COM10 - Limbajul Spatiului Si Lucrurilor

1

Comunicare profesional� : Copyright © 2007-2010 by dr.ing.Liviu Ro�ca 10/1

LIMBAJUL SPA�IULUI �I ALLIMBAJUL SPA�IULUI �I ALLUCRURILORLUCRURILOR

LIMBAJUL TIMPULUILIMBAJUL TIMPULUI

10

• Ce-a�i sim�it când cineva necunoscut s-a apropiat prea mult de Dvs.?

•Cum v� sim�i�i când cineva v� face ordine printre lucrurile personale sau st�pe scaunul Dvs.?


Edward Hall - Proxemica = studiul modului în care oamenii tind s�-�i structureze spa�iul din jur �i distan�a între ei în interac�iunile zilnice, s� aranjeze spa�iul din înc�peri, cl�diri, ora�e.

Principalele elemente ale limbajului spa�iului sunt:(1)(1) orientarea relativorientarea relativ��;;(2)(2) distandistan��a faa fa�� de interlocutorde interlocutor;;(3)(3) spaspa��iul personaliul personal �i(4)(4) locul ales locul ales îîntrntr--o o îîncnc��perepere..

Limbajul spa�iului trebuie interpretat în func�ie de cinci dimensiuni:1. M�rime,2. Grad de intimitate,3. În�l�ime,4. Apropiere-dep�rtare,5. În�untru-înafar�. Rela�iile spa�iale influen�eaz� calitatea �i

cantitatea comunic�rii.

ProxemicaProxemica

2


ProxemicaProxemica

Cel pu�in 6 aspecte ale proxemicii ajut� la explicarea moduluiîn care utiliz�m spa�iul pentru a comunica cu al�ii:

1.1. teritoriul,teritoriul,

2.2. mediul,mediul,

3.3. lucrurile,lucrurile,

4.4. zonele proxemice,zonele proxemice,

5.5. aranjamentele aranjamentele îîn doi n doi ��ii

6.6. aranjamentelearanjamentele de grup.de grup.


• Oamenii sunt fiin�e cu profund sim� al st�pânirii unui teritoriu. Ei au tendin�a de a poseda �i ap�ra un teritoriu ca pe o proprietate proprie

(Ex. Biroul, locul ocupat la o întrunire, �edin��, etc.).• Oamenilor le place s�-�i protejeze �i controleze teritoriul

(Cum? Prin propria prezen��, prin închiderea u�ii, prin lucruri plasate în zona respectiv� sau doar prin impunerea respectului.)

• Oamenilor le place �i-�i protejeaz� dreptul la intimitate.

Recomandare:Nu viola�i teritoriul nim�nui chiar dac� sunte�i �ef.NormaNorma = respectul reciproc �i cl�direa încrederii pe onorarea acestui respect.

Violarea teritoriului compromite o comunicare corespunzViolarea teritoriului compromite o comunicare corespunz��toare.toare.

Proxemica Proxemica : Teritoriul: Teritoriul

3


Proxemica Proxemica : Mediul: MediulMediul, prin design, culoare, plasarea obiectelor cum sunt mobila, fabricile,

imaginile, etc., favorizeaz� sau îngreuneaz� calitatea comunic�rii �i productivitatea oamenilor.

Dr. Anthony Athos a identificat:• câteva aspecte de care ar trebui s� se �in� seama în în�elegerea a ceea ce al�ii încearc� s� transmit� precum �i• de ce reac�ioneaz� a�a cum reac�ioneaz� la aceste forme de comunicare neverbal�.

Aceste forme sunt:MAI MULT ESTE MAI BINE DECMAI MULT ESTE MAI BINE DECÂÂT MAI PUT MAI PU��IN.IN.

Ex.: mai mult spa�iu la birou, birouri mai mari.

LOCUL PRIVAT ESTE MAI BUN DECLOCUL PRIVAT ESTE MAI BUN DECÂÂT CEL PUBLICT CEL PUBLICEx.: Spa�iul public de regul� nu este împ�r�it în sectoare bine conturate, în timp ce spa�iul privat este izolat de privirile celor din jur. Cu cât cre�te importan�a �i statutul social cu atât cre�te �i dorin�a de izolare.

Ex.: Dezbatere: oamenii prefer� WC-uri cu u�i sau f�r�/particulare sau publice?


MAI SUS ESTE MAI BINE DECMAI SUS ESTE MAI BINE DECÂÂT MAI JOST MAI JOSEx.: Birourile �efilor sunt de regul� aflate la etaj, cu atât mai sus cu cât importan�a este mai mare.Ex.: Dialogul între o persoan� care �ade �i una în picioare.

APROAPE ESTE MAI BINE DECAPROAPE ESTE MAI BINE DECÂÂT MAI DEPARTE.T MAI DEPARTE.Ex.: Cu cât e�ti mai aproape de �ef cu atât e mai bine.Ex.: Spa�iul de parcare.

ÎÎNN��UNTRU E MAI BINE DECUNTRU E MAI BINE DECÂÂT AFART AFAR��Ex.: Cu cât pozi�ia este mai aproape de cartierul general cu atât este mai bine.Ex.: Oamenii lucreaz� cu atât mai bine cu cât se afl� în zona proprie de activitate.

Proxemica Proxemica : Mediul: Mediul

4


Tipul lucrurilor care se g�sesc în teritoriul atribuit comunic� asupra statutului din organiza�ie. În general, urm�toarele elemente se pot aplica:

MAI MARE ESTE MAI BINE DECMAI MARE ESTE MAI BINE DECÂÂT MAI MICT MAI MICEx.: birouri mai mari, înc�peri mai mari, ma�ini mai scumpe cu cât se urc� în ierarhie.

MAI MULT ESTE MAI BINE DECMAI MULT ESTE MAI BINE DECÂÂT MAI PUT MAI PU��ININEx.: �efii au de obicei dou� birouri, 2 secretare, 2 telefoane, mai multe piese de birou, mai multe privilegii, etc. decât cei inferiori lor.

CURAT ESTE MAI BINE DECCURAT ESTE MAI BINE DECÂÂT MURDART MURDAREx.: Func�ionarii din birouri beneficiaz� de oameni de serviciu în timp ce muncitorii î�i fac singuri curat.

"C"C��LCAT ESTE MAI BINE DECLCAT ESTE MAI BINE DECÂÂT T ��IFONAT"IFONAT"Ex.: Ordinea în birourile �efilor este mai mare decât a celor inferiori lor. Un birou curat indic� eficien��, în timp ce unul plin de documente indic� confuzie �i dezorganizare.

Proxemica Proxemica : Lucrurile: Lucrurile


SCUMP ESTE MAI BINE DECSCUMP ESTE MAI BINE DECÂÂT IEFTINT IEFTINEx.: Scump este de obicei un semnal al importan�ei sociale.

FOARTE VECHI SAU FOARTE NOU ESTE MAI BUN DECFOARTE VECHI SAU FOARTE NOU ESTE MAI BUN DECÂÂT RECENTT RECENTEx.: Birourile sau ma�inile foarte noi sau cele cu mobilier foarte vechi sunt mai impresionante decât cele doar de dat� recent�.

PERSONAL ESTE MAI BINE DECPERSONAL ESTE MAI BINE DECÂÂT PUBLICT PUBLICEx.: Scaunul sau biroul personal este un simbol al statutului social mai ales atunci când exist� concuren�� pentru aceste facilit��i publice. Identic pentru alte obiecte: creioane, hârtie, etc.

Proxemica Proxemica : Lucrurile: Lucrurile

5


Utilizarea Teritoriului Utilizarea Teritoriului ��i Mediuluii Mediului

Pentru a îmbun�t��i comunicare trebuie s�:

• Stabili�i locuri atractive pentru �edin�e �i alte întâlniri, neutre �i cu a�ezare flexibil�.

• Utiliza�i întâlniri separate, individuale în spa�ii neutre atunci când dori�i s�stabili�i rela�ii mai intime.

• Utiliza�i pozi�ia �i limbajul corpului cele mai adecvate situa�iei în cauz�.

Modul în care v� aranja�i biroul �i mobila din acesta comunic� gradul de formalitate pe care dori�i s�-l men�ine�i în rela�iile cu vizitatorii.

Ex.: pozi�ia scaunului dvs. în raport cu a vizitatorului:• dup� birou � barier�,• lâng� vizitator � interac�iune mai deschis� �i mai lung�.


Distan�a pe care o p�str�m cu interlocutorii atunci când comunic�m reprezint�un alt element transmis prin mijloace nonverbale.

Proxemica Proxemica : Spa: Spa��iul personaliul personal

Zona intim�

(0..0,5m)

Zona personal�

(0,5…1 m)

Zona social�(1…4 m)

Zona public�(peste 4 m)

Zonele proxemice ale unui adult american(Edward Hall - The Hidden Dimension).

În func�ie de ceea ce simt atunci când se intr� în zonele personal� �i intim�, oamenii pot fi clasifica�i în:

• Contact: arabii, latinii• Noncontact: nord-americanii, nord-europenii.

6


AtenAten��ieie!!• Interac�iunea poate fi compromis� atunci când se întâlnesc persoane apar�inând extremelor celor dou� categorii;De ce? Fiecare categorie are percep�ii diferite asupra celeilalte:

NoncontactNoncontact = timizi, reci, nepolitico�i v�zu�i de contactContactContact = agresivi, impulsivi �i nepolitico�i v�zu�i de noncontact.

Tipul Contact/Noncontact trebuie avut în vedere �i în func�ie de stilul comportamental!

Proxemica Proxemica : Spa: Spa��iul personaliul personal


Deoarece ne sim�im neconfortabil atunci când cineva ne violeaz� spa�iul personal, am dezvoltat comportamente specificecomportamente specifice care s� reduc� tensiunea �i care s� ne protejeze de eventuale invazii.

Charles & Marie Dalton au identificat câteva strategiistrategii privind spa�iul, printre care cele mai uzuale sunt:

• ÎÎndepndep��rtarea rtarea ��i crearea unei distani crearea unei distan��e mai marie mai mari;• Evitarea contactului vizual sau plasarea unui obiect Evitarea contactului vizual sau plasarea unui obiect îîntre persoanentre persoane• Aranjamentul Aranjamentul îîn diadn diad�� (pentru doi oameni)(pentru doi oameni)• Aranjamentul Aranjamentul îîn grupn grup

Strategii privind spaStrategii privind spa��iul interpersonaliul interpersonal

7


ColCol�� la colla col�� (Fig.7.2.A)= cooperare cu concentrare asupra muncii, u�oar� monitorizare a semnalelor neverbale

UmUm��r lr lâângng�� umum��rr (Fig.7.2.B.)= cooperare cu doz� mare de încredere, grea monitorizare a simbolurilor neverbale

FaFa�� îîn fan fa�� (Fig.7.2.C)= competitiv�, monitorizare atent� a simbolurilor neverbale + barier� de siguran�� între participan�i.

CoCo--acac��iuneiune (Fig.7.2.D)= slab� cooperare, mai mult munc� independent� cu frontiere semifixe.

A B C D

Fig.7.2

E F

Proxemica Proxemica : : Aranjamentul în diad�Aranjamentul în diad�


•• Grup dispersat uniform la masGrup dispersat uniform la mas��,,-cu lider în capul mesei (Fig.7.2.E);

•• Grup care balanseazGrup care balanseaz�� liderlider--ul din capul meseiul din capul mesei (Fig.7.2.F.).- A�ezare incon�tient� care permite îns� o mai bun� "citire" a mesajelor neverbale între �ef �i grup.

Proxemica Proxemica : : Aranjamentul în Aranjamentul în grupgrup

A B C D

Fig.7.2

E F

8


ObservaObserva��ii:ii:

• Conflictul este mai probabil între persoane care stau fa�� în fa��;

• Atunci când o persoan� se opre�te din vorbit, cel mai adesea vorba îi este continuat� de o persoan� de pe partea opus�.

• Situa�iile um�r-la-um�r sunt utilizate atunci când se dore�te crearea senza�iei de echip� sau de câ�tigare a sus�inerii.

Proxemica Proxemica : Observa: Observa��iiii


• UNGHIUL DE ABORDAREUNGHIUL DE ABORDAREFemeile tind s� permit� abordarea um�r-la-um�r în defavoarea celei fa��-în-fa��, cât �i sunt pu�in influen�ate negativ de apropierea fizic�;

• PERSONALITATEAPERSONALITATEA- Extroverti�ii prefer� distan�e interpersonale mai mici decât introverti�ii;- Indivizii care simt c� au control asupra altora prefer� distan�e mai mici;- Unii oameni prefer� s� lucreze mai apropiat de al�ii, în timp ce al�ii prefer�contact minim sau de loc;- Unii prefer� s� interac�ioneze puternic, al�ii prefer� s� nu interac�ioneze deloc.

• RELARELA��IILE ANTERIOAREIILE ANTERIOAREOamenii care au mai interac�ionat cu succes în trecut au tendin�a de a reduce distan�ele, la fel pentru oamenii care se simt atra�i unii de al�ii.

•• RASRASAAOamenii prefer� m�rirea distan�elor atunci când sunt de rase diferite;

•• SEXSEXULULPersoanele de sex opus prefer� s� fie mai apropia�i decât cele de acela�i sex, dar femeile sunt mai tolerante decât b�rba�ii când e vorba de interac�iuni între acelea�i sexe.

FFactori care influenactori care influen��eazeaz�� aranjamentelearanjamentele

9


Recomand�ri:• Indetifica�i propriile spa�ii dar �i spa�iile colegilor;

• Identifica�i la timp orice mesaj care poate compromite comunicarea datorit� viol�rii spa�iului;

• Încerca�i s� nu ofensa�i persoanele, violându-le spa�iul intim;

• Bunii comunicatori respect�, în�eleg �i utilizeaz� în mod eficient proxemica:

� o mai bun� aten�ie,

� mai mult� încredere �i comunicare �i

� �anse mai mari de a construi rela�ii bune.

Proxemica Proxemica : Recomand: Recomand��riri


Modul în care utiliza�i timpul este o bun� unealt� de comunicare!Ex.: A�tepta�i s� intra�i la o audien��.

Mesajul:Mesajul:Sentimentele pe care are �eful asupra persoanelor care a�teapt�, dpdv al importan�ei, statutului social sau afinit��ilor.

Anthony Athos: principale caracteristici prin care definim utilizarea timpului• precizia (acurate�ea, punctualitatea),• lipsa (resurs� limitat�) �i • repeti�ia ca.

PreciziaPrecizia• Timpul este o resurs� important�, pre�ioas� �i personal�. Când altcineva ne stuctureaz� timpul este comunicat� diferen�a de statut.• Punctualitatea semnalizeaz� atitudinea fa�� de interlocutor, percep�ia statutului/puterii �i respectul.• Cu cât oamenii a�teapt� mai mult cu atât se simt mai umili�i, desconsidera�i �i cu un statut mai inferior.


10


Lipsa timpuluiLipsa timpului• Percepem timpul ca resursa personal� limitat�. De aceea, modul în care fiecare alegem s� îl folosim comunic� atitudinea fa�� de cel care solicit� aceast� resurs�.• Acordarea de timp este "un cadou" �i indic� importan�a asociat� persoanei.• Rela�ia de comunicare pozitiv� se dezvolt� propor�ional cu frecven�a interac�iunii (deci timpul petrecut împreun�).

Timpul ca simbol pentru repatarea activitTimpul ca simbol pentru repatarea activit��ilorilor• �ine seama de obi�nuin�e, cum este ritmul:

Ex: luarea mesei de 3 ori pe zi, etc.).• Anotimpurile, s�rb�torile, ritualurile, etc. comunic� diverse mesaje.


COM10 - Limbajul Spatiului Si Lucrurilor

Documents

Transcript of COM10 - Limbajul Spatiului Si Lucrurilor