COLEGIUL ECONOMIC TRANSILVANIA · PDF fileidentifica atât asemănări cât şi...
Transcript of COLEGIUL ECONOMIC TRANSILVANIA · PDF fileidentifica atât asemănări cât şi...
COLEGIUL ECONOMIC TRANSILVANIA
TG. MUREȘ
REFERAT LA MATERIA:
ECONOMIE
PRODUCATORUL SI FACTORII DE PRODUCTIE
Prof. drd. ec: BĂLAN Elev:Boaru Alina
SORINA-MIHAELA Clasa aXI-a C
An școlar 2010-2011
CE ESTE ECONOMIA????
Este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și
consumul de bunuri și servicii. Potrivit definiției date de Lionel Robbins în 1932,
economia este știința ce studiază modul alocării mijloacelor rare în scopuri
alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umană, economia este o
știință socială.
Se spune că economia este pozitivă atunci când încearcă să prezică în mod
obiectiv și să explice consecințele anumitor opțiuni, date fiind un set de supoziții
sau de observații. Alegerea unei supoziții ce trebuie făcută atunci când se
construiește un model, la fel ca și observațiile ce trebuie stabilite sunt alegeri
normative.
Se spune că economia este normativă atunci când recomandă o alegere în
detrimentul altei alegeri sau când este făcută o apreciere subiectivă asupra
valorii.
Economia centrată pe variabile măsurabile se divide în două domenii
principale: microeconomia care se ocupă de agenți individuali, cum ar fi
bugetele și afacerile și macroeconomia care ia în considerare economia ca pe un
întreg, cererea și oferta agregată, capitalul și materiile prime.
O atenție deosebită se acordă și alocării resurselor, producției, desfacerii,
comerțului și concurenței. Logica economică este aplicată tot mai des în cazul
problemelor legate de opțiuni în cazul lipsurilor sau atunci când trebuie stabilită
valoarea economică. Preocuparea principală în economie se centrează pe modul
în care prețurile reflectă cererea și oferta, iar ecuațiile sunt folosite pentru a
prezice consecințele anumitor decizii.
,,Economia poate fi privită ca fiica prevederii, ca sora cumpătării şi ca mama
libertăţii.”
PRODUCATORUL
Producatorul are ca scop deducerea unor principii, reguli, modele şi condiţii care să definească comportamentul producătorului şi care să asigure caracterul optimizator al acestui comportament. Analiza comportamentului producătorului vizează o parte a pieţei, reprezentată de ofertă. Firma (întreprinderea) reprezintă entitatea funcţională în cadrul căreia are loc combinarea şi transformarea unor cantităţi de intrare (factori de producţie) în ieşiri (rezultate, outputuri). La nivelul producătorului problemele la care microeconomia încearcă să răspundă sunt: - determinarea volumului optimal de output în condiţiile unor resurse date; - determinarea cheltuielilor minime pentru a produce un output dat; - determinarea condiţiilor necesare pentru obţinerea unui profit maxim; - determinarea celei mai bune combinaţii de factori de producţie pentru obţinerea unei producţii prestabilite, etc. Din punct de vedere al analizei microeconomice se pot identifica atât asemănări cât şi deosebiri între comportamentul consumatorului şi cel al producătorului. În ceea ce priveşte asemănările, acestea constau în: - consumatorul cumpără bunuri şi servicii; - întreprinderea cumpără de asemenea bunuri şi servicii: se vorbeşte în acest caz de factori de producţie; - consumatorului i se asociază o funcţie de utilitate (permiţând să i se studieze satisfacţia); - întreprinderii i se asociază o funcţie de producţie care indică diferite combinaţii de factori de producţie pentru obţinerea cantităţilor de bunuri dorite (de exemplu: muncă, capital, materii prime, pământ, energie); - consumatorul este limitat de către resursele sale; - întreprinderea este limitată de resursele pe care reuşeşte să le mobilizeze (acţiuni, împrumuturi). Deosebirile constau în: - funcţia de utilitate a consumatorului este individuală; - funcţia de producţie nu se pretează la individualitate; - consumatorul este unicul beneficiar al bunurilor şi serviciilor pe care le cumpără ; - întreprinderea vinde ceea ce produce fie consumatorilor, fie altor întreprinderi (în acest caz se vorbeste de consumuri intermediare); - consumatorul caută să-şi maximizeze satisfacţia; - producătorul caută în general fie să-şi maximizeze profitul obţinut prin vânzarea de bunuri sau servicii fie să-şi maximizeze cifra de afaceri. Analiza comportamentului producătorului are la bază mulţimi de producţie şi funcţii de producţie
FACTORII DE PRODUCTIE
Factorii de productie sunt numerosi si variati.Avand in vedere specificitatea si originalitatea lor, ei se pot grupa:
factori originali sau primari. Din randul carora fac parte munca si pamantul ;
factor derivat respectiv capitalul rezultat din combinarea si interactiunea celor dintai ;
Economistii clasici considerau ca pentru a produce bunuri si servicii era necesara utilizarea unor resurse sau
factori de productie: pamantul, munca si capitalul. Aceasta clasificare a factorilor continua sa fie foarte utilizata si in
prezent.
Prin pamant se intelege nu numai pamantul agricol, ci si cel
urbanizat, resursele minerale si in general cele naturale.
Capitalul reprezinta ansamblul de resurse produse de mana omului, de care este nevoie pentru a fabrica bunuri si
servicii: masinile sau instalatiile industriale, de exemplu.
Trebuie sa fie clar, ca termenul de "capital" se utilizeaza de multe ori intr-o forma incorecta pentru a desemna o mare
cantitate de bani. Banii vor fi capital numai cand vor fi utilizati pentru a produce bunuri si servicii, in care caz se vor
numi capital financiar. Banii ce se vor utiliza pentru a achizitiona bunuri de consum nu se pot numi capital. Prin
munca se intelege activitatea umana, atat cea fizica cat si cea intelectuala. In realitate, toata activitatea productiva
realizata de o fiinta umana cere intotdeauna un anumit efort fizic si cunostinte anterioare.
CONCLUZII
1.Factorii de productie sunt gasiti in numar mare.
2.Productorul trebuie intotdeauna sa tina cont de cererea si de nevoia
consumatorului.
3.Producatorul intotdeauna va cauta sa obtina un profit cat mai mare sis
a isi maximizeze cifra de afaceri.
Recomandari
1.O exploatare car mai buna si mai eficienta a factorilor de productie.
2.Producatorul sa se axeze pe calitatea produselor pe care acesta le
produce.
Observatii proprii
1. Un bun producator este si un bun coordinator.
2. O productie cat mai mare va aduce intotdeauna un profit mai mare.
BIBLIOGRAFIE
Economie:Autori:
Cornelia Angelescu,
Dumitru Ciucur,
Alexandru Popescu,
Cristian Socol
Paul Zugravu.