Colonoscopia

Colonoscopia reprezinta o examinare endoscopica mini-invaziva a intestinului gros(colon) cu ajutorul unei camere din fibra optica ce se gaseste intr-un tub flexibil si care se introduce prin anus.Acesta ne ajuta in diagnosticul vizual al anumitor patologii ale colonului (de ex: polipi,tumori, ulceratii, etc.) si permite si biopsierea leziunilor suspecte.In comparatie cu colonoscopia virtuala, manevra neinvaziva ce foloseste scanarea CT, colonoscopia clasica poate fi folosita si in scop terapeutic, precum excizia polipilor sau uneori hemostaza endoscopica.Investigatia colonului poate fi facuta in functie de necesitatea pentru diagnostic, pe intreg cadrul colic si atunci se numeste colonoscopie, doar pentru ultimii 60 cm din colon si se numeste sigmoidoscopie sau pentru rect si canalul anal si poarta denumirea de anorectoscopie.

Indicatia.

Examinarea colonoscopica este indicata in multe din patologia colonului dar cu prediclectie in: hemoragiile digestive inferioare, tumorile colonului benigne sau maligne, diverticuloza colonica, bolile inflamatorii ale colonului.

Pregatirea pentru examinare.

Pentru vizualizare optima, colonul trebuie in prealabil pregatit si golit de continut.Inainte cu una pana la trei zile pacientul necesita o dieta bogata in lichide si saraca in fibre.In ziua precedenta examinarii, pacientul trebuie sa primeasca un preparat laxativ cu o cantitate mare de lichide sau uneori sa faca 2-3 clisme evacuatorii.De exemplu: se poate folosi Fortrans sub forma de plicuri; 3 plicuri pentru 3 litri de apa plata; cate un plic la un litru. Aceasta cantitate de preparat trebuie consumata in timp

relativ scurt, cam in 2 ore. Cea mai buna perioada pentru consumarea ei este intre orele 15 si 17.

Inainte de a efectua o colonoscopie pacientii trebuie sa informeze doctorii despre bolile asociate si tratamentele urmate in mod regulat.Sofatul nu este recomandat in primele 12 ore dupa colonoscopie datorita efectului sedativ al medicamentelor administrate.

Investigatia.

Fiind o investigatie mini invaziva poate provoca durere si de cele mai multe ori pacientul primeste un sedativ intravenos (de ex: Fentanyl, Midazolam). Uneori pacientul poate fi sedat si cu ajutorul Oxidului de nitrat sau cu Propofol.Pacientul este intins pe masa de examinare pe partea stanga.Primul pas al investigatiei il reprezinta examinarea digitala. Se examineaza tonicitatea sfincterului anal si se determina daca pregatirea a fost adecvata.Endoscopul se trece prin anus in rect, apoi se ghideaza cu blandete prin colon (sigmoid, descendent, trasvers, ascendent, cec) pana la ileonul treminal. Colonul este din cand in cand insuflat cu dioxid de carbon pentru o mai buna vizibilitate. Uneori examinatorul ajusteaza pozitia pacientului in functie de vizibilitate.

La examinatorii experimentati endoscopul ajunge la limita dintre colon si intestinul subtire in mai putin de 10 minute in 95% din cazuri. In screening inspectia vizuala a intestinului gros poate dura pana la 20-25 de minute.

Leziunile suspecte pot fi cauterizate, tratate cu laserul sau excizate cu un fir electric. Se poate injecta si substante medicamentoase precum in leziunile hemoragice.

Dupa investigatie uneori este nevoie de un timp de recuperare in special datorita sedativelor. Recuperarea completa este in ziua urmatoare.Un efect ulterior al colonoscopiei este flatulenta sau crampele abdominale ce apar datorita insuflarii cu aer a colonului.Pacientii trebuie sa anunte medicul imediat daca dupa colonoscopie apar: dureri abdiminale severe, febra, rectoragii, slabiciune fizica, ameteli.

Complicatii.

Acesta procedura are un risc scazut de aparitie a complicatiilor (aprox. 0,2%).Dintre complicatiile serioase ce pot apare amintim perforatia colonului ( rata de perforatie este de 1 la 2000 de colonoscopii), sangerarea ( se trateaza imediat in timpul procedurii), sangerarea tardiva (in special dupa excizia unui polip). Complicatii mai putin serioase si aparute ca urmare a hiperdozarii medicamentoase sunt si complicatiile cardio-pulmonare (hipotensiune arteriala temporara, scaderea saturatiei oxigenului din sange). Uneori poate aparea si atacurile de inima sau infarctul, dar sunt rare si la pacientii cu multipli factori de risc.

Avantaje.

Datorita identificarii vizuale a leziunilor colonului si in special al cancerului colorectal, colonoscopia este o investigatie ce se foloseste in screeningul acestei boli. Varsta de la care se incepe acest screening este de 50 de ani sau mai devreme daca exista istoric familial de cancer colorectal, boala inflamatorie colonica in antecedentele personale sau alti factori de risc.De asemenea, in comparatie cu investigatiile radiologice sau ecografice, colonoscopia are abilitatea de a realiza si interventii terapeutice in timpul examinarii.

Tensiunea arterialaCe este de fapt tensiunea arteriala? 

Tensiunea arteriala este redata de presiunea sangelui pe peretii arterelor. Aceasta tensiune depinde de mai multi factori: - De starea de hidratare a organismului (deshidratatii sunt hipotensivi, adica au tensiunea mai mica decat normalul); - De forta de contractie a inimii; - De elasticitatea peretilor arteriali (in hipercolesterolemie de exemplu colesterolul se depune in peretii arterelor si acestea isi pierd elasticitatea, devin rigide si produc cresterea tensiunii arteriale). - De gradul de filtrare renala, spre exemplu in insuficienta renala se produce hipertensiune fiindca organismul nu reuseste sa elimine intr-un ritm optim apa din organism. - De echilibrul unor hormini care activeaza musculatura din peretii arterelor si le contracta, producand cresterea tensiunii etc. - De gradul de vascozitate a sangelui; acesta depinde atat de hidratare dar si de elementele figurate (celulele) sanguine, spre exemplu sunt boli ca leucemia care cresc vascozitatea sangelui, dar si alte patologii. 

Ce reprezinta cele doua valori masurate? 

Se considera ca tensiunea arteriala prezinta un maxim si un minim, masurate in milimetri coloana de mercur (mmHg). Maximul tensiunii arteriale coincide cu momentul incordarii inimii, cand aceasta expulzeaza sangele in artere in timpul sistolei ventriculare (tensiunea sistolica), iar minimul este reprezentat de relaxarea cardiaca, atunci cand sangele patrunde in inima in timpul diastolei (tensiunea diastolica). 

Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale? 

La modul general se considera tensiunea normala cea de 120/80 mmHg, insa tensiunea poate varia in functie de varsta, de greutate (persoanele slabe pot fi hipotensive fara a suferi de vreo afectiune), de varsta (tensiunea creste odata cu varsta), de efortul fizic (sportivii au la repaus tensiune mai mica, ca efect de protejare pentru momentele de intens efort fizic), de rasa (unele rase umane au tensiunea mai mica sau mai mare), de momentul zilei (dimineata tensiunea este mai mica) etc. 

Cum se ia tensiunea arteriala? 

Tensiunea arteriala se masoara cu un tensiometru, un aparat care se monteaza de obicei la nivelul antebratului, dar se poate masura tensiunea si in alte zone ale corpului. Tensiometrul poate fi clasic (cu manometru) sau electronic (tensiometru digital). 

Masurarea tensiunii cu tensiometrul clasic 

Pentru a masura tensiunea cu un tensiometru clasic (cel gen garou cu manseta) puteti avea nevoie sau nu de inca o persoana, depinde de abilitatile voastre practice. Va asezati pe scaun langa o masa, astfel incat sa va puneti antebratul pe masa si nivelul acestuia sa fie undeva in dreptul inimii. Intindeti bratul si va palpati cu degetele de la cealalta mana fata anterioara a cotului, jumatatea dinspre corp (mana se tine intinsa cu palma in sus) pana cand simtiti pulsul arterei brahiale. Este important sa cautati atera fiindca s-au intalnit persoane cu variante anatomice. Memorati vizual unde ati simtit pulsul, spoi aplicati manseta in jurul bratului,

deasupra cotului cu 5 cm. Aveti nevoie si de un stetoscop. Se umfla cu pompa atasata mansonul tensiometrului pana cand barometrul indica 150 (170 pentru hipertensivi) mmHg, apoi aplicati ferm stetoscopul unde ati simtit pulsul arterial la cot. Dati apoi drumul incet la rotita care are ca scop eliberarea aerului din manseta, astfel incat acul barometrului sa se miste lent, nu bruscat. La un moment dat veti auzi un prim “bum” in stetoscop care coincide cu o variate brusca si scurta a acului barometrului. Urmeaza alte”bum”-uri, pana cand la un moment dat acestea nu se mai aud. Primul “bum” coincide cu presiunea sistolica, de exemplu acesta poate sa fie auzit cand acul barometrului indica 110mmHg. Ultimul “bum” cioncide cu tensiunea diastolica si poate fi de exemplu la 80mmHg. Astfel tensiunea masurata este de 110/80 mmHg. 

Vreti sa achizitionati un tensiometru clasic? Va recomandam modelul F.BoschREGENT. 

Masurarea tensiunii cu un tensiometru digital 

Tensiometrele digitale sunt mai sensibile dar pot fi folosite de orice persoana fara a fi nevoie de prezenta unei persoane cu pregatire medicala. Folosirea acestui tensiometru se face strict dupa indicatiile de utilizare care insotesc aparatul. 

Se recomanda masurarea in fiecare dimineata si seara a tensiunii arteriale (TA), dar si in momentele in care va simtiti rau este obligatoriu ca pana ajungeti la medic sau  (mai grav chemati salvarea) sa incercati sa va masurati tensiunea arteriala si sa retineti valorile pentru a le spune ulterior medicului.