EUGEN GIURGIU –GIURGIU OCTAVIAN CLAUDIUPLANTELE MEDICINALE IMPORTANTE ÎN TRATAMENTELE NATURISTE.

AFINVaccinum myrtillus Fam. Ericaceae.

Denumiri populare: afene, afin de munte, afine -negre, afinghi, asine, coacă, cucuzie, pomişoare

Ateroscleroză: această afecţiune este foarte greu de tratat fără un regim alimentar adecvat. Afinele însă sub orice formă, se pot administra pentru ajutorul pe care-l pot da în reuşita unui tratament şi implicit pentru vindecare. Afinele sunt renumite pentru faptul că scad zahărul din sânge. Scad de asemenea nivelul colesterolului „rău”. Tot ele mai ajută la curăţirea arterelor şi venelor sau al capilarelor, lucru ce va face ca locul afectat să fie mai bine irigat cu sânge şi în acest fel contribuind la o vindecare mai rapidă. Se mai poate folosi şi ardeiul iute sub formă de frecţii în dureri pentru intensificarea circulaţiei sângelui. De asemenea ceaiuri de castan, vâsc, sulfină, păducel pot ajuta şi ele.

Colesterol mărit: pe lângă faptul că fructele curăţă pereţii arterelor ajută şi la eliminarea colesterolului „rău” din organism. Se pot consuma în orice cantitate şi sub orice formă. Curele în special de fructe nu strică nimănui, în afară de cele cu alcool care nu se vor lua în cantităţi mari. Restul se poate folosi oricât de mult. Fructele conţin foarte mult potasiu şi au foarte puţine calorii, lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament cu acest produs.

ANGHINARECynara scolymus Fam. Compositae

Acţiune farmaceutică: Antiseptic, cicatrizant, decongestiv. Frunzele măresc secreţia biliară şi diureza şi scad conţinutul sângelui în colesterol (stimulând metabolismul colesterolului în ficat), antidiabetică. Tonic al celulei hepatice, purifică sângele.

Contraindicaţii: afecţiuni acute renale şi hepato-biliare.

Fragaria viridis Fam RosaceaeDenumiri populare: căpşun de grădină, fragi de grădină, pomiţe.Acţiune farmacologică: antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic. Indicat chiar şi în

cancer pentru că vitamina C este un puternic oxidant. De asemenea acidul elagic împiedică formarea celulei canceroase. Polifenolii de asemenea contribuie la proliferarea celulei canceroase. Mai conţine tanin, ceea ce-l face astringent. Pectina reduce colesterolul şi prin aceasta contribuie la vindecarea afecţiunilor circulatorii sau de inimă. Levuloză utilă la diabet.

OVIDIU BOJOR DOCTOR ÎN FARMACIE Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale PLEDOARIE PENTRU VIATĂ LUNGĂ _SĂNĂTATE PRIN SEMINŢE, LEGUME Sl FRUCTE

SOIA GLYCINE HISPIDA (MNCH.) MAXIM SIN. SOYA HISPIDA MNCH. (FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE)

Datorită bogăţiei în acizi graşi poline-saturaţi şi datorită prezenţei acidului arachidonic, uleiul de Soia are proprietăţi hipocolesterolemiante, ceea ce este foarte important. Chiar după utilizarea timp

de trei săptămâni în alimentaţie a uleiului de Soia s-a constatat o reducere semnificativă a „colesterolului rău". FRUCTELE, LEGUMELE Şl SEMIIMŢELE RECOMANDATE ÎN BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

Afecţiuni cardiace cu substrat funcţional (fără substrat organic identificabil)

Sub această denumire sunt grupate toate tulburările neurovegetative ale inimii, cunoscute şi sub numele de nevroză cardiacă (tulburări de ritm cardiac înso-ţite sau nu de palpitaţii şi de senzaţie de durere precordială). în această categorie de afecţiuni se recomandă — cu titlu general — produsele vegetale cu acţiune sedativă generală.

Sparanghelul, cu acţiune sedativă cardiacă şi totodată ca adjuvant în tratamentul cu digitalice (unul din medicamentele de sinteză de primă importanţă în tratamentul bolilor cardiace), având rolul de transportor al acestora. ~. Consumat ca atare, în salate şi preparate culinare dietetice.

Sirop din suc de Sparanghel care se fierbe pe baie de apă cu 2 pârţi zahăr până la obţinerea consisten(ei specifice, luându-se 2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi seara.

Salata — recomandată în acest sens încă din Antichitate de către Dioscoride, Columella şi Galen, cu acţiune certă asupra palpitaţiilor. Consumată ca atare, mai ales seara.

Leuşteanul Consumat în preparate culinare. Decoct din rădăcină (1 linguriţă la cană, 2-3 căni pe zi). Tinctură din 20 g rădăcini macerate 10 zile în 100 ml alcool, câte 20-25 picături, de 2-3 ori pe zi.

Usturoiul — regularizează pulsul (alături de acţiunea sa hipotensoare). Consumat ca atare (minimum 2-3 bulbili pe zi). Tinctură din suc cu o canfitate egală de alcool diluat la 40°, din care se iau 2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe lună.

Ateromatoza şi ateroscleroza

Ateromatoza reprezintă un proces complex, caracterizat prin depunere lentă şi progresivă în pereţii arterelor de colesterol, de grăsimi animale şi de săruri de calciu, sub forma unor plăci denumite ateroame (de unde şi denumirea de ateromatoză). Ateroscleroza este o boalâ degenerativă a arterelor, având ca origine aceste ateroame.

Ateroscleroza este cauza principală a accidentelor vasculare.

Regimul alimentar joacă un rol deosebit în această afecţiune. Sunt recomandate 5-6 mese pe zi, în cantităţi moderate, evitându-se mesele consistente, copioase. Carnea de pasăre, de vită şi peştele alb preparat sub orice formâ (supe, rasol, grătar, conserve, tocătură etc.) sunt permise de 2-3 ori pe săptămână. Mai indicate sunt însă produsele lactate, albuşul de ou (nu însă şi gălbenuşul), pastele fâinoase, supele de zarzavaturi, ouăle fierte (tari), cartofii copţi sau fierţi în coajă, salatele de crudităţi de sezon.

Sarea de bucătărie este permisă, dar în cantitate redusă; dacă afecţiunea este însoţită şi de hipertensiune arterială, va fi eliminată complet din alimentaţia bolnavului, iar lichidele se vor reduce cantitativ. Aportul de sare indispensabilă vieţiise asigură din legumele şi fructele consumate.

Cele mai importante produse vegetale indicate în ateroscleroză sunt:

Afinele - Consumate ca atare (până la 500 g pe zi). Decoct din o linguriţă la o cană sau macerat la rece timp de 8 ore, 2 căni pe zi.

Arahidele — datorită proporţiei mari de acizi graşi nesaturaţi, duc la scăderea colesterolemiei, fiind utile prin aceasta şi în ateroscleroză. Consumate ca atare, după o prăjire uşoară.

Fragii — fructele au proprietăţi antiaterosclerotice prin conjugarea acţiunii uşor hipotensoare cu acţiunea diuretic-depurativă şi eliminarea de colesterol. Consumate ca atare, chiar în cure cu 300-500 g până la 1,5 kg pe zi, de preferinţă dimineaţa. Sirop.

Lămâile — prin scăderea colesterolemiei. Consumate ca atare (îndeosebi cură de suc).

Merele — prin conjugarea acţiunii hipotensoare cu cea de scădere a hipercolesterolemiei. Consumate ca atare.

Prunele - Consumate ca atare.

Strugurii - Cura de must — se începe cu 0,5 1 pe zi, în 3 reprize cu o oră înainte de mese, ajungându-se după cca 2 saptămâni până la cca 2 1 pe zi; se menţine acest nivel 2-3 zile, după care se scade până la cantitatea iniţială, urmându-se pe toată perioada sezonului strugurilor.

Ceapa — prin fluidificarea sângelui, contribuie la efectul antiaterosclerotic. Consumată ca atare, minimum 1-2 cepe pe zi.

Soia — deoarece cca 85% din acizii graşi sunt nesaturaţi, uleiul de Soia are un efect hipocolesterolemiant, deci şi antiaterosclerotic. Folosirea în alimentaţie a uleiului de Soia.

Sparanghelul - Consumat ca atare, în salate şi preparate culinare uşoare.

Tomatele — prin micşorarea vâscozităţii sângelui. Consumate ca atare.

Usturoiul — duce la scăderea nivelului colesterolului din sânge. Consumat ca atare, minimum 2-3 bulbi pe zi. Tinctură din suc cu o cantitate egală de alcool diluat la 40°, din care se iau 2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe lună. Reţeta din medicina tradiţională chineză (vezi „hipertensiunea").

Grâul - Sub formă de boabe încolţite, cariopsele de grâu germinând la temperatura camerei în 24—36 ore. Ca atare, fie amestecat în salate, fie trecut prin maşina de tocat şi amestecat cu miere.

SPERANTA ANTON - Incursiune in medicina naturista:

Măria Treben – SĂNĂTATE DIN FARMACIA DOMNULUI Practica mea în legătură cu plantele medicinale şi sfaturi pentru utilizarea lor

VENTRILICA (Veronica officinalis)Ventrilică, numită şi buruiană-de-perit, buruiană-de-cel-perit, matrice, strătorică',

şopârlaiţă, ventricea, vindrilică, creşte în păduri, pe locuri defrişate, lângă mărăcinişuri, tufişuri, garduri şi şanţuri, pe drumuri şi în liziere.

Când romanii au ocupat odinioară ţara în care se stabiliseră germanicii, au făcut cunoştinţă prin băştinaşi cu planta medicinală cea mai apreciată la germanici, ventrilica. Ea era numită „leacul fundamental al tuturor relelor" („Grundheil aller Schiacfen"). Şi romanii trebuie să se fi convins de marea sa putere curativă, după cum am citit odată într-o carte veche despre plante medicinale. Dacă voiau să facă un compliment mai deosebit unui prieten sau cunoscut, atunci îi spuneau că are la fel de multe calităţi ca şi foarte apreciata ventrilică.

Mi-am amintit de această vorbă într-o zi când un domn mi-a relatat despre concentraţia crescută a colesterinei în sângele său. Din această cauză fusese internat de mai multe ori în spital. l-am indicat ceaiul de ventrilică, 2 ceşti pe zi. Mare mi-a fost bucuria când mi-a povestit, o jumătate de an mai târziu, cât de miraţi au fost medicii, nemaigăsind, la un consult recent, colesterolul crescut.

Beţi neapărat în fiecare an o perioadă de timp ceai de ventrilica proaspăt culeasă! El nu reduce numai arterioscleroza, ci o previne şi dă organismului o nouă elasticitate prin afectul său depurativ. De aceea, rugămintea mea: Ţineţi seama de acest sfat!