un loc important in alimentaia raional a omului, fiind i una din sursele cele mai accesibile deqprotein de origine animal.Calitile nutritive excelente ale laptelui ca produs alimentar se cunosc din vremuri strvechi.Filosofii antici au numit laptele "izvorul sntii", "sucul vieii" , "sange alb", iar marele fiziolog rusI. P. Pavlov 1-a numit "hran remarcabil creat de insi natura".Laptele este unicul produs alimentar natural, care asigur organismul tanr cu toate substanelenutritive necesare pentru cretere i dezvoltare. Dintre toate tipurile de lapte, cel mai perfect, adaptatposibilitilor de digestie i asimilare ale sugarului, este laptele uman, de aceea el este considerat dreptaliment de prim importan, superior tuturor celorlalte alimente.Laptele de vac, cat i laptele altor specii de animale ce prezint interes ca produs alimentar (cuexcepia laptelui de iap ) se deosebete de cel uman, prin coninutul mai mare de substan uscat,inclusiv proteine (cazein) i sruri minerale i mai redus de glucide, -lactoalbumin,imonoglobulin i lactotransferin.Laptele este unul din produsele alimentare componente in alimentaia zilnic a populaiei de toatevarstele. Consumul unui litru de lapte acoper necesarul zilnic al unui om matur in lipide, calciu ifosfor, 53 % din necesarul de proteine, 35 % din necesarul de vitamine A, C, B i 26 % din necesarulde energie.Valoarea nutritiv a laptelui i produselor lactate este condiionat de componena i structuraacestor produse, cat i de gradul inalt de asimilare in organism.Proteinele din lapte fac parte din grupa proteinelor complexe, care conin toi aminoacizii esenialinu numai in cantiti suficiente, dar i intr-o corelaie optim pentru alimentaia raional; consumul a0,5 kg de lapte satisface pe deplin necesarul organismului in aminoacizi eseniali pentru 24 ore.10S-a constatat c proteinele din lapte, datorit complexului fosfocalcic, se transform mai efectiv, incomparaie cu alte proteine, in proteine musculare, de aceea laptele i produsele lactate bogate inproteine au o importan deosebit in alimentaia copiilor, adolescenilor, sportivilor.Lipidele din lapte, datorit compoziiei lor chimice i gradului inalt de dispersare sunt mai uorasimilate de ctre organism, in comparaie cu alte tipuri de grsimi. Ele conin fosfatide i steroli, careregleaz concentraia de colesterol in organism, contribuie la formarea vitaminei D, a hormonilorsexuali i a acizilor biliari. Lipidele din lapte condiioneaz in mare msur i proprietileorganoleptice la majoritatea produselor lactate, iar coninutul de colesterol in grsimea lactat estecomparativ redus in comparaie cu alte grsimi, de aceea la populaia ce consum unt ca surs degrsime, nu se observ sporirea concentraiei de colesterin in organism i acestea nu sufer dearterioscleroz.Hidraii de carbon din lapte sunt reprezentai, in special, de lactoz - glucid care se gsete numai inlapte i condiioneaz gustul plcut dulciu al laptelui. Lactoza, in fiziologia alimentaiei, esteconsiderat ca material de construcie pentru creterea esutului nervos. S-a constatat c masacreierului unui copil la varsta de un an atinge aproximativ 70% din masa creierului unui om matur, deaceea subalimentaia cu lapte in aceast perioad poate influena negativ nu numai procesul decretere, dar i de dezvoltare intelectual.Lactoza se absoarbe de ctre organism mai lent i influeneaz favorabil asupra dezvoltriimicroflorei prielnice in tubul digestiv, iar acidul lactic format ca rezultat al fermentaiei lacticeimpiedic dezvoltarea microflorei de putrefacie. Lactoza contribuie in mare msur la asimilareacalciului, fosforului, magneziului, borului, conferind astfel laptelui proprieti antirahitice. intrucatlaptele uman este mai bogat in lactoz, el contribuie la o dezvoltare mai intens a esutului nervos imanifest proprieti antirahitice mai pronunate.Laptele i produsele lactate servesc i ca surs important de sruri minerale, mai cu seam calciu ifosfor. Raportul dintre aceste dou elemente in lapte este asemntor celui existent in esutul osos.Calciul din lapte se asimileaz complet ca cel din alte alimente, de aceea produsele lactate sunt foarteindicate in alimentaia copiilor, adolescenilor, sportivilor. Laptele este bogat i in vitamine, atatliposolubile, cat i hidrosolubile servind astfel i ca o surs important de vitamine.Laptele manifest i proprieti bactericide, diuretice i laxative.Valoarea caloric a laptelui este comparativ readus i variaz in limitele de 680-900 kcal/kg, ceea ce permite reglarea valorii calorice a raiei.

Colostrul sau corasla, este primul lapte produs de mamifere cateva ore dupa nastere. Are ocompozitie unica, care difera de compozitia laptelui obisnuit. Consumul acestui prim aliment este foarte important pentru dezvoltarea si cresterea sanatoasa, si este un instrument natural pentru demararea sistemului imunitar al individului nou nascut.Colostrul este valoros pentru continutul sau ridicat de componente, necesare pentru supravietuirea sistemului imunitar intr-o lume plina de microorganisme. Este cea mai bogata sursa de imunoglobuline (anticorpi) si factori de crestere. In colostru poate fi gasita de asemenea ovarietate de substante benefice, care stimuleaza activitatea sistemului imunitar. Colostrul este interesant si din punct de vedere nutritional. Este vorba despre un aliment cu un profil nutritional complex, care include ocompozitie ideala de proteine, grasimi, zaharuri, vitamine, minerale si enzime.Datorita proprietatilor deosebite, colostrul asigura avantaje esentiale pentru persoanele de orice varsta. Astfel, pentru copii aceasta substanta constituie baza dezvoltarii armonioase a intregului organism dar si a unui sistem imunitar puternic si armonios, iar in cazul adultilor colostrul este bariera naturala ce ofera protectie impotriva infectiilor bacteriene, virale sau fungice.Cantitatea cea mai mare de anticorpi necesara organismului unui nou-nascut se gaseste in colostru, tocmai de aceea alaptarea la san in primele ore dupa nastere este atat de importanta. Astfel, acest lichid pretios actioneaza asemenea unui prim vaccin de imunizare 100% natural si are in compozitie o concentratie mare de anticorpi ce vor oferi cea dintai protectie organismului celui mic.Din punct de vedere nutritional, colostrul ofera o gama variata de vitamine si minerale: proteine, glucide, saruri minerale, vitamine si anticorpi ce ajuta la neutralizarea toxinelor si la formarea primului sistem imunitar al copilului prin transferul de anticorpi apartinand mamei. Alte doua componente importante ale colostrului sunt lactoferina si imunoglobulinele, care asigura o bariera naturala pentru agenti patogeni specifici: imunoglobulina IgA protejeaza impotriva bacteriilor, mucoaselor din tractul digestiv si respirator, imunoglobulina IgD - ofera protectie antivirala si ajuta la maturizarea sistemului imunitar, imunoglobulina IgE are rol antiviral, antialergic, antiparazitar si pe termen lung scade riscul instalarii diabetului, imunoglobulina IgM distruge bacteriile,iar imunoglobulina IgG cea mai importanta imunoglobulina din corp, neutralizeaza toxinele si microbii din sange si limfa, traverseaza placenta si protejeaza nou-nascutulIntocmai acesti nutrienti deosebiti ii asigura colostrului proprietati deosebite si in cazul problemelor digestive, prin protejarea sistemului gastro-intestinale, repararea mucoasei stomacului, prevenirea ulcerelor si stimularea absorbtiei de substante nutritive. Mai mult decat atat, acesta este un sprijin esential in cazul problemelor articulare si reumatismului prin stimularea proceselor de crestere si regenerare a cartilagiilor, oaselor, tendoanelor sau musculaturii.

Beneficiile colostrului in hrana nou-nscutului:-este eficient n potriva bolilor cronice,oboselii,astmului,anemiei,diabetului,racelii.-coninutul lui asigur o bun dezvoltare a sistenului digestiv-combate o mare parte din alergiile viitoare-proteinele acestuia asigura mentinerea unui nivel gligemic echilibrat-are rol n dezvoltarea psihologic a copilului-contine o mulime de celule vii ce protejaz copilul de agenii patogeni

LactogenezaLactogeneza const n totalitatea transformrilor ductale i alveolare suferite de glanda mamar n timpul sarcinii, sub influena endocrin i neurovegetativ. Modificrile mamare din sarcin evolueaz succesiv fiind strns corelate cu biosinteza i eliminrile hormonale Prolactina particip att la determinarea ct i la ntreinerea secreiei lactate. n cursul sarcinii creterea prolactinei urmeaz imediat celei estrogenice. LactopoezaLactopoeza const din fenomenele secretorii intense determinate de modificrile conjuctivo-vasculare i tubulo-acinoase instalate n cursul alptrii. Aceste modificri constau din perturbarea distribuiei componentelor structurale epiteliale, grsoase, vasculo-conjuctive, respectiv scderea coninutului grsos, edem i rarefierea componentelor conjuctive, creterea vascular i hipertrofie tubulo-alveolar. Glanda mamar n timpul alptrii este un consumator important de energie. Secreia lactat are particulariti structurale i biochimice caracteristice speciei, unele dintre ele de importan fundamental pentru alimentaia sugarului, ntre care concentraia proteic i raportul dintre cazein i proteinele din lactoser. Ejecia laptelui

Celula mioepitelial joac un rol fundamental n procesul de ejecie lactat. Secreia glandei mamare cuprinde urmtoarele stadii: colostrul, lapte de tranziie, lapte matur. COLOSTRUL Reprezint secreia glandelor mamare n ultima parte a sarcinii i n primele 5 zile de dup natere. Este un lichid opalescent, glbui. Valoarea caloric este de 650 - 670 kcal/l. Apa reprezint 87% din compoziia colostrului. Colostrul are mai multe proteine i substane minerale i mai puine grsimi i hidrocarbonai comparativ cu laptele matur. Coninutul n proteine este de 27g/l. Colostrul are 2Qg grsimi/l. Glucidele sunt n cantitate de 53g/l. Mineralele reprezint 5g/l Unele vitamine au o concentraie mai mare n colostru comparativ cu laptele de tranziie i cel matur (vitaminele A i E, vitaminele B1, B6i C).LAPTELE DE TRANZI IE Laptele de tranziie reprezint secreia lactat a glandei mamare ntre a 6-a i a 10-a zi dup natere, dei compoziia final a laptelui matur este definitivat doar la vrsta de o lun. Tendina general a intervalului este de cretere progresiv a coninutului n lipide i glucide, n timp ce coninutul n proteine i minerale evolueaz descresctor. Crete valoarea caloric a laptelui ajungndu-se la 700 kcal/l.LAPTELE MATURLaptele matur sau definitiv are un coninut hidric de 87%. Valoarea caloric oscileaz n jurul a 700 kcal/l. PROTEINELE Cantitatea de proteine este de Q - 10 g/l i sunt reprezentate de cazein i proteinele din lactoser. CAZEINA Se estimeaz concentraia cazeinei la 40% din proteinele totale ale laptelui matur. Cazeina este rezistent la cldur. PROTEINELE DIN LACTOSER Reprezint 60% din proteinele laptelui uman. Termolabi-litatea este una din principalele lor caracteristici. GLUCIDELE Coninutul n glucide crete progresiv pe parcursul lactaiei de la 50g n colostru la 50 - 60 g n laptele de tranziie i 70 g n laptele matur. Dintre acestea, 60 g sunt reprezentate de lactoz iar 10 g de oligozaharide. Lactoza este sintetizat n glanda mamar. Dup stadiul de colostru concentraia ei este constant pe tot parcursul lactaiei. Lactoza are gustul cel mai puin dulce din alimentaia sugarului. LIPIDELE n lapte sunt 40g lipide /l dintre care 98% sunt trigliceride, 1% fosfolipide, 0,5% colesterol i 0,5% acizi grai liberi care furnizeaz 50 - 60% din valoarea energetic. Concentraia lipidelor n lapte este variabil att pe parcursul zilei (nivel sczut dimineaa i maxim la orele 10 - 14) ct i n cursul aceluiai supt. Ea este mai mare la sfritul suptului, determinnd sugarului o senzaie de saietate astfel nct nceteaz s sug. Utilizarea lipidelor din laptele uman este foarte bun, absorbia ajungnd la Q0% din totalul acestora. 2.4.4 SRURILE MINERALE Laptele uman, cu coninut de sruri minerale de numai 2 g/l este un lapte hipomineralizat. Natriul are o concentraie mica, de numai 150 mg/l, contribuind la realizarea unei sarcini osmotice mai reduse a laptelui uman. Potasiul are 450 mg/l, concentraie care scade n cursul lactaiei. Calciul i fosforul, dei n cantiti relativ mici, au ntre ele un raport de 2:1, care este optim pentru absorbia i utilizarea lor. Coninutul de calciu i fosfor se reduce progresiv pe parcursul lactaiei. Fierul este ntr-o cantitate mic, de numai 0,5 mg/l dar biodisponibilitatea lui este att de mare nct sugarii alimentai natural sunt protejai de riscul anemiei feriprive n primele luni de via. Coninutul n zinc scade de la 20 de mg/l n colostru la 3 mg/l la o lun i 1,6-2 mg/l la trei luni. Coninutul n cupru acoper necesitile sugarului iar absorbia este favorizat. Magneziul are o concentraie constant pe parcursul lactaiei (28-38 mg/l. 2.4.5 VITAMINELE Concentraia n vitamine a laptelui matern este n mare msur condiionat de alimentaia femeii. Unele vitamine au nivelul maxim n colostru i laptele de tranziie (vitamina A, acidul pantotenic, vitamina B12, vitamina C), n timp ce altele prezint valori mai ridicate n laptele matur (vitamina B6, acidul folic).Necesitile sugarului sunt acoperite de coninutul n laptele uman al vitaminelor hidrosolubile (vitaminele complexului B i vitamina C) i a unora dintre vitaminele liposolubile (vitaminele A i E). Nevoile sugarului de vitaminele D i K nu sunt asigurate de laptele uman. Coninutul laptelui uman n vitaminele B6,BQ i C scade n cursul pasteurizrii sau al contactului prelungit cu material plastic (containere, sond de gavaj) cu 15-35 %. FACTORII DE PROTECIE ANTIINFECIOAS 1. Imunoglobulinele Imunoglobulinele din lapte sunt reprezentate n special de imunoglobulinele A secretorii. Acestea mpiedic aderarea bacteriilor, virusurilor i antigenelor alimentare de mucoasa digestiv a sugarului. De asemenea mobilizeaz i aglutineaz bacteriile, virusurile i antigenii alimentari, neutralizeaz specific unele enzime i toxine bacteriene. Sugarii alimentai natural de ctre mame al cror lapte are titruri ridicate de anticorpi antipoliomielitici sunt relativ rezisteni la infectarea cu virus poliomielitic viu, atenuat, vaccinal. Efectul este pronunat n perioada neonatal dar nu pare s interfereze imunizarea activ la vrstele de 2, 4 i 6 luni. Imunoglobulinele din laptele matur sunt mult mai sczute comparativ cu colostrul, dar acest lucru este compensat de cretereasimultan a volumului de lapte ingerat, astfel nct aportul zilnic de anticorpi este constant pe toat durata lactaiei. 2. Factorii celulari Factorii celulari sunt mai puin reprezentai n laptele matern. Dintre ei granulocitele fagociteaz bacterii, efectele asupra E. Coli i stafilococul aureu fiind dovedite. 3. Proteinele speciale Proteinele speciale au rol bacteriostatic pentru E. Coli. Streptococ, Candida albicans. 4. Enzimele Enzimele cu rol n aprarea infecioas produc liza bacteriilor i au efect bactericid asupra streptococului, E. Coli, salmonellei. 5. Factorul antistafilococic Acesta este un acid gras nesaturat care inhib creterea stafilococului. Totui protecia antistafilococic a sugarului alimentat natural nu a fost pe deplin argumentat. Exist i ali factori lipidici care au aciune entiviral. 6. Interferonul Acesta, cu rol n replicarea viral, a fost evideniat n laptele uman. 2.4.7 MODULATORII CRETERII Factorul epidermal de cretere stimuleaz diferenierea epiteliilor digestive, urinare, pulmonare. Factorul de cretere a nervilor are rol n arborizarea sistemului simpatic intestinal i a unor neuroni senzoriali la nou-nscut. Taurina este important pentru proliferarea celular a retinei i bulbului olfactiv. 2.4.8 CONINUTUL N BACTERII Dei laptele uman este n mod obinuit necontaminat de bacterii, microorganisme patogene pot ptrunde n lapte ntr-un numr semnificativ n caz de mastit. Bacilul tuberculozei, bacilii tifici precum i un mare numr de virusuri: virusul hepatitei B, ai rubeolei, parotiditei epidemice, al imunodeficienei dobndite, virusul herpetic i citomegalovirusul pot fi gsii uneori n laptele femeilor infectate cu organismele respective.