. Recentadusa, volan pe partea dreapta., 3.600 EUR,neg., 0755-850125, Arad

FORD Transit Basculabil, 2400 cmc,diesel, Alb, 280000 km, anul 2001, 7locuri, masa maxima autorizata = 3.5 tone(se conduce cu permis auto cat.B), puntedubla, inchidere centralizata, servodirectie,ABS, SRS, airbag, radio-casetofon original,etc. Recent adusa, stare tehnica si opticafoarte buna, volan pe partea dreapta.,4.200 EUR, neg., 0755-850125, Arad

FORD Transit Basculabil, 2500 cmc, diesel, Alb,150000 km, anul 1999, masa maxima autorizata =3.5 tone (se conduce cu permis auto cat.B), puntedubla, poate bascula 4 tone, lungime lada = 3.20metri, inchidere centralizata, servodirectie, ABS,SRS, airbag, radio-casetofon original, carlig deremorcare, etc. Recent adusa, stare tehnica si opticafoarte buna, volan pe partea dreapta., 3.000 EUR,neg., 0749-541169, Arad

VOLKSWAGEN Golf IV - 1.4i 16V, 1400cmc, benzina, Albastru metalizat, 175000 km,anul 2001, aer conditionat, geamuri si oglinzielectrice, inchidere centralizata, computer debord, servodirectie, ABS, ESP, SRS, ASR, 4 xairbag, radio-casetofon, etc. Stare tehnica sioptica foarte buna, inmatriculata RO., inma-triculat, 3.700 EUR, neg., 0740-409477, Arad

AUDI A3, 1600 cmc, benzina, Albastrumetalizat, 194000 km, anul 1997, geamuri sioglinzi electrice, inchidere centralizata, jantealuminiu, servodirectie, ABS, SRS, ASR, 4 xairbag, radio-CD, trapa electrica, etc. Recentadusa din Germania, stare tehnica si opticafoarte buna, numere valabile., 1.600 EUR,neg., 0745-489918, Arad

VOLKSWAGEN Touareg 2.5 TDI, 2500 cmc,diesel, Gri metalizat, 161000 km, anul 2004, cutieviteze manuala 6 trepte, dublu climatronic, navi-gatie, piele, scaune electrice incalzite, full electric,computer de bord, pilot automat, jante aluminiu,senzori lumina si ploaie, parktronic, servodirectie,ABS, ESP, SRS, ASR, 10 x airbag, proiectoare deceata, xenon, radio-CD cu magazie si comenzi pevolan, DVD, telefon, carkit, etc. Stare tehnica sioptica impecabila, inmatriculata RO., inmatriculat,11.800 EUR, neg. Accept variante., 0765-461360,0755-249108, Arad

OPEL Corsa, 1200 cmc, benzina, Negru met-alizat, 211000 km, anul 1995, geamuri electrice,inchidere centralizata, servodirectie, ABS, SRS, 1x airbag, radio-casetofon etc. Stare tehnica sioptica foarte buna, inmatriculata RO., inmatricu-lat, 1.200 EUR, neg., 0742-667179, Arad

MERCEDES-BENZ Sprinter 311 CDi,2200 cmc, diesel, Alb, 250000 km, anul2002, servodirectie, ABS, ASR, radio-casetofon original, etc. Recent adusa, staretehnica si optica foarte buna, volan pepartea dreapta., 4.450 EUR, neg., 0740-511407, 0749-610628, Arad

VOLKSWAGEN LT 28, 2500 cmc, diesel,Alb, 177000 km, anul 2001, geamuri elec-trice, servodirectie, ABS, SRS, ASR, airbag,radio-CD, etc. Stare tehnica si optica impeca-bila, km reali (se poate dovedi, accept oricetest), inmatriculata RO., inmatriculat, 5.200EUR, neg., 0748-866556, Arad

FORD Transit Basculabil, 2400 cmc, diesel, Albastrumetalizat, 170000 km, anul 2003, 90 CP, 3 locuri, masamaxima autorizata = 3.5 tone (se conduce cu permisauto cat.B), punte dubla, lada aluminiu, lungime lada =3.30 metri, inchidere centralizata, servodirectie, ABS,SRS, airbag, radio-CD, etc. Recent adusa, stare tehnica sioptica foarte buna, volan pe partea dreapta., 4.400 EUR,neg., 0758-669657, Arad

www.emobile.ro

Pagina 15

* Vând vilã, zona Vlaicu, 260 mpconstruiþi, 6 camere, dressing la

fiecare camerã, 148.000 Euro neg.Telefon 0745-505.169.

* Vând casã 2 camere, VariaºuMare(12 km de Arad), total teren 800mp, din vãiugã ºi cãrãmidã, 16.000euro, uºor negociabil. Se poate faceºi schimb cu garsonierã înArad.Telefon: 0745-505.169.

* Vând casã în Aradul Nou, 3camere, bucãtãrie, baie, vãiugã, ter-mopane, parchet, apã, 25.000 euro,uºor neg. Telefon: 0745-505.169.

* Vând casã în Sânnicolau Mic, 2camere, antreu, cãrãmidã, 90 mpconstruiþi, total teren 741 mp, preþ47.000 euro, uºor negociabil.Telefon: 0745-505.169.

* Vând casã, în zona Pârneava,200 mp construiþi, din cãrãmidã, 5camere, bucãtãrie, 2 bãi, garaj,total teren 150.000 Euro (negocia-bil); telefon: 0745-505.169.

* Vând casã, în Gai, 117 mp con-struiþi, 610 mp total teren, living

mare, sus douã dormitoare, 2 bãi,amenajat, 1.480 mp, încãlzire pe

lemne, preþ 150.000 euo, negocia-bil. Telefon: 0745-505.169.

* Vând urgent spaþiu comercial,zonã ultracentralã, 745 mp, pe 2nivele, ideal pentru restaurant sauclub, preþ 230.000 euro, negociabil.Telefon: 0743-048.490, 0745-505.169

* Vând halã industrialã în ZonaIndustrialã Vest, 6.000 mp, mo-

dernã, 3.670.000 Euro, negociabil.Telefon: 0745-505.169.

* Vând vilã, în Cicir, 300 mp con-struiþi, 560 mp total teren, din

cãrãmidã Porotherm, 100.000 euro,negociabil. Telefon: 0745-505.169.

* Vând casã, Central, FS 25 m,250 mp construiþi, 500 mp total

teren, 4 camere, 2 bãi, încãlzire pegaz, termopane Weka, încãlzire înpardosealã, complet mobilatã ºiutilatã, 175.000 euro, negociabil.Telefon: 0745-505.169.

Aºteptãmmesajele

dvs. cu anunþuri, prin SMS, la numãrul de telefon:

0753-843.168

Pagina 16

Magazin

Revistã de opinii, ºtiri ºi publicitate

Editat de: XBG Media Press AradStr. Tribunu Dobra nr. 18-22Telefon: 0357-420.441

Redactor-ªef: COSMIN GHERMANRedactor-ªef Adjunct: GABRIEL CONSTANTINESCU

Secretar general de redacþie: PAUL KRIZNERRedactori colaboratori:

PAUL-ADRIAN POPA, TONI MARTIN,GHEORGHE HODREA

Difuzare: TIBERIU OCTAVIAN CRISTEATehnoredactare: CLAUDIU IACOB

Con for m L eg i i 8 d i n 1996 ºi Le g i i 2 85 d i n2004 , r esponsab i l i t a tea ju r id i cã a c on þ inu tul ui

a r t ic ole lor d in aces t numã r rev ine au to r i lo r .

Te scoatem din anonimat!

Premiul Nobelpentru economie afost acordat ameri-canilor Alvin E. Roth,de la UniversitateaHarvard, º Lloyd S.Shapley, de la Uni-versitatea din Cali-fornia, pentru teoriaalocãrilor stabile ºipractica designuluide piaþã, a anunþat,luni, COMITETULNOBEL.

Printre favoriþii lacâºtigarea premiuluipentru economie în acest an s-au aflatamericanul Robert Shiller (UniversitateaYale), Kenneth Rogoff (Harvard),Carmen Reinhart (Harvard) ºi PaulRomer, cunoscut pentru cercetareaasupra diferitelor tipuri de creºtere eco-nomicã. Valoarea premiului este de 8milioane de coroane suedeze (1,2 mi-lioane de dolari).

Premiul pentru economie a fost în-fiinþat de Banca Centralã a Suediei în1968. Printre laureaþi se numãrã MiltonFriedman, Amartya Sen, James Tobin,Paul Krugman, Robert Solow ºi GunnarMyrdal.

Premiul Nobelpentru Economie

Alvin E. Roth

Lloyd S. Shapley

Ungaria va adopta, în curând, o nouã legeprin care va interzice strãinilor sã cumpereterenuri agricole. Premierul Ungariei, ViktorOrban (foto) a precizat cã odatã ce legea vaintra în vigoare, investitorii strãini nu vor maiputea cumpãra terenuri arabile, asigurând cãreguli similare se aplicã în þãri precum Franþaºi Austria. Orban a exprimat, totodatã,intenþia de modernizare a sectorului agricol,pentru a întoarce pagina agriculturii social-iste, la un congres al Asociaþiei AgriculturiiUngare. Anul 2013 va aduce schimbãri înagricultura ungarã, care nu au mai avut loc în ultimii 50-100 de ani, a adãu-gat premierul. El a precizat cã legea, în curs de analizã în Parlament, va protejaterenurile cultivabile de speculatori ºi bancheri, favorizând deþinerea de terenuride exploatãrile agricole mici ºi mijlocii, în detrimentul celor mari. Legea va per-mite ºi recuperarea terenurilor furate prin contracte de achiziþie dubioase.Guvernul a decis, totodatã, sã înfiinþeze o Bancã Agricolã ºi, în acelaºi timp, con-struirea unei noi reþele de irigaþii.

Ungaria îºi þine pãmântul… acasã!

Preºedintele Comisiei Europene, JoseManuel Durao Barroso (foto), a afirmat,la Congresul P.P.E., cã inegalitatea întreþãrile Uniunii Europene nu este susten-abilã, el subliniind cã integrarea euro-peanã este, potrivit Tratatului U.E., unproces de convergenþã. Suntem pecalea cea bunã pentru crearea uneiUniuni mai puternice între popoarelenoastre? Contribuim cu toþii? Rãspunsuleste cã da, dar... Da, facem progrese,dar nu suficiente. Aceasta est analizadeosebit de sincerã a situaþiei din

Europa. Nu putem ignora cã existãtendinþe serioase privind lipsa de con-vergenþã în þãrile noastre ºi care ali-menteazã dezbaterea populistã carevizeazã, de fapt, sfârºitul acestui min-unat proiect european, a afirmatBarroso în discursul sãu. El a dat exem-ple în acest sens divergenþele existenteîntre statele din Zona Euro ºi statele dinafara acesteia, noii membri ai UniuniiEuropene. Da, avem nevoie de o inte-grare mai mare în Zona euro, dar acestproiect trebuie sã fie o modalitatepentru o mai bunã integrare, nu de acreea noi ziduri în Europa. Nu maiavem nevoie de ziduri, a spus Barroso.Preºedintele C.E. a cerut solidaritate ºi înceea ce priveºte decizia legatã de cadrulfinanciar U.E. pentru perioada 2014-2020. Luna viitoare trebuie sã luãmniºte decizii pentru cadrul bugetarpentru urmãtorii ºapte ani. Dacã nedorim creºtere, ºi toþi liderii din U.E.spun cã îºi doresc creºtere, atunci tre-buie sã susþinem cel mai important

instrument pentru a susþine investiþiileºi creºterea, adicã bugetul nostruEuropean. Avem acum prieteniipoliticii de coeziune ºi prieteni ai prin-cipiului îmbunãtãþirii adicã cheltuielilesã fie reduse. Noi avem nevoie sã for-mãm o coaliþie pentru creºtere, asta lespun ambelor tabere, a afirmat Barroso.El a mai þinut sã atragã atenþia cã nu tre-buie revenit la creºterea economicã arti-ficialã dinainte de criza economicã.Creºterea din trecut nu era durabilã,era alimentatã de credite artificialesau cheltuieli publice iresponsabile.De aceea ne confruntãm azi cu prob-leme care necesitã un rãspuns, inclu-siv în Zona euro, a spus preºedinteleC.E. De asemenea, el a amintit de nece-sitatea ca statele U.E. sã ia decizii asupramai multor propuneri ale ComisieiEuropene care pot aduce soluþii pentrucreºterea ecomicã responsabilã ºi asigu-rarea resurselor financiare necesare,inclusiv cea privind instituirea taxei petranzacþiile financiare.

Barroso nu vrea creºtere artificialã