COLEGIUL ECONOMIC „DELTA DUNĂRII”...

COLEGIUL ECONOMIC „DELTA DUNĂRII” TULCEA

AVIZAT ÎN CONSILIUL PROFESORAL DIN ________________

APROBAT ÎN CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

DIN _____________

DIRECTOR, PROF. DR. LUCAN LIVIU

1

PARTENERII SOCIALI :

INSPECTORATUL JUDEŢEAN AL JUDEŢULUI TULCEA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TULCEA

AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ TULCEA

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ TULCEA

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ TULCEA

S.C COMPLEX DELTA S.A.

S.C. TRIDENT S.R.L.

S.C. EUROPOLIS S.A.

S.C. LIDAS S.R.L.

COLECTIVUL DE ELABORARE

Prof. dr. LIVIU LUCAN – director, coordonator

Prof. ec. MOCANU CAMELIA-DOMNICA – director adjunct, coordonator CEAC

Prof. CIUREA MIHAELA– cadru didactic

Secretar șef DANSCHI STELUȚA – Secretar șef

APROBAT

Inspectoratul Şcolar Judeţean

Tulcea

Inspector Şcolar General,

POPIȘCĂ LUCICA

2

ARGUMENT

Elaborarea Planului de Acțiune al Școlii este, prin ea însăși, o întreprindere dificilă. Aceasta deoarece nu există modele, și dacă ar exista, ele nu pot acoperi unicitatea și specificitatea unei unități școlare cum este Colegiul Economic ”Delta Dunării” Tulcea.

În al doilea rând, elaborarea unui P.A.S. este o activitate relativ tehnică de prognoză, pe termen scurt și termen mediu, situație dificilă în sine într-o societate care își repugnă orice încercare de previziune a propriei ei dezvoltări economico-sociale.

Conștienți de dificultatea întreprinderii noastre, ne propunem, pentru a fi riguroși și întemeiați, câteva precizări preliminare (spațio – temporale, dacă vreți):

a) În primul rând, elaborarea P.A.S. –ului trebuie să înceapă cu o analiză sumară a Colegiului Economic ”Delta Dunării” Tulcea, care să răspundă inițial la întrebarea ”cine suntem?”. b) Probabil că analiza inițială se va dovedi insuficientă și ea trebuie continuată cu o analiză profundă, în detaliu a mediului intern și a mediului extern și surprinderea, mai ales, a interacțiunii lor. Analiza mediului intern trebuie făcută asupra tuturor componentelor și proceselor ce se desfășoară în cadrul colegiului și trebuie finalizată cu o analiză SWOT cuprinzătoare. Analiza mediului extern trebuie să vizeze doar acele componente ale vieții economico-sociale care afectează direct dinamica unității noastre școlare și ea trebuie realizată cel puțin cu exigențele analizei PEST. În analiza realizată trebuie folosite două documente utile și anume: PLAI și PRAI (cam singurele documente ale prognozei socio-educaționale, deși actualizarea lor reprezintă o problemă). c) Concluziile diagnozei mediului intern și extern pot să asigure fundamentul pentru proiectarea Viziunii și asumarea Misiunii Colegiului Economic ”Delta Dunării” Tulcea. d) În baza precizării Viziunii și Misiunii – se poate realiza proiectarea Scopurilor strategice (a țintelor) pe interval de prognoză mediu (5 ani). e) Urmează previziunea Obiectivelor generale prin actualizarea cărora se pot atinge Scopurile strategice pe intervalul de prognoză de 5 ani. f) Identificarea acțiunilor (mijloacelor) de atingere a obiectivelor: acțiuni generale de atingere a obiectivelor generale pe 5 ani și acțiuni specifice de atingere a obiectivelor pe interval scurt – 1 an. Aceste precizări spațio–temporale privind elaborarea P.A.S.–ului predetermină și Cuprinsul acestuia.

3

CUPRINS Argument ……………………………………………………………………………….…................ 2

Partea I Colegiul Economic "Delta Dunării" Tulcea – analiză preliminară succintă a principalelor activități structurale și a proceselor educaționale …………………………………… 5 1.1 Cadrul geografic şi scurt istoric …………………………………………………………. 5

1.2 Structura educaţională………………………………………………………………………… …….. 5 1.3 Elevii …………………………….. …………………………………………………………………. 5 1.3.1 Efective, domenii, calificări profesionale şi ani de studiu………………………………… 5 1.3.2 Rezultatele învăţării ………………………………………………………………………. 7 1.4 Profesorii ……………………………………………………………………………………..………. 8 1.5 Infrastructura ………………………………………………………………………………………… 8 1.5.1 Infrastructura primară ……………………………………………………………………… 8 1.5.2 Infrastructura secundară ……………………………………………………………………. 9 Partea a II-a ANALIZA NEVOILOR ………………………………………………………….

10

2.1. Analiza mediului extern …………………………………………………………………………... 10 a) Analiza mediului politic ……………………………………………………………….. 10 b) Analiza altor factori externi……………………………………………………………… 11 c) Analiza mediului social………………………………………………………………….. 20 d) Analiza mediului tehnologic…………………………………………………………….. 22 2.2. Analiza mediului intern ………………………………………………………………………….. 23 2.2.1. Infrastructura ……………………………………………………...……………………… 2.2.1.1. Infrastructura primară………………………………………………………………..

23 23

2.2.1.2. Infrastructura secundară …………………………………………………………….. 25 2.2.2. Resursele umane………………………………………………………………………….. 2.2.2.1. Personalul didactic………………………………………………………………….. 2.2.2.2. Personalul didactic auxiliar…………………………………………………………. 2.2.2.3. Personalul nedidactic……………………………………………………………......

27 27 33 33

2.2.3. Elevii ………………………………………………………………………………………. 2.2.3.1. Structura pe ani de studiu, domenii şi calificări profesionale………………………… 2.2.3.2. Rezultate ale învăţării obţinute de elevi în anul şcolar 2018-2019 …………………..

34 34 35

2.2.4. Serviciile oferite elevilor ………………………………………………………………….. 2.2.4.1. Predarea-învăţarea ………………………………………………………………… 2.2.4.2. Formarea profesională………………………………………………………………… 2.2.4.3. Evaluarea ……………………………………………………………………………… 2.2.4.4. Activităţile educative ……………………………………………………………. 2.2.4.5. Orientarea şcolară şi profesională ………………………………………………… 2.2.4.6 Serviciile medicale…………………………………………………………………. 2.2.4.7 Serviciile de alimentaţie……………………………………………………………. 2.2.4.8 Serviciile de cazare………………………………………………………………….

50 50 51 55 57 58 60 61 61

2.2.5. Parteneriatele educaţionale …………………………………………………………….. 62 2.2.5.1. Părinţii ………………………………………………………………………………. 62 2.2.5.2. Agenţii economici ………………………………………………………………….. 63 2.2.5.3. Parteneriatele cu instituţii educative …………………………………………………. 71 2.2.5.4. Parteneriatele cu alte instituții …………………………………………………. 72 2.2.5.5. Proiectele educaționale cu licee similare din țară și Uniunea Europeană …………. 72 2.2.5.6. Experiența în derularea de proiecte și parteneriate ………………………………. 74 2.2.5.7. Proiecte și activități de cooperare europeană ale Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea – istoric ………………………………………………..................….................................

77

2.2.5.8. Plan operațional al Comisiei responsabile cu implementarea și coordonarea proiectelor europene ăn anul școlar 2019-2020 ………………………………………………….

91

2.2.5.9. Strategii specifice implementării proiectelor europene la nivel de școală ........…………. 97 2.2.5.10. Analiza SWOT – parteneriate educaționale ..................................................................... 101

4

ANALIZA SWOT – REZUMAT ................................................................................... 102

2.3 Interacțiunea mediu intern-mediu extern ............................................................... 106

2.4 Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare – prioritățile școlii ... 108

PARTEA A III-A PROIECTAREA VIZIUNII ŞI ASUMAREA MISIUNII COLEGIULUI ECONOMIC „DELTA DUNĂRII” TULCEA ……………………………………………………….. 109 PARTEA A IV-A OBIECTIVELE ŞCOLII ……………………………….………………………..

PARTEA A V-A PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII……………………………………….

110

113

Planul acţiune al şcolii pe termen scurt an şcolar 2019-2020…………………………………… 114 Partea a VI-a CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE …………………………….

127

6.1 Consultarea ………………………………………………………………………………………... 127 6.2 Monitorizarea şi evaluarea ……………………………………………………………….…….. 128 ANEXE …………………………………………………………………………………………….. 131 Cuprins Anexe …………………………………………………………………………………………. GLOSAR ………………………………………………………………………………………………

132 142

Lista de verificare pentru PAS 2019 – 2024 ……………………………………………………….. 143

5

Partea I

COLEGIUL ECONOMIC "DELTA DUNĂRII" TULCEA – ANALIZĂ PRELIMINARĂ SUCCINTĂ A PRINCIPALELOR

ACTIVITĂȚI STRUCTURALE ȘI A PROCESELOR EDUCAȚIONALE

1.1 Cadrul geografic şi scurt istoric

Colegiul Economic "Delta Dunării" Tulcea este situat în regiunea de sud-est a ţării, în apropierea zonei industriale a municipiului Tulcea şi deserveşte nevoile de personal calificat ale agenţilor economici din municipiu şi judeţ, din Delta Dunării, de pe litoralul Mării Negre şi ale unor zone turistice din Uniunea Europeană.

De la data înfiinţării (anul 1990 – prin reorganizarea Liceului de Marină) şi până în prezent, Colegiul Economic „Delta Dunării”, a asigurat şcolarizarea elevilor prin învățământul liceal, postliceal și superior (în parteneriat cu A.S.E. București), pentru domeniile: economic, turism-alimentație și comerț, fiind singura unitate şcolară cu acest profil din judeţul Tulcea.

Totodată, a creat o tradiţie a învăţământului economic tulcean, fiind singura unitate şcolară cu acest profil din judeţul Tulcea.

1.2 Structura educațională

În prezent, domeniile prioritare ale formării profesionale sunt domeniile economic, turism, alimentaţie şi comerţ de la nivelul 1 de calificare până la nivelul 4. Începând cu anul școlar viitor: și nivelul 5 - prin Școala postliceală dar și nivelul 6 - în colaborare cu Academia de Studii Economice București.

1.3. Elevii

1.3.1 Efective, domenii, calificări profesionale, ani de studiu

Anual, şcolarizăm în medie 750 de elevi, repartizaţi pe următoarele niveluri educaţionale:

● liceu tehnologic-profil servicii

şi

● învățământ profesional cu durata de 3 ani.

6

În anul şcolar 2019–2020 au fost înscrişi 732 elevi repartizaţi în 26 de clase astfel:

Nr. crt. Clasa Domeniul Calificarea profesională NR. ELEVI

1 IX A ECONOMIC 28

2 IX B ECONOMIC 28

3 IX C TURISM ŞI

ALIMENTAŢIE 29

4 IX D TURISM ŞI

ALIMENTAŢIE 29

5 IX E COMERŢ 28

TOTAL CLASA A IX A 142

6 X A ECONOMIC 30

7 X B ECONOMIC 30

8 X C TURISM 28

9 X D ALIMENTAŢIE 26

10 X E COMERŢ 30

TOTAL CLASA A X A 144

11 XI A ECONOMIC TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI

ECONOMICE 27

12 XI B ECONOMIC TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI

ECONOMICE 28

13 XI C ECONOMIC TEHNICIAN IN

ADMINISTRATIE 22

14 XI D TURISM TEHNICIAN ÎN TURISM 26

15 XI E ALIMENTAŢIE TEHNICIAN ÎN

GASTRONOMIE 29

16 XI F COMERT TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI

DE COMERT 28

TOTAL CLASA A XI A 160

17 XII A ECONOMIC TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE 28

18 XII B ECONOMIC TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE 30

19 XII C TURISM TEHNICIAN ÎN TURISM 27

20 XII D ALIMENTAŢIE TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE 29

7

21 XII E ALIMENTAŢIE TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE 28

22 XII F COMERT TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE COMERT 27

TOTAL CLASA A XII A 169

23 I A SCOALA

PROFESIONALA Turism şi alimentaţie Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie 30

24 I B SCOALA

PROFESIONALA Turism şi alimentaţie

Bucătar 29

25 II A SCOALA


26 III A SCOALA


TOTAL PROFESIONALĂ 117

TOTAL LICEU 615

TOTAL AN ȘCOLAR 2019-2020 732

1.3.2 Rezultatele învățării

Procentul de promovare la sfârșitul anului școlar 2018-2019 a fost de 70,00 %.

Conform bazei de date, procentul de promovare la nivelul catedrelor a scăzut față de anul școlar

2017-2018 cu 2,76 pp, de la 98,56% la 95,80% în anul școlar 2018-2019.

Catedrele care înregistreză un procent de promovare 100% sunt: catedra Turism-Alimentație-

Comerț, catedra Economic, administrativ, poștă, și catedra Științe. Constatăm creșterea

procentului de promovare la catedra Limba și literatura română +2,91pp și o menținere a

procentului de promovare la catedra Limbi moderne.

Procentul de elevi corigenţi este de aproximativ 25% pentru clasele a IX-a, a X-a și a XI-a, iar la

nivelul elevilor de clasa a XII-a se constată cel mai scăzut procent de elevi corigenți, respectiv

aproximativ 15%.

În anul şcolar 2018-2019 au fost declaraţi:

● 32 elevi corigenţi la clasele a XII-a la disciplinele română şi matematică: toți cei 32 elevi au fost promovaţi.;

● 174 elevi corigenţi la clasele IX – XI ;

8

● 172 elevi au fost promovaţi, 1 elevă nu s-a prezentat la examenele de corigenţă - Mocanu Aura Steluța, 1 elevă nu a promovat – Gorghiu Nadia, situație care a dus la declararea ca „repetent” pentru cele 2 eleve.

Procentul de promovare a examenului de bacalaureat sesiunea întâi + sesiunea a doua este de 72,63% iar al examenului de certificare a calificării profesionale – nivel 3 și nivel 4, este de 100%.

La sfârşitul anului se contabilizează la clasele de liceu: 41.935 absenţe, din care numărul

absenţelor nemotivate este de: 14.238.

Rezultatele obținute la olimpiadele școlare sunt următoarele :

- la faza judeţeană 18 distincţii, astfel: 6 premii I, 7 premii II, 5 premiul III.

- la nivel naţional s-au obţinut 2 distincţii, astfel: 1 premiu I și 1 mențiune.

Participarea la concursurile școlare extracurriculare s-a finalizat prin obținerea următoarelor

distincții:

- la nivel județean 24, din care: locul I: 5, locul al II -lea: 7, locul al III - lea: 7, menţiuni:

2, premiul special: 3

- la nivel național 4 distincții, din care: Premiul III: 1, Mențiuni: 3

- la nivel regional 10, din care: locul I: 3, locul al II -lea: 1, locul al III - lea: 4, menţiuni: 2,

premiul special: 1.

1.4 Profesorii

În cadrul Colegiului Economic “Delta Dunării“ sunt angajați în prezent 52 de profesori din care:

37 sunt titulari, 10 sunt suplinitori, iar 5 sunt pensionari.

1.5 Infrastructura

1.5.1 Infrastructura primară

Infrastructura primară cuprinde 7 clădiri cu următoarele destinaţii: Corp A: se desfăşoară activităţi didactice, cultură generală; Corp B: se desfăşoară activităţi didactice (preponderent cultură de specialitate), activităţi extracurriculare şi servicii medicale; Corp C: se desfăşoară activităţi curriculare şi extracurriculare și învățământ superior, în colaborare cu A.S.E. București.

9

Corp D: se desfăşoară activităţi didactice de instruire practică, de pregătire şi servire a mesei elevilor interni (cantină şcolară), servicii de spălătorie, centrală termică; Corp E: se desfăşoară activităţi didactice (preponderent educaţie fizică), activităţi extracurriculare sportive; Corp F: se desfăşoară activităţi de cazare pentru elevi interni (băieţi) şi nu numai;

Corp G: se desfăşoară activităţi de cazare pentru elevi interni (fete) şi nu numai; Restaurant Şcoală „Phoebus”: se desfăşoară activităţi de instruire practică a elevilor şcolii; 1.5.2 Infrastructura secundară

Infrastructura secundară este reprezentată de: 19 cabinete de cultură generală, 13 cabinete pentru cultura de specialitate şi 4 ateliere şcoală pentru instruirea practică.

În concluzie, pentru că prezentarea este sumară nu ne dă posibilitatea identificării Viziunii și Misiunii și trebuie să realizăm o analiză detaliată.

10

PARTEA A II-A

ANALIZA NEVOILOR

2.1. Analiza mediului extern Analiza mediului extern o realizăm din perspectiva singurelor documente care abordează această problemă: PRAI – al Regiunii Sud-Est și PLAI – pentru județul Tulcea. Problema care apare o reprezintă că cele două analize sunt depășite (la nivelul anului 2010) dar, fiind singurele, pot fi folosite deoarece orizontul lor de prognoză este anul 2020. Analiza mediului extern o realizăm conform exigențelor metodei PEST. Această analiză își propune să surprindă dinamica principalelor domenii ale vieții economico-sociale locale, regionale, naționale și mai ales implicațiile lor asupra situației prezente și viitoare a Colegiului Economic ”Delta Dunării” Tulcea.

a) Analiza mediului politic Nu ne propunem o analiză în sine a subsistemului politic, ci în esență a politicilor educaționale. Există o Lege a Educației Naționale, care precizează structura și dinamica sistemului național de învățământ, educația fiind considerată prioritate națională. În general, există un cadru legislativ generos, dar acesta nu coboară la nivel local și individual, până la nivelul unităților școlare. Astfel, nu sunt rezolvate probleme importante: admiterea la liceu și școală profesională în baza unui standard minimal de competență, programe școlare exagerat de încărcate, raport nerezolvat competențe/ asimilare cunoștințe, o pondere mai mare a curriculum-ului local, bacalaureat diferențiat. În esență, politicile educaționale nu au reușit să asigure o autonomie reală a unității școlare în problemele reale ale educației școlare. O altă problemă gravă este imposibilitatea conturării unei viziuni pe termen lung și mediu, în lipsa căreia învățământul nu poate funcționa, datorită ”reformei perpetue” – cauzată de schimbarea continuă a miniștrilor educației, care atrage schimbarea continuă a reformei educaționale. O structurare a analizei prin metoda SWOT, credem că este utilă.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - existența unei legislații generale a învățământului; - educația – prioritate națională; - o anumită gratuitate a învățământului obligatoriu.

- lipsa autonomiei reale a unităților școlare; - finanțare bugetară insuficientă - numai pentru funcționare nu și pentru dezvoltare; - nerecunoașterea socială a performanțelor elevilor; - nerecunoașterea, în măsură suficientă, socialo-financiară a profesiei de dascăl.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Proiecte politice educaționale de: - reformă a învățământului preuniversitar; - alocări bugetare de 6% din P.I.B.; - recunoaștere financiară a profesiei de dascăl.

- instabilitatea politică relativă; - schimbarea priorităților politicii educaționale la fiecare schimbare politică; - reforma continuă în învățământ.

În concluzie, implicațiile subsistemului politic asupra evoluției Colegiului Economic ”Delta Dunării” Tulcea, implică apariția unei zone de instabilitate, incertitudine, în cadrul politicii

11

educaționale. Soluția este analiza riguroasă a soluțiilor alese de colegiu astfel încât ele să asigure o performanță școlară ridicată. . b) Analiza altor factori externi IMPLICAȚIILE EVOLUȚIEI ECONOMICE ASUPRA DINAMICII COLEGIULUI ECONOMIC ”DELTA DUNĂRII”

Produsul intern brut (PIB) al judeţului Tulcea a scăzut la valoarea de 3921.9 milioane lei în anul 2009 faţă de anul 2008 (4109).

Cu un PIB care reprezintă în anul 2009 - 7,44% din PIB regional (52706) judeţul Tulcea se situează pe ultimul loc între judeţele regiunii. (vezi Anexa 2a - Economie SE: PIB, VAB).

Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel național reprezenta în 2010 45% din media europeană (UE-27=100%). Cu toate că se constată o mica scădere a acestui indicator fata de anul 2009, se menţine un decalaj important între valorile naţionale şi media europeană. Produsul intern brut pe locuitor la nivelul judeţului Tulcea reprezintă în 2009 - 78.2% din valoarea indicatorului la nivel naţional(501139.4)

Comparând ponderea sectoarelor mari de activitate la formarea valorii adăugate brute (VAB) judeţene în anul 2009 constatăm că sectorul servicii deţine cea mai mare pondere (52%, valoare superioara mediei regionale de 49.4%), urmat de sectorul industrie cu 25% (valoare inferioară mediei regionale de 25.4%). Agricultura deţine o pondere în VAB de 13.5% (superioară mediei regionale de 11.8%) iar construcţiile de 9,5% (valoare inferioară mediei regionale de 13.4%).

Din punct de vedere structural, în totalul valorii adăugate brute a judeţului, sectorul primar (agricultură, silvicultură,) are o pondere de 13.5%, industria 25%, construcții 9.5% comerț, transport, hoteluri, restaurante este de 15.1% , intermedieri financiare +tranzacții imobiliare 14.2%, servicii publice si alte servicii 22.7%.

Tabelul 1. Structura VAB în anul 2009 – UE 27,RO, Reg. S-E – ponderi Sursa datelor: (PLAI)

UE-27 RO R. S+E Tulcea

Agricultură, silvicultură, piscicultură 7.2 11.8 13.5

Industrie 26.8 25.4 25

Construcţii 11.7 13.4 9.5

Servicii, din care: 54.4 49.4 52

Comerţ + Hoteluri şi restaurante + Transport, depozitare, comunicaţii

20.9 20.5 15.1

Intermedieri financiare + Tranzacţii imobiliare, servicii pt. întreprinderi

14.1 10.5 14.2

Servicii publice şi alte servicii 19.4 18.4 22.7

TOTAL 100 100 100

Din analiza mediului economic se constată diversitatea activităţilor economice, creşterea ponderii serviciilor în economia judeţeană, ponderea importantă a agriculturii şi industriei, ponderea modestă a construcţiilor.

http://../Downloads/5%20ANEXE%20%20IPT%20PRAI%20SUD%20EST%202008/04%20Economie/01%20Anexa%202a%20_Economie%20SE%20PIB%20VAB.xls

12

Economia judeţului se află pe un trend crescător ca urmare a creşterilor înregistrate pentru produsul intern brut, valoarea adăugată brută, cifra de afaceri, investiţiile brute, investiţiile străine.

Se apreciază că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii, mecanică prin calificări ce se adresează industriei navale, industria alimentară şi agricultura.

Din analiza datelor statistice rezultă că domeniul serviciilor economice, deși prioritar (52%) la nivelul P.I.B. – județul Tulcea este sub media regiunii Sud-Est și a U.E.; în mod normal, din punct de vedere structural, sectorul serviciilor ocupă în economie două treimi; în consecință, acest sector va crește continuu ca urmare a politicilor economice naționale și europene.

În concluzie, din perspectiva dinamicii economice, Colegiul Economic ”Delta Dunării” ar trebui să asigure o formare inițială și continuă pentru cel puțin 30% din absolvenții clasei a VIII-a, în vederea susținerii dezvoltării și modernizării economice a județului Tulcea.

Având în vedere ponderea sectorului serviciilor economice, turistice, comerciale (52%) în P.I.B. jud. Tulcea, perspectiva creșterii acestor ramuri și posibilitatea modificării treptate a structurii rețelei școlare a învățământului profesional tulcean, cifra de școlarizare a Colegiului Ec. ”Delta Dunării” ar trebui să aibă următoarea dinamică și în anii următori (corelare între modificarea rețelei școlare și realitățile și tendințele economiei reale), cu mențiunea că acestea sunt propunerile noastre încă de la analiza PLAI 2013 – 2020, document de referință pentru PAS-ul actual:

Anul Nr. clase a IX-a Nr. clase

formare adulți Total

2013 7 7

2014 7 7

2015 10 10

2016 13 13

2017 13 2 15

2018 13 3 16

2019 13 4 17

2020 14 4 18

13

IMPLICAȚIILE DINAMICII PIEŢEI MUNCII

Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată o rată de ocupare mai mică decât la nivel naţional şi un decalaj semnificativ faţă de ţinta UE pentru 2020 (care prevede o rata de ocupare de 75% în 2020).

Reţinem evoluţia descrescătoare a ponderii ocupării în agricultură, cu menţiunea că este o ocupare supradimensionată, precară, de subzistenţă, şi tendinţa de creştere a ponderii ocupării în servicii şi construcţii (insuficientă însă pentru o economie modernă). Industria se menţine, cu anumite fluctuaţii în jurul aceloraşi valori ale numărului şi ponderii populaţiei ocupate. Ponderea populaţiei şomere din grupa 15-24 ani (14% din şomeri la sfârşitul anului 2008) cu diferenţe însemnate între cele două sexe apreciem că trebuie să fie obiect de analiză la nivel local şi la nivelul parteneriatului şcoală – angajatori - familie pentru identificarea cauzelor care au generat situaţiile de şomaj ridicat in rândul acestei grupe de vârstă (oferta educaţională neadecvată cerinţelor pieţei muncii, competenţele scăzute ale absolvenţilor în raport cu cerinţele angajatorilor, refuzul absolvenţilor pentru încadrare în anumite meserii sau pentru formare iniţială în meserii cerute pe piaţa muncii, refuzul angajatorilor de a absorbi absolvenţii de SAM şi liceu datorită neîncrederii şi lipsei de experienţă) şi adoptarea măsurilor pentru diminuarea fenomenului.

Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi nivele de instruire arată nevoia ca atât şcoala cât şi factorii responsabili trebuie să acţioneze pentru crearea condiţiilor şi a motivaţiei în deplină egalitate a şanselor pentru continuarea studiilor de către absolvenţii de gimnaziu şi diminuarea în acest fel a procentului de populaţie ocupată cu nivel de pregătire gimnazial.

Astfel, rata de ocupare în anul 2010, la nivelul judeţului Tulcea era de 52,1% sub media pe regiune. În acelaşi sens, apreciem că şcolii îi revine o importantă sarcină de a aborda forme de învăţământ pentru adulţi în condiţiile în care cerinţele care s-au manifestat pe piaţa muncii şi în viaţa economică odată cu integrarea României în Uniunea Europeană a afectat şi mai mult categoriile de populaţie ocupată cu nivel de instruire primar, gimnazial şi chiar profesional.

Profilul dominant la nivelul judeţului Tulcea în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante): comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie, electric, economic. Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu creştere a locurilor de muncă vacante în 2011 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante - şomeri au fost înregistrate în domeniile: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie, electric, economic.

PLAI TL – 2013-2020 nu prezintă dinamica pieței muncii decât până în 2011. Nu ne prezintă datele rezultate în anii de criză economică și financiară și, ca urmare, prognoza evoluției dinamicii pieței muncii este dificil de realizat în funcție de acest indicator.

Pornind de la premisa că relansarea economică, începând cu anul 2013, a reușit să îmbunătățească realitatea pieței muncii și faptul că turismul și domeniul comerțului și serviciilor sunt factori de creștere a economiei județului, datele din 2011 (Sursa: PLAI TULCEA 2013) pot fi considerate minimale, dar se pot reține următoarele aspecte:

- Reducerea populației active;

14

- Preponderența populației masculine; - Preponderența populației urbane; - Rata șomajului în regiunea S-E mai mare decât la nivel național, mai ridicată la nivel urban (9,2%, față de 5,1% în mediul rural), mai ridicată în rândul populației masculine (8%), decât în rândul populației feminine (6%); - Ponderea relativ mare a populație cu vârstă 30-64 de ani în totalul populației

Relevantă este analiza A.J.O.F.M., din care au fost extrase domeniile turism, comerț, economic.

Domeniul de

pregătire

Tendinţă locuri muncă vacante

Tendinţă şomeri

Diferenţă locuri

vacante-şomeri

(2011)

Tendinţă şomeri absolvenţi

Ponderea şomerilor

absolvenţi din total şomeri în

2011

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante

(prin nr. de locuri de muncă vacante

în cadrul domeniului)

Turism şi alimentaţie

↓ Regiune,

↑ TL

↓ Regiune

↓ TL

(+) Regiune

( +) TL

↓ Regiune

↑ TL (în 2011, 9 absolvenţi şomeri din 124 total şomeri)

Nu sunt

Comerţ ↓ Regiune,

↑TL

↓ Regiune

↓ TL

(+) Regiune

( +) TL

↓ Regiune

↓ TL (în 2011, 2 absolvenți şomeri din 172 total şomeri)

Nu sunt

Economic ↑ Regiune,

↓ TL

↓ Regiune,

↓TL

(+) Regiune,

(+)TL

↓ Regiune

- TL (în 2011, 4 absolvenţi şomeri din 17 total şomeri)

Sursa: PLAI TULCEA 2013

15

Concluzia acestei dinamici este pozitivă pentru toate cele trei domenii:

Domeniul Turism și alimentație:

● oferta de locuri de muncă în creștere; ● șomajul în scădere; ● șomeri 9/124. Domeniul Comerț:

● oferta de locuri de muncă în creștere; ● șomajul în scădere; ● șomeri 2/172. Domeniul Economic:

● oferta de locuri de muncă în creștere; ● șomajul în scădere; ● șomeri 4/17. Existența șomerilor din rândul elevilor absolvenți nu se datorează unor cauze economice, atât timp cât numărul locurilor de muncă este în creștere, ci datorită unei insuficiente acțiuni a colegiului la nivelul acestor absolvenți de asigurare a unei educații corespunzătoare în scopul realizării unei tranziții adecvate școală – locul de muncă. Încă o problemă specifică absolvenților este aceea că o parte nu se potrivesc în statisticile oficiale ale pieței muncii în calitate de angajați/șomeri, deoarece formarea lor profesională include și competențe antreprenoriale și ca atare, și datorită unor tradiții familiale (aromâni), ei sunt cei care își înființează firme proprii în domeniul serviciilor economice (se poate estima aprox. 5 % din numărul absolvenților).

În concluzie, piața muncii și mai ales, necesitatea relansării acesteia, impune continuarea școlarizării pe cele trei domenii cu 8-9 clase anual, și eficientizarea educării absolvenților pentru identificarea și angajarea lor în muncă și o educație antreprenorială a acestora.

Un segment neacoperit este cel al educației adulților (datorită ponderii mari a șomerilor de această vârstă). Într-un termen rezonabil (2-3 ani), Colegiul Economic ”Delta Dunării” trebuie să-și diversifice oferta educațională direcționată pentru acest segment – domeniile turism și alimentație și comerț.

Profilul dominant la nivelul judeţului în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante):

1. mecanică, 2. comerţ, 3. construcţii, 4. turism şi alimentaţie, 5. economic, 6. electromecanică, 7. industrie alimentară, 8. electric, 9. fabricarea produselor din lemn, 10. materiale de construcţii.

16

Domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii sunt:

⮚ mecanică, comerţ, construcţii instalaţii şi lucrări publice, ⮚ turism şi alimentaţie, economic (locuri de muncă vacante în creştere, şomaj în scădere/fluctuant, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare) Domeniile care au un foarte slab potenţial de absorbţie a forţei de muncă datorită valorilor mici ale numărului de locuri de muncă vacante şi a soldului negativ sau foarte uşor pozitiv al diferenţei locuri vacante-şomeri sunt: agricultura, chimia industrială, electronica, estetica şi igiena corpului omenesc, industrie textilă şi pielărie, protecţia mediului, silvicultură, tehnici poligrafice.

Comparând ponderea sectoarelor mari de activitate la formarea valorii adăugate brute (VAB) judeţene în anul 2009 constatăm că sectorul servicii deţine cea mai mare pondere (52%, valoare superioară mediei regionale de 49.4%), urmat de sectorul industrie cu 25% (valoare inferioară mediei regionale de 25.4%). Agricultura deţine o pondere în VAB de 13.5% (superioară mediei regionale de 11.8%) iar construcţiile de 9,5% (valoare inferioară mediei regionale de 13.4% ).

Nevoia de calificare în domeniul Servicii are la bază dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi apariţia magazinelor Megadiscount de tip XXL (Kaufland, Penny, Billa, Lidl, Dedeman), iar în curând (noiembrie 2016) se va deschide un mare centru comercial - InterCora, în cadrul căruia vom avea acces la renumitele firme Deichmann, Takko, Pepco, Flanco, Sportisimo, TXT, Animax, DM Drogherie şi Humana.

Cu toate acestea, nouă orientare care permite intrarea şi ieşirea din sistemul de învăţământ în funcţie de dorinţele formabilului şi cerinţele pieţei muncii, oferă posibilitatea migrării de la o calificare la alta în funcţie de oferta de locuri de muncă.

IMPLICAȚIILE DINAMICII DEMOGRAFICE

Populaţia, la 1 iulie 2011, era de 244.103 persoane, din care 121.202 persoane de sex masculin (49,60%) şi 122.901 persoane de sex feminin (50.40%).

Populaţia urbană: 120.461 locuitori (49,35%); rurală: 123.642 locuitori (50.65%).

Judeţul are cea mai mica densitate (28,9 locuitori/kmp), fata de media pe ţara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorându-se suprafeţei mari acoperită de ape.

Structura etnică a populaţiei (la recensământul din 18 martie 2002): 90% români, 6,4% ruşi-lipoveni, 0,5% ucraineni, 1,3 % turci, 0,9% rromi, 0,7% greci, 0,3% alte minorităţi etnice (maghiari, tătari, germani, bulgari ş.a.). (vezi PLAI).

Reşedinţa administrativă a judeţului este municipiul Tulcea, având o populaţie de 89.993 de persoane (la data de 1 ianuarie 2011), fiind cel mai important centru comercial al judeţului.

Populația județului, urmând tendința ultimilor ani, continuă să scadă: comparativ cu numărul locuitorilor la 1 ianuarie 2010, populația totală a scăzut cu 1.796 persoane şi anume în mediul

17

urban cu 731 persoane şi în mediul rural cu 1.065 persoane. Scăderea populației are loc atât pe cale naturala, cat si prin migrație.

Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru orizontul anului 2025 arată o scădere continuă pentru întreaga regiune şi pentru toate judeţele. La nivelul judeţului Tulcea scăderea prognozată în 2025 faţă de 2005 este cu 15,9%.

Pe grupe mari de vârstă, la nivelul judeţului scăderea prognozată pentru populaţia cu vârsta între 0-14 ani este mai mare decât în cazul celorlalte grupe de vârstă (scădere cu 30,8% , valoare inferioară mediei regionale de 29,3%). Populaţia din grupa de vârstă peste 65 de ani va creşte semnificativ în perspectiva 2025, cu 12,6 % faţă de anul 2005, peste valoarea regională (10,8%). La grupa de vârstă 15-64 ani reducerea prognozată este de 17,8%, valoare inferioară mediei regionale de 13,5%. Pentru populaţia de vârstă şcolară pe grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani, previziunea pentru orizontul anului 2025 arată o scădere la nivelul judeţului, pentru toate grupele de vârstă (vezi fig.2.1.).

La grupa de vârstă 3-6 ani, la orizontul anului 2025 se preconizează o scădere cu 35% faţă de anul 2005, scădere superioară celei prognozate pentru nivelul regional de 31,2%.

La grupa de vârstă 7-14 ani, în 2025 se preconizează o scădere cu 26% faţă de populaţia şcolară din această grupă de vârstă din 2005. În cazul acestei grupe de vârstă scăderea prognozată este sub cea regională (26,7%).

Cea mai mare scădere se preconizează pentru populaţia din grupa de vârstă 15-24 ani, această scădere fiind estimată la 42,8%, superioară mediei regionale de 40%.

18

Dinamica componentei demografice a județului Tulcea (populația școlară a claselor a VIII-a) impune următoarea evoluție a cifrei de școlarizare și a structurii sale la nivelul Colegiului Economic ”Delta Dunării”:

PROIECȚIE 2016 – 2021

Anul Nr. elevi cls. a VIII-a

Nr. clase a IX-a

Nr. clase înv. tehnologic (60%)

Nr. clase Col. Ec. ”Delta Dunării” (20%)

Nr. clase propuse de Col. Ec. ”Delta Dunării”

Nr. clase / domenii

2016 2357 70,6 42,3 8,4 10 Economic – 4

Turism–alimentație – 3

Comerț – 1

Învățământ profesional - 2

2017 2146 64,2 38,5 7,7 10 Economic – 4


Comerț – 1


2018 2074 62,1 37,2 7,4 10 Economic – 4


Comerț – 1


2019 2170 65 39 7,8 10 Economic – 4


Comerț – 1


2020 2090 62,6 37,5 7,5 10 Economic – 4


Comerț – 1

Învățământ profesional – 2

19

Analiza SWOT va esențializa implicațiile: PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- ponderea în P.I.B. a sectorului terțiar majoritar (45%)

- cerere de forță de muncă în domeniul comerțului, turismului, alimentației și serviciului economic

- populație școlară care asigură încă stabilitatea în viitorul mediu

- reducerea continuă a populației județului - reducerea mai accentuată a populației școlare - agenți economici disparați , neorganizați la nivel de ramuri economice

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

- existența de programe europene, naționale și locale de dezvoltare a turismului, alimentației și serviciilor economice - o cerere constantă de forță de muncă calificată în domeniul comerțului, turismului, alimentației și serviciilor economice

- Proiectul european I.T.I. Delta Dunării - existența unor proiecte cu finanțare externă - Proiectul pentru învățământul secundar ROSE (Romanian Secondary Education)

- lipsa resurselor financiare pentru dezvoltarea agenților economici din comerț, turism și alimentație, servicii economice - lipsa de organizare la nivel de ramură a firmelor din domeniile menționate - lipsa programelor economice pe termen mediu, care să fundamenteze cifra de școlarizare.

În baza analizei implicațiilor tuturor acestor factori economico-sociali, planul real de școlarizare al Colegiului Economic ”Delta Dunării” Tulcea, ar trebui să se structureze în felul următor:

Anul Nr. clase conform analizei

economice

Nr. clase conform analizei pieței

muncii

Nr. clase conform analizei

demografice

Medie

Clasa a IX-a

Înv. adulți

Clasa a IX-a

Înv. adulți

Clasa a IX-a

Înv. adulți

Clasa a IX-a

Înv. adulți

2014 9 8 8 8

2015 11 8 8 9

2016 13 9 8 10

2017 13 2 9 2 8 2 10 2

20

2018 13 3 9 2 8 3 10 3

2019 13 4 9 2 8 3 10 3

2020 14 4 9 2 8 3 10 3

Domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii sunt: mecanică, comerţ, construcţii instalaţii şi lucrări publice, turism şi alimentaţie, economic (locuri de muncă vacante în creştere, şomaj în scădere/fluctuant, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare).

Domeniul servicii – (comerţ şi servicii) –se caracterizează, prin schimbarea sistemului de contabilitate pentru alinierea la standardele europene, ceea ce impune o adaptabilitate sporită a viitorilor absolvenţi.

Pentru anul şcolar curent, 2019 – 2020, Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea, pe baza previziunilor cererii de forţă de muncă (prezentate în PLAI Tulcea 2013 – 2020), a avut în vedere următorul plan de şcolarizare:

OFERTA EDUCAȚIONALĂ AN ŞCOLAR 2019-2020

Clasa Domeniul Calificarea profesională Nr. clase Nr. elevi

IX

ECONOMIC Tehnician în activităţi economice 1 28

Tehnician în administraţie 1

28

TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

Tehnician în turism 1 28

Tehnician în gastronomie 1 56

COMERŢ Tehnician în activităţi de comerţ 1 28

IX – învăţământ profesional

TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

Ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie

1 28

Bucătar 1 28

c) Analiza mediului social Analiza mediului social de unde provin elevii Colegiului Economic ”Delta Dunării” Tulcea relevă următoarea situație (la un efectiv de 732 elevi): - elevii Colegiului Economic ”Delta Dunării” provin în principal din mediul rural al județului Tulcea, 57,8% (423 de elevi) și 42,2 % din municipiul Tulcea (309 elevi); - elevii din localitățile Deltei Dunării sunt în procent de 6,4 % (47 elevi) - elevi cu părinții plecați la muncă în străinătate – 8,1% (60 de elevi).

21

Aceste cifre statistice implică următoarele considerații: - elevii din mediul rural (majoritatea – aproape 2/3) provin din familii care-și asigură resursele necesare din activități în micro-ferme agricole de subzistență, marea majoritate nu sunt angajați și ca atare, veniturile bănești sunt ocazionale, permanente fiind cele din diverse ajutoare sociale. Nivelul de dotare tehnică a gospodăriilor țărănești este redus, au telefon mobil dar nu au acces la internet. Nivelul de cultură generală este scăzut, cel mult studii liceale. Păstrează însă încă ca reminiscență istorică credința conform căreia copii trebuie să plece la școală, să învețe o meserie, pentru a se realiza social. O parte sunt încă purtătorii vechilor principii morale rurale, majoritatea sunt într-o fază însă de confuzie morală. - Elevii din Delta Dunării provin din familii asemănătoare din punct de vedere social, dar în plus apare ca agravantă problema izolării și a accesului limitat la mijloacele de transport - Elevii care provin din familii din municipiul Tulcea au un fundament economic mai bun. Părinții sunt angajați majoritatea în sectorul privat, dispun de câștiguri bănești, dar acestea sunt mici, de regulă, în majoritatea cazurilor, la nivelul veniturilor minime. Nivelul de instruire al familiilor este mai bun, dotarea tehnică a gospodăriilor superioară. Dar stresul continuu al locului de muncă și al veniturilor mici, nu le mai asigură confortul psihic de a se putea ocupa efectiv de educația copiilor, de a urmări activitatea lor la școală. La limită cele două generații sunt depășite de fapt și acești copii sunt ”orfani cu părinți”. - Elevii care provin din familii ai căror părinți sunt plecați la muncă în U.E. , sunt destul de mulți (20%); începe să se manifeste o tendință de scădere. Acești copii se găsesc în grija unor rude, unii sunt complet singuri, dispun de resurse financiare superioare celorlalți, dar ajung foarte vulnerabili din punct de vedere emoțional și prin compensare (o parte), fie nu mai sunt preocupați de obligațiile școlare, fie ajung la comportamente agresive, violente. Să încercăm și o sistematizare SWOT, deși factorii sunt mai mult calitativi și nu cantitativi:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- ponderea mai mare de elevi din mediul rural care depun u efort mai mare pentru succesul școlar - ponderea însemnată a elevilor din municipiul Tulcea cu un nivel de pregătire mai bun - un număr important de elevi interni și posibilitatea realizării și a programului de meditații pentru învățare - asigurarea de burse proprii pentru prevenirea abandonului școlar

- venituri scăzute ale marii majorități a familiilor din mediul rural și din municipiul Tulcea - un nivel relativ scăzut de instruire a familiilor elevilor - un nivel scăzut de pregătire la matematică (20%) a celor admiși la liceu (elevi cu note sub 5 la evaluarea națională) - o relație educațională blocată părinți – copii, la nivelul unui număr important de familii

OPORTUNITĂȚI CONSTRÂNGERI - existența a 2 cămine de cazare moderne și a cantinei (și păstrarea unui cost scăzut al preparatelor culinare – 13 lei/zi) - existența burselor profesionale și bani de liceu - funcționarea burselor colegiului pentru prevenirea abandonului școlar

- cuantumul insuficient al burselor (nu asigură costul cazării și al hranei) - nereactualizarea plafoanelor de venit la nivelul burselor - deteriorarea situației financiare și morale a familiilor elevilor

22

Implicațiile acestui factor asupra activității curente și de perspectivă a Colegiului Economic ”Delta Dunării” Tulcea, sunt cele mai profunde: - în primul rând, funcționarea celor 2 cămine și a cantinei școlare, măresc cheltuielile bugetare ale unității și reduc posibilitatea încadrării în standardele de cost/elev. Aceasta deoarece coeficienții din standard nu acoperă cheltuielile efective de funcționare. Astfel, elevul intern din mediul rural devine un elev mai scump financiar. Dorința lor de a reuși școlar, asigură conținutul activității de meditații a elevilor interni și, elevii inițial cu rezultate mai reduse, au un parcurs școlar mai consistent;

- situația socio-economică precară face ca un procent important din veniturile extrabugetare să alimenteze bursele colegiului pentru prevenirea abandonului școlar, în detrimentul unor investiții de modernizare-dezvoltare; - implicația cea mai mare apare însă la nivelul activităților de consiliere și educative, care includ atât elevii cât și părinții, pentru a sublinia lipsa fizică a acestora, lipsa morală a unora prezenți, dar și fenomenul de comportament agresiv, vulgar, ineficient al unor elevi;

d) Analiza mediului tehnologic Colegiul este în general bine racordat la tehnologiile moderne: internet și tehnică de calcul. Toate activitățile didactice se desfășoară în cabinete de cultură generală și de specialitate, dotate cu sisteme de calculatoare (între 1-6 unități centrale) cu legătură de mare viteză la internet. În același timp există calculatoare cu conexiuni la internet și în: cele 2 cămine școlare, servicii, bibliotecă, ateliere, amfiteatre. Problema nu este însă legată de numărul lor (suficient) ci de performanța lor, fiind generații mai vechi și de lipsa licențelor de funcționare. Analiza acestui factor nu credem ca mai merită o analiză SWOT.

23

2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

Analiza mediului intern are ca scop diagnosticarea stării actuale a unității școlare sub aspectul potențialului de care dispune în vederea acoperirii nevoilor de formare. În acest sens se realizează o investigare detaliată a principalelor resurse disponibile umane și materiale, precum și a serviciilor educaționale oferite, evidențiindu-se punctele forte și slabe ale organizației, dar și oportunitățile și pericolele mediului ambiant extern care favorizează sau amenință activitatea acesteia.

Principalele componente ale mediului educațional intern se prezintă astfel: 1. Infrastructura 1.1. Infrastructura primară 1.2. Infrastructura secundară 2. Resurse umane 2.1. Personal didactic 2.2. Personal didactic auxiliar 2.3. Personal nedidactic 3. Elevi 3.1. Structură ani de studiu, domenii şi calificări profesionale 3.2. Rezultate ale învăţării – obţinute de elevi 4. Servicii oferite elevilor 4.1. Predarea-învăţarea 4.2. Evaluarea 4.3. Formarea – calificări şi curriculum 4.4. Servicii medicale 4.5. Servicii educative – consiliere şi orientare 5. Parteneriate 5.1. Părinţii 5.2. Agenţii economici 5.3. Parteneriate cu instituţii educative 5.4. Parteneriate cu alte instituţii

2.2.1 INFRASTRUCTURA 2.2.1.1 .Infrastructura primară Infrastructura primară cuprinde 7 clădiri, construite în anul 1980 (39 ani vechime), proprietate a Consiliului Municipal Tulcea, aflate în administrarea Colegiului Economic „Delta Dunării” Tulcea. Clădirile au în proiect următoarea destinaţie: ● Corp A – caracteristici: ▪ se desfăşoară activităţi didactice, cultură generală; ▪ stare bună de funcţionare;

24

▪ reabilitat 60% în anul 2006, prin proiectul PHARE-VET; ▪ dispune de 19 cabinete de cultură generală, 3 laboratoare ştiinţe, 1 laborator firmă de exercițiu şi 1 cabinet specialitate. ● Corp B – caracteristici: ▪ se desfăşoară activităţi didactice (preponderent cultură de specialitate), activităţi extracurriculare şi servicii medicale; ▪ stare bună de funcţionare; ▪ reabilitat 60% în anul 2007, prin proiectul PHARE-TVET; ▪ dispune de 9 săli de clasă, 12 cabinete specialitate, 1 laborator firmă de exerciţiu, 1 sală anexă a bibliotecii şi 1 cabinet medical. ● Corp C – caracteristici: ▪ se desfăşoară activităţi extracurriculare și curriculare - activități didactice învățământ superior; ▪ stare bună de funcţionare; ▪ reabilitat interior 50% în anul 2005, printr-un proiect cu Academia de Studii Economice din Bucureşti; ▪ dispune de 4 amfiteatre, 2 laboratoare de informatică (TIC şi AEL) şi 1 bibliotecă cu sală de lectură. ● Corp D – caracteristici: ▪ se desfăşoară activităţi didactice de specialitate și de pregătire şi servire a mesei elevilor interni (cantină şcolară), servicii de spălătorie, centrală termică; ▪ stare bună de funcţionare; ▪ reabilitat printr-un program al M.E.C.T. şi dotat cu mijloace de învăţare de specialitate prin program PHARE-TVET şi Kultur - Kontact; ▪ dispune de 4 ateliere de specialitate, 1 bloc alimentar și sala de servire a mesei, 1 spălătorie, 1 centrală termică. ● Corp E – caracteristici: ▪ se desfăşoară activităţi didactice (preponderent educaţie fizică), activităţi extracurriculare sportive; ▪ stare bună de funcţionare; ▪ reabilitat printr-un program al M.Ed.C.T. ● Corp F – caracteristici: ▪ se desfăşoară activităţi de cazare pentru elevi interni (băieţi) şi nu numai; ▪ stare necorespunzătoare de funcţionare; ▪ modernizat în anul 1996; ▪ dispune de 39 de camere a câte 4 locuri ▪ 4 săli de lectură ▪ 4 săli audio-video

25

● Corp G – caracteristici: ▪ se desfăşoară activităţi de cazare pentru elevi interni (fete) şi nu numai; ▪ stare bună de funcţionare; ▪ reabilitat şi dotat printr-un program al M.Ed.C.T; ▪ dispune de 30 de camere a câte 4 locuri; ▪ cuprinde și Hotelul Şcoală – 9 camere disponibile activităţii de instruire practică. ● Restaurant Şcoală „Phoebus” – caracteristici: ▪ se desfăşoară activităţi de instruire practică a elevilor şcolii; ▪ stare bună de funcţionare; ▪ amenajat în 1996, în prezent în proces de identificare a unor surse de reabilitare; ▪ dispune de o suprafaţă de 360 mp în clădirea Palatului Copiilor (ISJ Tulcea), strada Dobrogeanu Gherea; ▪ cuprinde 3 ateliere şcoală, disponibile activităţii de instruire practică. 2.2.1.2. Infrastructura secundară Infrastructura secundară este reprezentată de cabinete pentru cultura generală, laboratoarele de cultură generală, cabinete pentru cultura de specialitate şi ateliere şcoală pentru instruirea practică. ● Cabinete pentru cultura generală: o Limba română = 4 (Corp A, sălile 1.2, 1.3, 1.4, 1.5) o Limba engleză = 2 (Corp A, sălile 0.1, 1.1) o Limba franceză = 2 (Corp A, sălile 2.1, 3.1) o Matematică = 4 (Corp A, sălile 2.2, 2.3, 2.4, 2.5) o Științe sociale = 2 (Corp A, sălile 0.2, 0.3) o Geografie = 2 (Corp A, sălile 3.2, 3.3) o Istorie = 2 (Corp A, sălile 3.4, 3.5) o Religie = 1 (Corp A, sala 2.6) ● Laboratoare cultură generală = 3 (chimie, biologie şi fizică); ● Laboratoare pentru TIC = 1; ● Laboratoare AEL = 1; ● Laborator firmă de exercițiu = 1; ● Cabinete pentru cultura de specialitate, pe domenii: o Economic = 5 (Corp B, sălile 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 şi 2.5); o Turism şi alimentaţie = 5 (Corp B, sălile 0.3, 0.4, 1.1, 1.2 şi 1.3); o Comerţ = 2 (Corp B, sala 0.1, 0.2). ● Cabinet merceologie = 1 (Corp A, sala 3.6) ● Ateliere şcoală: ▪ 1 Magazin şcoală – corp D; ▪ 1 atelier tehnica servirii – corp D; ▪ 1 atelier tehnologie culinară – corp D; ▪ 1 atelier tehnologic patiserie – corp D; ▪ 1 agenţie de voiaj – corp B (sala 1.6);

26

▪ 1 Hotel Şcoală – corp G; ▪ 1 Restaurant şcoală cu: o 1 atelier tehnologie culinară; o 2 ateliere tehnica servirii. Începând cu anul școlar 2019-2020, Colegiul Economic ”Delta Dunării” Tulcea are șansa reabilitării infrastructurii primare și modernizării celei secundare , printr-un Proiect I.T.I. Delta Dunării, deja aprobat, în valoare de 6 milioane de euro și a unuia depus, cu șansa de a fi aprobat, în valoare de 4 milioane de euro. dacă cele două proiecte vor reuși să fie finalizate, infrastructura primară și cea secundară, vor asigura un standard maxim, de nivel european pentru colegiu.

ANALIZA SWOT INFRASTRUCTURĂ

PUNCTE TARI

● infrastructura este suficientă pentru a asigura nevoile procesului de învăţământ pentru 60 clase de elevi, 15 clase pe ani de studiu, în condiţiile desfăşurării activităţii într-un singur schimb; ● există posibilităţi similare pentru educaţia adulţilor, în program de după-amiază; ● asigurarea de cabinete, laboratoare şi ateliere pentru instruirea generală și de specialitate; ● din numărul total de elevi, peste 250 de elevi pot fi din judeţ sau regiune, folosind serviciile căminelor internat şi ale cantinei şcolare; ● starea actuală a infrastructurii este acceptabilă.

PUNCTE SLABE

● Menţinerea la standarde acceptabile a acestei infrastructuri funcţionale presupune cheltuieli de funcţionare relativ mari; ● Infrastructura prezintă o dotare minimală necesară desfășurării activităților educative, care necesită îmbunătățiri.

OPORTUNITĂŢI

● Programe ale comunităţii europene care susţin dezvoltarea infrastructurii; ● Proiectul european I.T.I. Delta Dunării; ● Parteneriate educaționale finalizate cu asigurarea unor dotări necesare.

AMENINȚĂRI

● Finanțare bugetară insuficientă - numai pentru funcționare nu și pentru dezvoltare; ● Lipsa fondurilor din bugetul local sau slabul sprijin al autorităților locale competente pentru realizarea de investiții la nivelul infrastructurii școlii; ● Procedură birocratică dificilă şi îndelungată pentru a accede la finanţări externe.

27

2.2.2. RESURSELE UMANE

La nivelul instituţiei, resursele umane sunt formate din personal didactic - 52, personal didactic

auxiliar – 11,5 şi personal nedidactic – 34,5 (în total 98 angajaţi):

2.2.2.1. Personalul didactic An şcolar 2019 - 2020 Nr. crt

Profesori Total Profesori/ maiștri instructori

Din care: Doctorat Grad.did.

I Grad.did. II

Definitivat Debutanţi Necalificaţi

1 Total profesori Din care:

52

1 36 7 1 2 5

Dintre aceştia, distingem: - 37 titulari; - 3 suplinitori calificaţi; - 1 detașat; - 4 asociați; - 7 pensionari.

52

11.5

34.5

Resurse umane

personal didactic

personal didactic auxiliar

personal nedidactic

28

Directori: Director

Nume Prenume Specialitatea Grad didactic Vechimea Liviu Lucan Filosofie Doctorat 43 ani

Cursuri de management/formare absolvite: - Management educațional - La un click de educaţia modernă şi eficientă - Membru al Corpului National de Experți in Management Educațional 2012 - Management educațional 2012 - Leadership și management în sistem descentralizat 2011 - decembrie 1999 - octombrie 2001 - membru al grupului de dezvoltare a învăţământului liceal de turism organizat de Kultur - Kontakt Austria şi MEC (obţinut certificat de formator în domeniul turismului) - Curs de abilitare program Phare –Vet - învăţarea centrată pe elev, Parteneriatul cu agenții ec. Director adjunct:

Nume Prenume Specialitatea Grad didactic

Vechimea

Mocanu Camelia - Domnica

Economist - Economia comerțului, turismului

și serviciilor Master: Business în turism

Grad didactic I

18 ani

Cursuri de management/formare absolvite: - Membru al Corpului National de Experți în Management Educațional - Management educaţional - Curriculum şi comunicare - Sisteme de management al calităţii ISO 9001 – 2000 - Formare auditor intern calitate mediu - Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor - Consiliere şi orientare - Intelteach – Dezvoltarea carierei în societatea cunoaşterii - Iniţiere IT şi utilizare AeL - Formator – acreditat C.N.F.P.A. - Introducere în eTwinning - eTwinning: Proiecte internaţionale de colaborare educaţională - Intel Teach Elements: Evaluarea în şcolile secolului XXI - Intel Teach Elements: Abordări bazate pe proiecte - Leadership şi management în sistem descentralizat - INSAM (Instrumente digitale de ameliorare a calității evaluării în învățământul preuniversitar) - PROMEP (Profesioniști în managementul educațional preuniversitar) - Metode de învățare prin firma de exercițiu (Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic-profil SERVICII, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare firmă de exerciţiu); - Administrarea rețelelor de calculatoare și a laboratoarelor informatice SEI (Extinderea competenţelor IT în învăţământul preuniversitar – utilizarea eficientă a laboratoarelor informatizate) - La un click de educaţia modernă şi eficientă

29

- Formarea continuă a profesorilor de Matematică și Științe Economice în Societatea Cunoașterii - Coordonate ale unui nou cadru de referință al curriculumului național - Drept antreprenorial - Antreprenoriat și inovare - Înregistrarea electronică a autoevaluării - Mentor - Proiecte europene - ECDL – profil didactic - Program de perfecționare a metodiștilor ISJ - Calitatea educației prin prisma standardelor de evaluare - Competences for 21st Century Schools (European Schoolnet Academy) - Games in Schools (European Schoolnet Academy) - How to Teach Computing (European Schoolnet Academy) - Curs de învățare a limbii chineze - nivel de inițiere

Încadrarea şcolii cu psiholog şcolar (profesor consilier școlar) şi cu consilier educativ Nume

Prenume Funcţia Specialitatea Grad

didactic Cursuri de management /

formare absolvite Sanda

Mădălina Georgiana

Profesor consilier

școlar

Sociopsihopedagogie

Debutant - Curs postuniversitar Consiliere psihologică - ECDL - Dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale copiilor și adolescenților - Curs Facilitator parental - Evaluare și consiliere psihologică

Purcherea Laurența Lili

Consilier educativ

Management administrație

publică

Grad did. II

- Prevenirea violenței și delincvenței juvenile în școli - Program de perfecționare a metodiștilor ISJ - Competențe antreprenoriale - Utilizarea avansată a instrumentelor TIC - Coordonate ale unui nou cadru de referinţă al curriculumului naţional - Drept antreprenorial - Antreprenoriat şi inovare - Înregistrarea electronică a autoevaluării - Proiecte europene - Introducere în eTwinning - La un click de educaţia modernă şi eficientă - Curriculum şi comunicare - Formarea continuă a profesorilor de Matematică și Științe Economice în Societatea Cunoașterii - Formator – acreditat C.N.F.P.A - Management educațional - Managementul conflictului şcolar - Certificat de acordare prim ajutor - Consiliere şi orientare

30

FORMAREA CONTINUĂ ŞI PERFECŢIONAREA / DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ

Situația formării continue și a perfecționării pentru anul școlar 2018-2019 se prezintă astfel : Forme de perfecționare a personalului didactic din şcoala noastră:

- perfecţionarea internă prin activitatea catedrelor;

- cursuri de formare continuă pentru obţinerea gradelor didactice, doctorate etc.

- cursuri de formare continuă prin CCD, POSDRU, Erasmus, comisii metodice, consilii profesorale cu temă, autoperfecţionare;

- cursuri de formare continuă organizate la nivel naţional, pe specialităţi, calitate, consiliere, parteneriat, IT, etc.

Pentru anul școlar 2018-2019, situația cadrelor didactice înscrise la examenele de obținere a gradelor didactice a fost următoarea:

Nr. crt.

Nume și prenume Funcția didactică

Nivel de predare

Disciplina Înscris la examen obținere

grad didactic 1 Nucă Nicolae Profesor Liceal Religie Gr. II, 2018 2 Grigoraș Loredana Profesor

instruire practică

Liceal Comerț Gr. II, 2019

3 Andronic Raluca-Oana

Profesor Liceal Lb. engleză Gr. I, 2017-2019

4 Constantin Adina Profesor Liceal Lb. engleză Gr. I, 2017-2019 5 Mocanu Eugenia-

Maria Profesor Liceal Lb. franceză Gr. I, 2019-2021

6 Pogurschi Mihaela Profesor Liceal marketing Gr. I, 2019-2021

Dintre aceștia, în anul școlar anterior, doamnele profesoare Andronic Raluca-Oana și Constantin

Adina au susținut inspecția specială și lucrarea metodico-științifică pentru obținerea gradului

didactic I, pe care le-au promovat cu media 10, iar dnul prof. instruire practică Grigoraș Loredana

a susținut examenul de obținere a gradului didactic II, pe care l-a promovat cu media 10.

Conform Deciziei I.S.J. Tulcea nr. 05.14.01.2019 au fost desemnate un număr de 8 cadre didactice

în Colectivulde metodişti (Andrei Daniela, Andronic Daniel, Lungu Mihaela, Bâlea Daniela,

Mocanu Camelia-Domnica, Ifrim Florentina, Purcherea Laurența-Lili și Tudor Nela) şi 5 cadre

didactice membri în Consiliile consultative ale inspectorilor de specialitate (Lucan Liviu,

Mocanu Camelia-Domnica, Bâlea Daniela, Lungu Mihaela și Paraschiv Mioara).

31

La începutul anului şcolar 2018-2019, conform bazei de date, la nivelul instituţiei existau cadre

didactice care au/sunt:

Cursuri reconversie profesională 5 Profesor mentor 3 Master 11 Doctor 2 Formatori 18 Metodişti I.S.J. Tulcea 8 Metodişti CEAC 2 Membrii în Consiliile consultative ale I.S.J. Tulcea 5 Membrii CNEME 12

Situaţia perfecţionării pentru an şcolar 2018-2019, se prezintă astfel:

Denumire curs Număr cadre didactice/ personal didactic auxiliar

Numele şi prenumele cadrelor didactice

Eficientizarea managementului instituțiilor de învățământ preuniversitar

1 Andrei Daniela

Inovare și schimbare în managementul instituțiilor de învățământ preuniversitar

1 Andrei Daniela

Program de perfecționare a metodiștilor ISJ 1 Bâlea Daniela

Formator Formarea Adulților 1 Lungu Mihaela Formator 2 Coleașă Liliana Pogurschi

Mihaela Formarea pentru orientare și consiliere în carieră a elevilor

1 Chesaru Nicoleta

Învățarea științelor – abordări metodologice moderne

2 Tatu Viorica Toma Georgeta

Competențe antreprenoriale 15 Andrei Daniela Andronic Lăcrămioara Bâlea Daniela Chesaru Nicoleta Constantin Adina Costea Liliana Georgescu Silvia Grigoraș Loredana Ifrim Florentina Mocanu Camelia Pavlov Dorina Purcherea Laurența Savencu Adina Smolei Mariana Toma Georgeta

32

ANALIZA SWOT A RESURSELOR UMANE

PUNCTE TARI ● Pondere mare a profesorilor cu grade didactice; ● Pondere mare a profesorilor si maiştrilor titulari; ● Profesori şi maiştri instructori calificaţi; ● Fidelitatea unor cadre didactice faţă de instituţie; ● Perfecţionarea profesională continuă a cadrelor didactice; ● Metodişti şi formatori bine pregătiţi; ● Relaţii interumane caracterizate prin cooperare in vederea obtinerii succesului şcolar; ● Un management relativ eficient.

PUNCTE SLABE ● Rutina în proiectarea activităţilor metodice şi în alegerea modalităţilor de desfăşurare a acestora; ● Motivarea redusă a cadrelor didactice cu experiență pentru implicarea în activități metodice; ● Competenţe profesionale insuficiente la nivelul unei părţi a personalului; ● Neimplicarea unor metodiști în desfășurarea activităților specifice funcției; ● Implicarea insuficientă a unor cadre didactice în activitatea extracurriculară.

OPORTUNITĂŢI ● Existența programelor de perfecţionare a pregătirii personalului didactic; ● Impunerea perfecţionării competenţelor de către legea asigurării şi evaluării calităţii; ● Posibilitatea accesării de fonduri europene pentru activităţi de formare şi dezvoltare profesională pentru personalul didactic, nedidactic şi didactic auxiliar.

AMENINȚĂRI ● Reducerea numărului de elevi sau abandonul școlar pot duce la restructurări pentru cadre didactice cu experiență; ● Lipsa unei strategii naționale privind atragerea tinerilor în învățământ; ● Oferta de formare profesională la nivel județean gratuită extrem de redusă; ● Prejudecățile familiilor privind alegerea unităților de învățământ după criterii subiective; ● Salariile mici care determină demotivarea personalului didactic; ● Statut social scăzut a profesiei de cadru didactic.

33

2.2.2.2. Personalul didactic auxiliar

SITUAŢIE NORMARE / ÎNCADRARE PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR

- an şcolar 2019-2020

POSTUL NR. POSTURI APROBATE

NR. POSTURI OCUPATE

Secretar Şef 1 1 Secretar 1 1 Laborant 1 0

Bibliotecar 1 1 Administrator Patrimoniu 1 1 Administrator Financiar 1,5 1,5 Tehnician Atelier Școală 1 1

Informatician 1 1 Supraveghetor Noapte 2 2

Pedagog 2 2

TOTAL DIDACTIC AUXILIAR

12,5 11,50

2.2.2.3. Personalul nedidactic

SITUAŢIE NORMARE / ÎNCADRARE PERSONAL NEDIDACTIC

- an şcolar 2019-2020

POSTUL NR. POSTURI APROBATE

NR. POSTURI OCUPATE

Îngrijitor 16,5 15,5 Paznic 4 4

total paznici, îngrijitori 20,5 19,5 Muncitor întreținere școală 1 1 Muncitor întreținere ateliere 2 2

Muncitor (atribuții de fochist) 2 2 Muncitor bucătărie 6 6

Muncitor (atribuții de șofer) 1 1 total muncitori 12,0 12,0

Lenjerie/spălătorie 2 2 Magaziner cantină 1 1

TOTAL NEDIDACTIC 35,50 34,50

34

2.2.3. ELEVII 2.2.3.1. Structura pe ani de studiu, domenii şi calificări profesionale Situaţia centralizată la începutul anului şcolar 2019-2020:

Nr. crt. Clasa Domeniul Calificarea profesională NR. ELEVI

1 IX A ECONOMIC 28

2 IX B ECONOMIC 28

3 IX C TURISM ŞI

ALIMENTAŢIE 29

4 IX D TURISM ŞI

ALIMENTAŢIE 29

5 IX E COMERŢ 28

TOTAL CLASA A IX A 142

6 X A ECONOMIC 30

7 X B ECONOMIC 30

8 X C TURISM 28

9 X D ALIMENTAŢIE 26

10 X E COMERŢ 30

TOTAL CLASA A X A 144

11 XI A ECONOMIC TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI

ECONOMICE 27

12 XI B ECONOMIC TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI

ECONOMICE 28

13 XI C ECONOMIC TEHNICIAN IN

ADMINISTRATIE 22

14 XI D TURISM TEHNICIAN ÎN TURISM 26

15 XI E ALIMENTAŢIE TEHNICIAN ÎN

GASTRONOMIE 29

16 XI F COMERT TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI

DE COMERT 28

TOTAL CLASA A XI A 160

17 XII A ECONOMIC TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE 28

18 XII B ECONOMIC TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE 30

19 XII C TURISM TEHNICIAN ÎN TURISM 27

35

20 XII D ALIMENTAŢIE TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE 29

21 XII E ALIMENTAŢIE TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE 28

22 XII F COMERT TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE COMERT 27

TOTAL CLASA A XII A 169

23 I A SCOALA


24 I B SCOALA

PROFESIONALA Turism şi alimentaţie

Bucătar 29

25 II A SCOALA


26 III A SCOALA


TOTAL PROFESIONALĂ 117

TOTAL LICEU 615

TOTAL AN ȘCOLAR 2019-2020 732

2.2.3.2. Rezultate ale învăţării – obţinute de elevi în anul şcolar 2018-2019 Rezultatele învățării obținute de elevii colegiului, înregistrate la sfârșitul anului școlar 2018-2019 se prezintă astfel, defalcat pe examene de Bacalaureat/Certificare a competențelor profesionale, învățământ liceal, respectiv profesional. A. REZULTATE LA EXAMENE – EXAMENUL DE BACALAUREAT, EXAMENELE DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE

INDICATOR 2017 2018 2019 Procent de promovare bacalaureat 82,10% 73,76% 72,63%

Examen de certificare profesională nivel 3 100% 100% 100% Examen de certificare profesională nivel 4 100% 100% 100%

36

Comparativ cu rezultatul examenului de bacalaureat 2018, procentul de promovare la nivelul colegiului a scăzut cu doar 1,13 puncte procentuale (pp). ÎN SESIUNEA IUNIE-IULIE 2019 rezultatele sunt mai mici cu 13,73pp celor consemnate în aceeaşi sesiune a anului 2018 şi cu 16,73pp mai mici faţă de anul 2017. Procentul de promovare la nivelul şcolii este mai mare decât procentul la nivel de judeţ cu 1pp, dar faţă de procentul la nivel naţional, este redus cu 3,78pp.

SESIUNEA IUNIE –IULIE

2017 2018 2019

Nivel Naţional 72,90% 67,70% 63,78% Judeţul Tulcea 70,96% 67,19% 59,00%

Colegiul Economic 76,73% 73,73% 60,00% În sesiunea august-septembrie 2019 procentul de promovare a crescut semnificativ faţă de anul trecut cu 12,08pp, la nivelul şcolii, și este mai mare decât procentul la nivel de judeţ cu …..pp şi faţă de procentul la nivel naţional cu 13,52pp. Acest aspect, respectiv procentul de promovare la examenul de Bacalaureat mai mare decât cel la nivel județean și național rămâne definitoriu și pentru păstrarea titlului de COLEGIU, în urma evaluării care are loc periodic la nivel de Inspectorat Județean și Ministerul Educației Naționale.

SESIUNEA AUGUST-SEPTEMBRIE

2017 2018 2019

Nivel Naţional 28,30% 29,70% 30,64% Judeţul Tulcea 28,89% 28,45% -

Colegiul Economic 35,48% 32,08% 44,16%

82.10%

73.76% 72.63%

65.00%

70.00%

75.00%

80.00%

85.00%

2017 2018 2019

Procent promovare Bacalaureat

37

B. ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL

Clase Înscriși Promovați Corigenți Repetenţi Absențe

Total Nemoti vate

Cls. a IX-a 146 103 70,54% 39 26,71% 4 2,73% 6445 2700

Cls. a X-a 168 110 65,47 54 32,14% 4 2,38% 12170 4767

Total ciclu inferior 314 213 67,83% 93 29,61% 8 2,54 18615 7467

Cls. a XI-a 175 105 60% 69 39,42% 1 0,57 10689 3335

Cls. a XII-a 197 165 83,75 32 16,24 0 0 12631 3436

Total ciclu superior 372 270 72,58 101 27,15 1 0,26 23320 6771

TOTAL LICEU 686 483 70,40 194 28,27 9 1,31 41935 14238

Din datele prezentate se desprinde faptul că la nivelul claselor a XII-a s-a înregistrat cel mai mare număr de elevi promovați (83,75% / 165 elevi) ceea ce dovedește creșterea interesului acestora pentru studiu pe măsura apropierii de examenele finale. Cel mai mic număr de elevi promovați, exprimat procentual, se înregistrează la nivelul claselor a XI-a (60% / 105 elevi). Per ansamblu, se observă că numărul elevilor promovați este mai ridicat la nivelul ciclului superior cu 4,75pp (57 elevi) față de ciclul inferior. Cel mai mare număr de elevi corigenți s-a înregistrat la nivelul claselor a XI-a (39,42% / 69 elevi). Cel mai mic număr de corigenți s-a înregistrat la clasele a XII-a (16,24% / 32 elevi). Analizând situația la nivelul ciclurilor liceale se observă că numărul corigenților este mai mare la nivelul ciclului superior (8 elevi), dar mai redus din punct de vedere procentual cu 2,46pp. Elevi rămași repetenți la sfârșitul anului școlar s-au înregistrat 8 la clasele din ciclul inferior, și 1 elev la clasa a XI-a, totalizând un număr de 9 elevi (1,31%). Cel mai mare număr total de absențe s-a înregistrat la clasele a XII-a (12.631 absențe totale), iar cel mai mic la nivelul claselor a IX-a (6.445 absențe totale). La nivelul ciclului inferior al liceului s-au înregistrat cu 4.705 mai multe absențe mai multe decât la nivelul superior. În ceea ce privește absențele nemotivate, cel mai mare număr s-a înregistrat la clasele a X-a (4.767 abs. nemotivate), iar cel mai mic număr s-a efectuat la clasele a IX-a (2.700 abs. nemotivate). Numărul absențelor nemotivate este în scădere cu 696 de la ciclul inferior de învățământ către cel superior.

38

Grafic, situația rezultatelor învățării la nivelul învățământului liceal se prezintă astfel:

REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII 2018-2019

70.40%

28.27%

1.31%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

promovațicorigențirepetenți

Analizând datele de mai sus, se observă că elevii care au promovat la sfârșitul anului școlar 2018-2019 prezintă un procent relativ satisfăcător (apx. 70%), în timp ce procentul elevilor corigenți (apx. 30%) este relativ ridicat. Elevii rămași repetenți reprezintă doar 1,31% din total, un procent foarte scăzut, datorat în principal numărului mare de absențe nemotivate, dar care impune măsuri de reducere a valorii sale.

SITUAŢIA STATISTICĂ A CLASELOR DUPĂ PROCENT DE PROMOVARE - LICEU: 70,00%

Procentul de promovare la nivelul şcolii a scăzut cu 5,22pp de la 75,22% la 70,00%.

Clase liceu cu procent de promovare 100%: XII E (diriginte prof. Paraschiv M.).

Cel mai mic procent de promovare s-a întâlnit la clasa a XI- a C (diriginte prof. Ifrim F.), respectiv

de 35,71%.

Procentul de promovare s-a redus la majoritatea claselor, astfel: la clasele a IX-a cu 3,11pp, la

clasele a X-a cu 9,59pp, la clasele a XI-a cu 15,94pp, iar la clasele a XII-a a crescut ușor, cu

5,09pp.

72.83% 74.86% 75.00% 78.67%69.72% 65.27%59.06%

83.76%

cls. a IX-a cls. a X-a cls. a XI-a cls. a XII-a

Procent promovare LICEU/ani de studiu

2017-2018 2018-2019

39

La clasele de învățământ profesional cu durata de 3 ani, procentul de promovare a scăzut cu

13,07pp de la 90,68% la 77,61%.

PROCENT CORIGENŢI PE AN DE STUDIU 28,95%

Procentul de elevi corigenţi a scăzut la nivelul majorității claselor, astfel:

- la clasele a IX-a, o scădere nesemnificativă, de numai 0,25 puncte procentuale;

- la clasele a X-a, cea mai mare scădere, de 7,79 puncte procentuale.;

- la clasele a XI-a, o creștere semnificativă de 15,94 puncte procentuale;

iar la clasele a XII-a, o avut loc o scădere ușoară de 5,09 puncte procentuale.

Procentul de elevi corigenţi cel mai ridicat este de 40,94% la clasele a XI-a, iar la nivelul elevilor

de clasa a XII-a se constată cel mai scăzut procent de elevi corigenți, respectiv de 16,24%.

Dacă ne raportăm însă la notele la examenul de evaluare națională, în baza cărora absolvenții cls. a VIII-a devin elevi ai Colegiului Economic ”Delta Dunării” Tulcea - clasa a IX-a, constatăm o situație foarte gravă. Procentul de respingere (corigenți) este în esență în creștere, iar creșterea este semnificativă la examenul de bacalaureat.

Aceasta înseamnă că, toate măsurile luate, de recuperare la matematică: lucrul diferențiat, pe microgrupuri, cunoașterea trăsăturilor psihice ale elevilor, care asigură programul învățării, nu reușim să asigurăm progresul școlar într-o măsură satisfăcătoare, mai ales la matematică, care devine problema nr. 1 a colegiului. Strategia aleasă trebuie corectată. Sporirea cantității numărului de ore de pregătire, nu este suficientă. Trebuie mutat accentul pe refacerea motivației, a interesului elevilor față de învățare și școală și cadrele didactice trebuie să acționeze în această direcție, în primul rând și apoi în procesul de transmitere a noilor cunoștințe și comportamente.

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

clasa a IX-a clasa a X-a clasa a XI-a clasa a XII-a

27.71%25.14% 25.00%

21.33%

27.46%

32.93%

40.94%

16.24%

2017-2018 2018-2019

40

SITUAȚIA COMPARATIVĂ TOTAL ABSENȚE/AN ȘCOLAR

Numărul absenţelor nemotivate a fost de 18,42 abs/elev în 2018-2019, menținându-se faţă de 18,50 în anul şcolar precedent, respectiv 2017-2018.

SITUAȚIA COMPARATIVĂ ABSENȚE NEMOTIVATE / AN ȘCOLAR

3548

2700

4320

4767

34733335

2468

3436

0

1000

2000

3000

4000

5000

clasa a IX-a clasa a X-a clasa a XI-a clasa a XII-a

2017-2018

2018-2019

Numărul absenţelor nemotivate la clasele de liceu este de 14.238, în creștere cu 429 faţă de 13.809 înregistrate în anul şcolar precedent. Scăderi importante ale numărului de absențe nemotivate față de anul școlar anterior se observă doar la nivelul claselor a IX-a, cu 848 absențe, dar și la clasele a XI-a, cu 138 absențe, în timp ce la nivelul claselor a X-a și a XII-a se înregistrează creșteri ale numărului de absențe nemotivate, cu 447, respectiv 968 de absențe, față de anul școlar precedent.

2017-20182018-2019

50,54441,935

0

NR.TOTALABSENŢE

41

C. ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL

Rezultatele învățării obținute de elevii înscriși în învățământul profesional la sfârșitul anului școlar 2017-2018 se prezintă în felul următor:

Clase Înscriși Promovați Corigenți Repetenţi

Absențe

Total Nemoti

vate

a IX-a profesională 30 17 56,6% 10 33,33% 3 1% 3489 2633

a X-a profesională 31 25 80,6% 0 0 6 19,3% 4648 3658

a XI-a profesională 26 25 96,1% 0 0 1 3,8% 3466 1806

Total înv. profesional

87 67 77,01% 10 11,49% 10 11,49% 11603 8097

Analizând datele anterioare se observă că procentul elevilor promovați este de 77,01% la învățământul profesional. S-au înregistrat un număr de 10 elevi corigenți. În ceea ce privește elevii repetenți, avem 10 elevi per total.

Cel mai mare număr de absențe totale s-a înregistrat la cl. a X-a (4.648), dintre care cele nemotivate sunt 3.658.

SITUAŢIA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN

FUNCȚIE DE MEDIA CLASEI

La clasele de învățământ profesional cu durata de 3 ani, media clasei a crescut cu 0,29pp de la

7,02 în anul școlar anterior, la 7,31.

7.18

6.996.88

7.01

7.57.42

6.4

6.6

6.8

7

7.2

7.4

7.6

IX înv. prof. X înv. prof. XI înv. prof.

Media claselor de învățământ profesional - iulie 2019 = 7,31

2017-2018 2018-2019

42

PĂRĂSIREA TIMPURIE A ȘCOLII

MIŞCAREA ELEVILOR: ÎNSCRIŞI: 773 elevi faţă de 782 elevi anul şcolar trecut RĂMAŞI: 742elevi faţă de 763 elevi anul şcolar trecut PIERDERI ŞCOLARE: 31 elevi, respectiv 4,01%

Pierderile şcolare înregistrează un trend descrescător, respectiv au scăzut faţă de anul şcolar trecut

cu 1,59 pp, de la 2,42% elevi pierderi şcolare la 4,01% din numărul de elevi (total 29 de elevi).

782

2 19

763773

0 29

742

elevi înscriși elevi veniți pierderi școlare elevi rămași

Populaţia şcolară

2017-2018 2018-2019

4.07%3.49% 2.42%

4.01%

2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019

PIERDERI ŞCOLARE

43

OLIMPIADE ŞI CONCURSURI

A. OLIMPIADE ȘCOLARE ȘI CONCURSURI CURRICULARE REZULTATE OLIMPIADE ŞCOLARE ȘI CONCURSURI CURRICULARE

FAZA NAȚIONALĂ – AN ȘCOLAR 2018-2019 La faza națională a olimpiadelor şcolare și concursuri curriculare s-au obținut următoarele rezultate:

REZULTATE OLIMPIADE ŞCOLARE ȘI CONCURSURI CURRICULARE

– FAZA JUDEȚEANĂ 2018-2019 La faza judeţeană a olimpiadelor şcolare și concursuri curriculare s-au obţinut un număr de 18 distincţii, un număr mai mare cu 8 faţă de anul şcolar precedent, dar cu o distribuție diferită, astfel: 6 premii I, 7 premiul II, 5 premiul III.

Nr. crt.

Numele si prenumele elevului

Clasa Olimpiada Premiul Profesor coordonator

1 HÎRTOP RAREȘ XI OLIMPIADA PE DISCIPLINE DIN ARIA CURRICULARĂ „TEHNOLOGII” - ECONOMIC, ADMINISTRATIV, COMERȚ

I BÂLEA DANIELA

2 CIUPERCĂ RADU MIHAIL

XII OLIMPIADA PE DISCIPLINE DIN ARIA CURRICULARĂ „TEHNOLOGII” - ECONOMIC, ADMINISTRATIV, COMERȚ

I POGURSCHI MIHAELA

3 GHELȚU MĂDĂLINA

XI OLIMPIADA PE DISCIPLINE DIN ARIA

I IFRIM FLORENTINA

Nr. crt.

Numele si prenumele elevului

Clasa Olimpiada/

concursul

Premiul Profesor coordonator

1 TEODOROF ALEXANDRA ELENA

XI PROF.

CONCURSUL PE MESERII - OSPĂTAR (CHELNER) VÂNZĂTOR ÎN UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE

I TUDOR NELA

SEVASTIAN NICOLAI

2 VISTERENEANU ADELA DUMITRIȚA

XI PROF

CONCURSUL PE MESERII - BUCĂTAR

MENȚIUNE CHESARU NICOLETA

MOCANU CAMELIA

CALINOV NADIA

44

CURRICULARĂ „TEHNOLOGII” - TURISM ȘI ALIMENTAȚIE

GEORGESCU SILVIA

4 GHEORGHE THEODOR CĂTĂLIN

XII OLIMPIADA PE DISCIPLINE DIN ARIA CURRICULARĂ „TEHNOLOGII” - TURISM ȘI ALIMENTAȚIE

I TUDOR NELA

5 TEODOROF ALEXANDRA ELENA

XI PROF CONCURSUL PE MESERII - OSPĂTAR (CHELNER) VÂNZĂTOR ÎN UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE

I TUDOR NELA SEVASTIAN NICOLAI

6 VISTERNEANU ADELA DUMITRIȚA

XI PROF CONCURSUL PE MESERII - BUCĂTAR

I CHESARU NICOLETA MOCANU CAMELIA CALINOV NADIA

7 CARP COSMIN ALEXANDRU

XI OLIMPIADA JUDEȚEANĂ DE LIMBA ENGLEZĂ

II CONSTANTIN ADINA

8 SAHANSCHI IOANA

XII OLIMPIADA PE DISCIPLINE DIN ARIA CURRICULARĂ „TEHNOLOGII” - ECONOMIC, ADMINISTRATIV, COMERȚ

II BÂLEA DANIELA

9 DOGARU MĂDĂLINA

XI OLIMPIADA PE DISCIPLINE DIN ARIA CURRICULARĂ „TEHNOLOGII” - ECONOMIC, ADMINISTRATIV, COMERȚ

II BÂLEA DANIELA

10 BUTÎLCHIN ALEXANDRA

XII OLIMPIADA PE DISCIPLINE DIN ARIA CURRICULARĂ „TEHNOLOGII” - TURISM ȘI ALIMENTAȚIE

II IFRIM FLORENTINA

11 STĂNEI EMILIA CARMEN

XI OLIMPIADA PE DISCIPLINE DIN ARIA CURRICULARĂ „TEHNOLOGII” - TURISM ȘI ALIMENTAȚIE

II IFRIM FLORENTINA GEORGESCU SILVIA CHESARU NICOLETA

12 ANDREI LAVINIA

XI PROF CONCURSUL PE MESERII - OSPĂTAR (CHELNER) VÂNZĂTOR ÎN UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE

II TUDOR NELA SEVASTIAN NICOLAI

13 VASLE ANA MARIA

XI PROF CONCURSUL PE MESERII - BUCĂTAR

II CHESARU NICOLETA MOCANU CAMELIA CALINOV NADIA

14 IVANOV FLORIN

XI OLIMPIADA PE DISCIPLINE DIN ARIA CURRICULARĂ „TEHNOLOGII” - ECONOMIC,

III BÂLEA DANIELA

45

ADMINISTRATIV, COMERȚ

15 TILICHIGIU ANDRA RALUCA

XII OLIM

COLEGIUL ECONOMIC „DELTA DUNĂRII”...

Documents

Transcript of COLEGIUL ECONOMIC „DELTA DUNĂRII”...