Sterilizarea in stomatologie

Sterilizarea in stomatologie Metode de sterilizare a instrumentelor stomatologice1Sterilizarea instrumentelor Sterilizarea instrumentului stomatologic presupune un complex de procedee prin care se distruge in totalitate flora microbiana (forma vegetativa si sporulata a bacteriilor, virusurilor, fungi) de pe materialele supuse procesului. Dezinfectia cu agenti chimici se realizeaza prin imersionarea totala intr-o solutie speciala. Obiectele sau unele parti ale acestora pot fi sterilizate prin metoda stergerii repetate cu alcool etilic de 70% sau cu solutie de 3% de cloramina. Obiectele cu constructie complicata sunt dezinfectate in stare demontata . Canalele si cavitatile instrumentelor sunt umplute cu solutie dezinfectanta. Presterilizarea Este efectuata pentru indepartarea impuritatilor proteice, lipoide si mecanice , precum si a resturilor de preparate medicamentoase. Presterilizarea presupune imersia instrumentelor intr-o baie cu dezinfectant ce are proprietati de curatire imediat dupa sterilizare. Inaintea acestei etape se realizeaza prespalarea si curatarea normala. Dupa respectarea timpului optim de actionare a acestui dezinfectant, instrumentele sunt spalate minutios cu perii adecvate, insistandu-se la incheieturi, la canelurile acelor si frezelor, pentru inlaturarea tuturor formelor de materii organice. Clestii de extractie, precum si alte instrumente chirurgicale sunt supuse acelorasi etape de presterilizare insa in recipiente separate, apoi se usuca si se curata din nou in caz de necesitate.Dupa utilizare toate instrumentele sunt decontaminate :Paharele pentru catirea gurii de uz multiplu sunt spalate sub apa curgatoare si imersionate pe 30 min. in solutie de 0.5% de cloramina , sau in solutie de 0.1% de hipoclorit de sodiu, sau in solutie de 2.3% de bigluconat de clorhexidina. Oglinzile stomatologice sunt tinute 1 ora intr-un vas inchis ce contine o solutie de 3% de cloramina sau solutie de 6% de apa oxigenata. Apoi oglinzile sunt clatite in apa curgatoare, sterse cu un servetel steril si pastrate in tavita sterila acoperite cu un servetel steril sau intr-un vas inchis. Conductorul optic al lampii de fotopolimerizare sunt sterse minutios pina si dupa utilizare cu un servetel steril muiat in alcool etilic de 70%. Ochelarii sau ecranul protector este sters dupa fiecare pacient cu alcool etilic de 70%. Injectoarele carpulare metalice sunt dezinfectate pina si dupa utilizare , stergindu-le cu bulete de vata sterila , muiate in alcool etilic de 70%. La sfirsitul turei ele sunt dezinfectate si sterilizate. Metode de sterilizare:Metode fizice : se aplica tratarea cu temperaturi inalte (fieberea , tratarea cu vapori sub presiune , tratarea cu aer fierbinte uscat), cu raze ultraviolete , cu ultrasunet, sterilizarea prin filtrare. Metode chimice include aplicarea substantelor chimice in faza gazoasa (formaldehida) sau sterilizarea in solutii de preparate chimice(iod, alcool , apa oxigenata, cloramina etc.). Conditia principala in aplicarea materiilor chimice o constituie capacitatea lor bactericida si lipsa de agresivitate fata de materiale sau instrumente.Alegerea metodei de sterilizare depinde de particularitatile metodei si proprietatile metodei si proprietatile materialului de sterilizat.5Sterilizarea prin fierbere Se efectueaza timp de 30-40 min. , pentru a evita oxidarea instrumentelor in apa se adauga 10-20 gr. de bicarbonat de sodiu la un litru de apa. Fierberea se aplica pentru sterilizarea instrumentelor integral confectionate din metal. In sterilizator se toarna apa distilata si se adauga 10-20 gr. de bicarbonat de sodiu la un litru de apa, aducinduse pina la concentratia de 1-2% . Seringile de uz multiplu se sterilizeaza deasemenea prin fierbere in apa distilata pentru a evita depunerile de saruri pe ele. Acele pentru injectii pot fi sterilizate si in solutie de bicarbonat de sodiu , insa in fiecare se introduce cite o mandrina de sirma. Cu ajutorul uleiului /parafinei prin fierbere la temperatura de 150 grade timp de 15-20 min se sterilizeaza piesele stomatologice cu centrifugarea lor ulterioara.Sterilizarea cu vapori sub presiuneAre loc in autoclava sub presiunea de 2 bar , la temperatura de 120 grade C timp de 20 min. Se distrug toate bacteriile , chiar si sporii. Cu vapori sub presiune se sterilizeaza materialul de pansament, manusile , rulourile de vata. Materialul este ambalat pina la sterilizare in casolete sau in pungi. Termenul de pastrare nu depaseste 3 zile. Sterilizarea cu vapori chimici- reprezinta o combinatie de caldura cu vapori chimici. Sterilizatorul in acest caz functioneaza cu o solutie speciala care contine alcool , acetona , ketona , formaldehida , apa distilata. Inainte de a fi puse in sterilizator , instrumentele trebuie sterse bine sau curatate intr-un curatator cu ultrasunete, clatite cu apa rece si uscate prin stergere cu un prosop. Odata curatate , instrumentele sunt impachetate in numar mic intr-o punga pentru autoclav si sunt plasate in sterilizator.Sterilizarea uscata cu aer fierbinte. Sterilizarea are loc in pupinel sau intr-un dispozitiv special. Se aplica pentru dezinfectarea instrumentelor integral metalice timp de 40 min., din care 25 min. se cer pentru incalzirea instrumentelor pina la temperatura necesara (120 grade) si 15 min- pentru sterilizarea propriu-zisa. Ori se sterilizeaza instrumente pentru examinarea cavitatii bucale , pentru detartraj , cele stomatologice mici ( frezele) timp de 20 min. la temperatura de 180 grade .Autoclav Autoclavarea este cel mai raspindit si eficient mod de sterilizare . Ea este efectuata respectind un sir de conditii:in autoclava sunt puse doar instrumente uscate; inainte de autoclavare piesa este impachetata intr-un ambalaj ermetic sterilizabil; se face doar cu apa distilata.

Pupinel Serveste la sterilizarea uscata cu aer fierbinte

Autoclave Caracteristici tehnice si constructive: Camera de sterilizare si usa fabricate din otel inox special, lustruit; Control prin microprocesor al parametrilor (presiune, temperatura, timp, erori, etc); Alimentare automata cu apa de la rezervorul incorporat; Evacuare recirculata - aburul condensat este retrimis in rezervorul de alimentare; Control de temperatura de inalta precizie si calibrare digitala: cu rezolutie de 0.10C; temperatura si presiunea sunt monitorizate permanent; Temperatura de lucru setabila intre 60 si 138C; Timp setabil intre 1 si 99 de minute (timer); Aparatul are 5 cicluri de lucru presetate pt. sterilizare instrumentar impachetat/ neimpachetat / incarcaturi poroase / evacuare lenta / uscare. La aceste programe se pot ajusta parametrii de lucru functie de cerintele specifice ale utilizatorului.

Sterilizarea rece Aplicarea pe scara larga in practica medicala a articolelor din materiale termolabile a impus folosirea metodelor de sterilizare rece , la temperaturi sub 100 grade. Oglinzile stomatologice , instrumentele ascutite si taietoare , precum si spatulele din masa plastica se deterioreaza la fierbere si temperaturi inalte uscate, deaceea ele sunt supuse sterilizarii chimice reci. Inainte de sterilizare instrumentele sunt prelucrate cu amestec de 0.5% de solutie de apa oxigenata . La inceput acestea se introduc in etanol de 96% pentru 2 ore. Se mai intrebuinteaza o solutie tripla , care consta din 15. gr de bicarbonat de sodiu , 20 gr. de formalina , 3 gr. de acid carbonic si 1 litru de apa distilata . Sau punem instrumentele intr-o solutie antiseptica pentru 40-50 min., folosind o cuva care se inchide ermetic. Pentru metoda chimica de sterilizare se mai utilizeaza: sol de 1% de cloramina ; sol de 6% de apa oxigenata ; sol de 3% de formalina ; sol de 1% de clorhexidrina ;sol de 10% de dimexid ; alcool cu concentratia de 60-70 grade . Durata sterilizarii reci la folosirea solutiei de cloramina si formaldehida -30 min., iar la folosirea celorlalte solutii -45 min.Monitorizarea chimica a sterilizarii Hirtia indicatoare sau anumite substante chimice , plasate pe hirtia folosita pentru impachetarea instrumentelor , isi schimba culoarea in anumite conditii de sterilizare . Desi schimbarea culorii hirtiei identifica pachetele cu instrumentele care au fost expuse la caldura , ea nu garanteaza ca acestea au fost sterilizate. Un monitor chimic ar trebui aplicat pe fiecare hirtie de impachetat. In cuva sterilizatorului sunt plasate pachetele de instrumente septice, pina cind usa este inchisa si este declansat prcesul de sterilizare.Ergonomie in stomatologieErgonomia este o stiinta complexa ce se bazeaza pe datele psihologiei , anatomiei si fiziologiei umane , toxicologiei , igienei si realizarii stiintelor stiintelor tehnice cu scopul de a crea conditii optime de munca , ceea ce permite atribuirea unui caracter eficient activitatii lucratorului medical si pastrarea fortelor si sanatatii lui . Rolul ergonomiei in stomatologie este legat in primul rind cu organizarea locului de munca a medicului si personalului , bazindu-se pe realizarile stiintei si cerintelor igienei munciiErgonomie-In limba greaca ,,ergon-munca ; ,,nomos-lege. In sens mai larg , ergonomia a fost definita de H. Murrell ca studiul relatiei dintre dintre om si mediul sau de munca. Aceasta relatie cuprinde si echipamentul , materialele , complexul de metode de lucru aplicate , sistemul organizational si rational creat in strinsa legatura cu fiinta umana Ergonomia se defineste ca fiind aplicarea stiintelor biologice , umane in corelatie cu stiintele tehnice , pentru a ajunge la o adaptare reciproca optima intre om si munca sa .Ergonomia este stiinta care implementeaza legi ce stabilesc comportamentul omului in munca sa , in scopul optimizarii acesteia si a protejarii omului.Rezultatele sunt marcate in indici de eficienta si stare de buna sanatate a omului. Se tinde sub aspect fizic si emotional la o perfecta armonie , deoarece doar in asa mod este realizat confortul omului , fiind protejata sanatatea lui si garantata maxima eficienta a muncii. - * - In dependenta de caracterul interventiei curative medicul stomatolog poate lucra in pozitie sezinda sau in picioare , sau sa alterneze aceste pozitii de lucru pe parcursul zilei de munca. Cea mai mare parte din timpul lucrat , medicul este nevoit sa activeze sezind pe scaun , efectuind manopere care necesita miscari indelungate si precise. In picioare sunt efectuate manoperele de scurta durata , care necesita eforturi fizice considerabile. Cea mai corecta este considerata postura de lucru ,,dinamica cind medicul activeaza 60% din timpul de lucru in pozitie sezinda , iar timpul ramas stind in picioare sau deplasindu-se prin cabinet. Asistentul stomatologului lucreaza sezind tot timpul , fixindu-si picioarele pe suportul podal al scaunului.- * -Fotoliul stomatologic contribuie la realizarea pozitiei ergonomice a pacientului( pozitia culcat) permitind adaptarea pozitiei ergonomice de lucru a medicului. Scaunul medicului si asistentei ,din punct de vedere ergonamic , sunt proectate pe rotile pentru ca sa nu sa se ridice sau pentru a permite adaptarea oricarei pozitii in jurul pacientului . El prezinta un suport al regiunii dorso-lombare adecvat pentru sustinerea coloanei vertebrale a medicului. Masutele sunt deasemenea proectate pe rotile si se plaseaza in functie de pozitia adoptata de catre medic si asistenta la fotoliu. Dulapurile ce contin materiale si instrumente folosite in diferite manopere terapeutice , trebuie sa fie astfel amplasat ca sa aiba acces direct atit medicul cit si asistenta , chiar si atunci cind lucreaza in pozitie sezinda. Incaltamintea de lucru a medicului trebuie sa fie potrivita ca marime , suficient de larga si libera , cu calcaile late si stabile , avind inaltimea sub 3 cm. Incaltamintea fara calciie este neadecvata activitatii de stomatolog terapeut , deoarece duce la platifus. Calcaile inalte asociate cu o aflare indelungata in picioare provoaca rapid o oboseala deranjanta si programeaza pentru viitor modificari patologice.