Com Usm - Копия

4
Bibliotecile de colegii în percepția utilizatorilor Tatiana AMBROCI, Biblioteca Colegiului de Construcții Sensul schimbării în biblioteci este definit prin continua deschidere către utilizator [2, p. 12 ] , astfel cunoașterea necesităților și cerințelor informaționale ale utilizatorilor, nivelul de satisfacție privind infrastructura și serviciile oferite, reprezintă unul din obiectivele de bază ale instituțiilor infodocumentare. În acest context s-a efectuat un studiu, ce a avut ca scop evaluarea nivelului de satisfacție al utilizatorilor bibliotecilor de colegii, privind infrastructura și serviciile bibliotecilor din cadrul instituțiilor, unde își fac studiile. Volumul eșantionului a constituit 160 de chestionare. Au fost rambursate 158 chestionare, în baza cărora a fost efectuată analiza datelor. Pentru realizarea studiului au fost selectate aleatoriu 7 instituții de învățământ vocațional / tehnic din municipiul Chișinău: de profil tehnic - Colegiul de Construcții, Colegiul Tehnologic, Colegiul Politehnic, Colegiul de Transporturi, Colegiul de Informatică; de profil economic - Colegiul Național de Comerț din cadrul ASEM; de profil medicină - Colegiul Național de Medicină și Farmacie ” R. Pacalo ”. Chestionarul a cuprins 24 de întrebări, dintre care: 17 întrebări - închise cu opțiuni de răspuns și, 7 – de tip deschis. Analiza datelor prezentate în chestionare se prezintă astfel: la întrebarea – Cât de des frecventați biblioteca? - cea mai mare parte din respondenți ( 64 / 40, 5 % ) au răspuns că frecventează săptămânal biblioteca. Din 158 de respondenți, participanți la sondaj, 134 ( 84, 8 % ) din respondenți sunt dispuși și petrec în biblioteca instituției de învățământ în medie până la o oră. Cea mai mare parte din respondenți au optat pentru 3 motive de frecventare a bibliotecii - pentru împrumutul documentelor la domiciliu, pentru

Transcript of Com Usm - Копия

Bibliotecile de colegii n percepia utilizatorilorTatiana AMBROCI, Biblioteca Colegiului de ConstruciiSensul schimbrii n biblioteci este definit prin continua deschidere ctre utilizator [2, p. 12 ] , astfel cunoaterea necesitilor i cerinelor informaionale ale utilizatorilor, nivelul de satisfacie privind infrastructura i serviciile oferite, reprezint unul din obiectivele de baz ale instituiilor infodocumentare. n acest context s-a efectuat un studiu, ce a avut ca scop evaluarea nivelului de satisfacie al utilizatorilor bibliotecilor de colegii, privind infrastructura i serviciile bibliotecilor din cadrul instituiilor, unde i fac studiile. Volumul eantionului a constituit 160 de chestionare. Au fost rambursate 158 chestionare, n baza crora a fost efectuat analiza datelor. Pentru realizarea studiului au fost selectate aleatoriu 7 instituii de nvmnt vocaional / tehnic din municipiul Chiinu: de profil tehnic - Colegiul de Construcii, Colegiul Tehnologic, Colegiul Politehnic, Colegiul de Transporturi, Colegiul de Informatic; de profil economic - Colegiul Naional de Comer din cadrul ASEM; de profil medicin - Colegiul Naional de Medicin i Farmacie R. Pacalo . Chestionarul a cuprins 24 de ntrebri, dintre care: 17 ntrebri - nchise cu opiuni de rspuns i, 7 de tip deschis. Analiza datelor prezentate n chestionare se prezint astfel: la ntrebarea Ct de des frecventai biblioteca? - cea mai mare parte din respondeni ( 64 / 40, 5 % ) au rspuns c frecventeaz sptmnal biblioteca. Din 158 de respondeni, participani la sondaj, 134 ( 84, 8 % ) din respondeni sunt dispui i petrec n biblioteca instituiei de nvmnt n medie pn la o or. Cea mai mare parte din respondeni au optat pentru 3 motive de frecventare a bibliotecii - pentru mprumutul documentelor la domiciliu, pentru consultare n Sala de lectur i lucrul la calculator sau accesare / navigare pe Internet. Pentru 34 de respondeni biblioteca este locul de ntlnire cu colegii i prietenii, loc de recreere, de comunicare i de petrecere a timpului liber. Pentru a afla care este locul bibliotecii, ca surs de informare, atribuit de tinerii utilizatori ai bibliotecilor, s-a cerut s se enumere sursele de informare, astfel rspunsurile respondenilor au artat c Internetul domin n raport cu alte surse de informare, plasndu-se pe primul loc cu 142 ( 89,9 % ) de bifri, cum era de ateptat, biblioteca plasndu-se pe locul doi - 78 ( 49,4 % ) de utilizatori. Nu este de neglijat i alt surs de informare pentru elevii colegiilor i anume, profesorii, pentru care au optat 34 ( 21,5 % ) de respondeni , acesta fiind un indicator, de asemenea, n favoarea bibliotecii, de unde se informeaz i cadrele didactice, care sunt i mediatori foarte buni ntre bibliotec i elevi n promovarea serviciilor i resurselor bibliotecii. La ntrebarea - Ce tip de documente preferai s utilizai sau s mprumutai de la bibliotec?, cea mai mare parte din respondeni ( 142 / 89,9 % ) au optat pentru manuale, cert de neles pentru o bibliotec de nvmnt. Fondurile de referine sunt cele mai preferate, dup manuale, de ctre utilizatori (75 de respondeni), literatura beletristic fiind plasat pe locul trei de 40 de respondeni. Nivelul de satisfacie al utilizatorilor privind infrastructura bibliotecilor de colegii se prezint dup cum urmeaz: de locaia spaiilor sunt satisfcui i foarte satisfcui 127 de respondeni, ce reprezint 80,3 % din eantion. Utilizatorii sunt satisfcui i de ambientul bibliotecilor de colegii, astfel 107 respondeni au optat pentru satisfcut i foarte satisfcut, ce reprezint 67,7 % din numrul total al participanilor la sondaj. Cu totul altfel se prezint situaia privind dotarea tehnic cu echipamente, ponderea fiind de partea insatisfaciei utilizatorilor la acest compartiment. Dac utilizatorii sunt satisfcui, ntr-o msur mai mic sau mai mare, de dotarea cu calculatoare ( 87 / 55,0 % ) i acces la Internet ( 89 / 56,3 % ), servicii de fotocopiere, de scanare i imprimare pentru utilizatori nu sunt oferite de bibliotecile de colegii , n msura ateptrilor utilizatorilor. Referitor la asigurarea cu resurse informaionale, respondenii i-au exprimat satisfacia total privind asigurarea cu dicionare i enciclopedii, indicatorul atingnd cifra de 113 respondeni, ce reprezint 71,5 % din eantion. Respondenii sunt satisfcui i de asigurarea cu manuale de cultur general, n proporie de 51,3 %, i de manuale de specialitate n proporie de 48,1 %. Conform analizei rspunsurilor prezentate n chestionare, de politeea i amabilitatea personalului sunt satisfcui 126 de respondeni, ce reprezint 79,7 %. La acelai nivel au fost apreciate operativitatea i promptitudinea personalului, astfel, dac ar fi s generalizm, din toate componentele infrastructurii, cel mai mult utilizatorii sunt satisfcui de personalul bibliotecilor de colegii. La ntrebarea - Cum apreciai calitatea serviciilor oferite de bibliotec?, respondenii s-au pronunat n felul urmtor: cu calificativul bun i foarte bun au fost apreciate serviciile slilor de lectur - 118 de respondeni ( 74,6 % ) , mprumut la domiciliu 94 de respondeni ( 59,6 % ), serviciile de informare 93 de respondeni ( 58,8 % ) , activitile culturale 88 respondeni ( 55, 7 % ) , expoziiile 86 de respondeni ( 54,4 % ) i serviciul de prelungire a termenului de mprumut al documentelor - 82 de respondeni ( 51,9 % ) . La un nivel foarte sczut au apreciat utilizatorii aa servicii, precum fotocopiere / listare 83 respondeni ( 52,7 % ), acces liber la raft 74 respondeni ( 46,7 % ) , acces Internet 70 respondeni ( 44,4 % ). Despre relevana serviciilor oferite de bibliotec respondenii s-au pronunat ca fiind mare i foarte mare ( 103 de respondeni / 65,2 % ), dar 29 de respondeni din numrul total nu au dorit s se exprime asupra utilitii serviciilor oferite de bibliotecile de colegii. Referitor la ntroducerea serviciilor cu plat, prerile respondenilor sunt mprite, dar prevaleaz, totui, acordul total privind ntroducerea acestor servicii.Lrgirea spectrului de servicii va aduce suflul proaspt de noutate i inovaie n biblioteca de colegiu, aceasta fiind o ans de a supravieui ntr-o societate permanent n schimbare , care descoper noi mecanisme de instruire, educaie i cunoatere [ 1, p. 50 ]. Oferirea serviciilor de calitate de ctre bibliotecile de colegii este posibil doar n condiiile n care aceste instituii sunt receptive la necesitile utilizatorilor si i i modeleaz serviciile n corespundere cu aceste necesiti.