Colectivul redacţional - Colegiul National Militar "Mihai ... · DE REFORMQ A \NVQ}QM~NTULUI...

$: Colectivul redacţional - Colegiul National Militar "Mihai ... · DE REFORMQ A \NVQ}QM~NTULUI MILITAR DIN FOR}ELE TERESTRE D in analiza semnificaţiei unor noţiuni ca reformă, remodelare,$

Colectivul redacţional:Colonel Marcel DOMŞAColonel Gheorghe URIANProfesor Dorina TRIFONProfesor Teodora DĂNCILĂProfesor Cosmina MIRCEAProfesor Simona MUREŞAN

Foto:Referent relaţii publice Daniela FILIMONPsiholog Darius DURIGA

Coperta şi poster:Psiholog Darius DURIGA

Procesare foto şi concepţia grafică:Ajutor analist programator Aurora ITU

DTP:Dragoş ANGHELACHE

ISSN 1844-4857B: 00516 C: 00000

Operaţiile tehnice, editoriale şi tiparulau fost efectuate laCentrul Tehnic-Editorial al Armateitel./fax: 021-224 26 34e-mail: [email protected]

CONSIDERAţII PRIVIND CONCEPTUL DE REFORMă AîNVăţăMâNTULUI MILITAR DIN FORţELE TERESTRE 2Şeful Secţiei învăţământ din Statul Major al Forţelor TerestreColonel Nicolae MITU

BUCURIA UNEI NOI APARIţII 5Comandantul Colegiului Militar Liceal "Mihai Viteazul" Colonel Marcel DOMŞA

DăRUIRE şI PROFESIONALISM 6Director adjunct, profesor Dorina TRIFON

CARIERA MILITARă — PAşI SPRE VIITOR 7Locţiitorul comandantului Colegiului Militar Liceal "Mihai Viteazul"Colonel Gheorghe URIAN

ALEGERI CARE SCHIMBă VIAţA 9Referent relaţii publice, Daniela FILIMON

DIMENSIUNEA EUROPEANă îN EDUCAţIE 11Responsabil cu activitatea de integrare şi cooperare internaţională Profesor dr. Paraschiva FĂRCAŞ

DIRIGINTE îN COLEGIUL MILITAR 12Responsabil aria curriculară "Consiliere şi orientare" Profesor Lucia - Ioana LUPU

CANDIDAţI LA PERSONALITATE 13Profesor Simina-Camelia DURA

CALIFICAţI LA FAZA NAţIONALă A OLIMPIADELOR şCOLARE 14Elev sergent Amalia Chiorean, XI CElev caporal Casiana Fusu, X E

VIZITă DE ONOARE 15Referent relaţii publice, Daniela FILIMON

CURAJUL DE A FI DIFERIT 16Elev Alexandra TERTEREANU, IX E

PASIUNEA PENTRU FIZICă 18Responsabil catedra de fizicăProfesor Dorina FILIPESCU

REZULTATE BUNE — BURSE DE MERIT 19Elev sergent-major Darius PLEŞA, XII E

INTERACţIUNEA NOţIUNILOR DE PREGăTIRE MILITARă CU ASPECTE DIN VIAţA CIVILă 20Comandant Companie (şi instructor) 2 EleviMaior Sebastian SÎRBU

PREGăTIREA MILITARă 24Elev fruntaş Flavius BRICIU, X B

ADAPTAREA ELEVILOR LA VIAţA MILITARă 25Comandant de companie (şi instructor) 4 elevi Căpitan Ion-Gabriel BUTUZA

ADEVăRATA PROVOCARE 26Înlocuitor comandant companie şi comandant de pluton 1 EleviPlutonier adjutant Ioan LETERNA

A FI MILITAR — MESERIE SAU STIL DE VIAţă? 27Comandant Companie (şi instructor) 3 EleviCăpitan Florin GÎNDILĂ

PERIPLU CULTURAL, ISTORIC şI PROFESIONALîN SăPTăMâNA "Să şTII MAI MULTE, Să FII MAI BUN !" 29

DESPRE NOI 33Elev caporal Adela CILIBIU Elev fruntaş Cezara MORARU, X D

DRUMUL SPRE REUşITă TRECE PRIN COLEGIUL MILITAR LICEAL „MIHAI VITEAZUL” 34Elev caporal Diana – Cătălina FARA, XI A

FLORI DE RECUNOşTINţă 35Elev plutonier - major Adina STAN, XII A

VOCEA GENERAţIEI MELE 36Elev plutonier Marian UNGUREANU, XII A

PAşI CăTRE O CARIERă DE VIS 37Elev sergent-major Doru REBREAN, XII B

CEI MAI FRUMOşI ANI AI VIEţII 38Elev plutonier Iulia – Ştefana SĂCĂDATElev sergent-major Dan PĂTRUŢIU, XII C

CLIPE DE NOSTALGIE 39Elev sergent-major Liviu - Vlăduţ VÎLCEANUElev sergent-major Dănuţ MUCEA, XII D

FRâNTURI 40Elev caporal Bogdan-Teodor TRIFAN, XII E

MODELE MILITARE 41Elev sergent Lavinia-Patricia POPA, XII E

PORTRETUL ABSOLVENTULUI 42Plutonier adjutant Alexandra OLTEAN, XII B

VISELE DE IERI, REALITATEA DE AZI… 43Claudia TRIF, Iulia NEAGOE, Maria GURZĂU, Sabina CĂLUGĂR

GENERAţIA 1988, LA RAPORT DUPă 25 DE ANI 44Profesor Lucian Daniel IRIMIE

CARACTERUL FORMATIV AL ACTIVITăţILOR EXTRACURRICULARE 46Consilier pentru programe si proiecte educativeProfesor Carmen-Cecilia ROMAN

ELEVI şI PROFESORI… UN DESTIN 48Profesor Simona-Simina MUREŞAN

MUZICA 50Elev caporal Gabriel BURICEA, XI A

ARTA DESENULUI 51Elev fruntaş Alex CHIROBAN, X E

UMORUL 52Elev Adrian PETRUSE, IX E

APA VIE 53Profesor Teodora-Florina DĂNCILĂ

LA PORţILE TRADIţIEI 54Elev caporal Ioana BOGDANElev caporal Radu GHIŞOIU, X C

IZVOR DE IDENTITATE 55Elev fruntaş Felix ONOFREI, X C

EUROPEADA 56Profesor Paraschiva FĂRCAŞ

„TINERII DEZBAT” – 2013 57Elev sergent Tudor BURZO, XI AElev sergent Nica Dan , XI AElev sergent Mirel STANCU, XI D

DEZBATERILE îN VIAţA DE ADOLESCENT 58Elev Alexandra BURZ, IX C

RELIGIA — FACTOR DE CUNOAşTERE NAţIONALă şI SPIRITUALă 59Profesor Ioan NISTOR

ASTăZI ALEG Să ZâMBESC! 60Elev caporal Delia SFETCU, XI C

CONCURSUL ANUAL AL CLUBULUI DE TURISM şI ECOLOGIE„BERETELE ALBASTRE” 62Psiholog şcolar Darius DURIGA

SPORTUL DE PERFORMANţă îN COLEGIUL NOSTRU 64Elev caporal Mihai RADUElev caporal Bogdan MATEI, XI D

DIN PALMARESUL SPORTIV AL COMPANIEI A III-A 65Elev sergent Bianca SUCIUElev sergent Andrei CORNEA, XII A

SUNTEM MâNDRI Că ARMATA ROMâNă ARE ASTFEL DESPORTIVI! 66Profesor Iancu-Sorin SECAREANU

PORTRETUL UNEI SPORTIVE 68Profesor Felicia-Adriana VANCEA

ADOLESCENţA — ACEASTă DOAMNă A DEVENIRII NOASTRE 69Elev Denisa BOLCHIŞ, IX C

CUM POţI DESCOPERI TAINELE 70Elev caporal Casiana FUSU, X E

O LUME VIOLETă 71Elev Nicoleta DOCHIU, IX D

REGASIRE 71Elev fruntaş Diana TIMIŞ, IX A

PORTRET DE ARTIST 72

PAşI DE POET 74Elev sergent Corneliu KOSS, XII C

FILE DE CENACLU … FILE DE NOSTALGIE 74Elev caporal Bogdan-Teodor TRIFAN, XII E

PăşIND PE URMELE MUZELOR... 75Elev sergent-major Diana TOMA, XII C

VIAţA 76Elev Roxana PLOSCAR, IX E

SUNTEM DOAR NOI 76Elev sergent-major Corneliu KOSS, XII C

cuprins

CONSIDERA}II PRIVIND CONCEPTULDE REFORMQ A \NVQ}QM~NTULUI MILITAR DIN FOR}ELE TERESTRE

Din analiza semnificaţiei unor noţiuni careformă, remodelare, transformare, reorga-nizare, modernizare, precum şi a relaţiilor

dintre acestea, rezultă că termenul optim de utilizatîn acest demers este cel de reformă, care presupune oschimbare (de obicei, în bine), o modificare legală aunei stări de lucruri, o transformare, reorganizare îndomeniul politic, economic, social, militar, cu carac-ter limitat sau de structură. Aşadar, când ne referim laceea ce trebuie să devină sistemul militar de învăţă-mânt din Forţele Terestre, vom vorbi despre reformasau reformarea acestuia. Nu dorim o transformareradicală, ci o reorganizare din punct de vedere con-ceptual şi structural, care să răspundă pe deplin exi-genţelor de formare şi dezvoltare profesională a per-sonalului militar.

Societatea românească, în ansamblu, este supusăunor ample şi complexe procese de reformă.Domeniul reformei este global, incluzând planurilevieţii economice, politice, sociale şi spirituale.Amploarea şi profunzimea acestui proces aucuprins, cum era şi firesc, şi armata, cu modalităţi şicu obiective specifice.

Transformările angajate în interiorul armatei şi alForţelor Terestre au în vedere atât reproiectarea struc-turală, cât şi crearea condiţiilor de realizare practică afuncţiilor acesteia. Manifestarea acţiunilor şi respon-sabilităţilor avute în vedere, fiecare în parte sau încorelaţie, este condiţionată de profilul viitorului cadrumilitar, de orizontul profesional sau de competenţelesale. De aceea, se apreciază că formarea cadrelor, per-fecţionarea pregătirii lor, învăţământului militar dinForţele Terestre în consecinţă, constituie factori deter-minanţi ai asigurării forţei combative a armatei.

Reformarea învăţământului militar din ForţeleTerestre trebuie concepută în corelare cu tradiţiileşcolii militare româneşti, cu programul de reformăexistent la nivelul învăţământului naţional, cu Legeaeducaţiei naţionale, în consens cu statutul euroatlan-tic al României. În acest scop, se impune desfăşurareaunui amplu proces de evaluare a stărilor trecute şi acelor prezente ale învăţământului militar, căutând oadaptare a acestuia la specificul sistemelor educaţio-nale din Forţele Terestre ale statelor dezvoltate (SUA,Franţa, Germania, Marea Britanie).

Din analiza sistemelor de învăţământ euroatlanticerezultă faptul că nu există un model NATO, ci sistemede învăţământ specifice armatelor moderne, fiecare cuparticularităţile sale, dictate de tradiţiile şi experienţaîn domeniu, precum şi de exigenţele de formare şidezvoltare profesională a personalului militar. Suntaspecte care trebuie luate în seamă şi în cazul refor-mării sistemului de învăţământ din Forţele TerestreRomâne şi fără de care, în acest proces şi-ar face locarbitrariul, conducând, în final, la proiectarea unui sis-tem nefuncţional. În acest context, considerăminoportună copierea integrală a unui sistem sau a altu-ia ori a anumitor segmente considerate, benefice pen-tru sistemul românesc, fără un minimum de experi-mentare.

Reforma învăţământului militar din ForţeleTerestre nu trebuie să însemne trecerea de la un sis-tem prost la unul bun, ci de la un sistem bun în anu-mite circumstanţe, la un sistem bun în circumstanţeradical modificate. Esenţa reformei o constituie adap-tarea sistemului de învăţământ din Forţele Terestre lasituaţia şi evoluţiile actuale şi viitoare din armată şisocietate. Mai mult, aceasta trebuie dezvoltată pe maimulte planuri şi direcţii, cu finalităţi specifice. Se

Inimi sub drapel iulie 2013

2

impune schimbarea unor mentalităţi, a modului deorganizare şi funcţionare a sistemului de învăţământ,în conformitate cu noile obiective ale strategiei desecuritate naţională. Reforma educaţională în ForţeleTerestre trebuie să vizeze aspecte de o mare impor-tanţă, cum sunt: organizarea sistemului de învăţă-mânt, managementul, planificarea educaţiei, cadrullegislativ specific, formarea şi perfecţionarea pregăti-rii personalului didactic, statutul învăţământului mili-tar în raport cu celelalte sectoare ale vieţii militare.Enumerarea acestor domenii pune în evidenţă faptulcă reforma nu trebuie să fie impusă, ci conştientizatăşi să înglobeze o uriaşă activitate de inovaţie, înce-pând cu baza sistemului.

Utilizarea, pe scară largă, în cadrul organismuluimilitar, a termenului de „reformă” induce, la primavedere, impresia că, într-adevăr, se face o reformă asistemului de învăţământ militar, iar unele întrebărisimple nu-şi au rostul: De ce trebuie să reformăm sis-temul de învăţământ? Care este starea de fapt? Cum artrebui să arate învăţământul reformat? Care suntavantajele reformei educaţionale pentru elevi/ stu-denţi/ cursanţi, pentru structurile beneficiare şi, nu înultimul rând, pentru instituţiile de învăţământ? Darpentru armată, în general?

Reforma sistemului militar de învăţământ şi,îndeosebi a celui din Forţele Terestre, trebuie să vize-ze, în principal: redimensionarea modelului absolven-

tului, formularea cu claritate a finalităţilor educaţiei,stabilirea nivelurilor educaţionale care să asigure rea-lizarea acestora, precum şi a instituţiilor de învăţă-mânt specifice fiecărui nivel, locaţiile şi relaţiile desubordonare ale acestora, misiunile de bază şi obiecti-vele fiecărui nivel educaţional şi ale fiecărei categoriide instituţii de învăţământ, proiectarea structuriiorganizatorice optime, stabilirea sistemului de condu-cere a învăţământului şi a principalelor atribuţii alestructurilor cu responsabilităţi în domeniu, stabilireasurselor de finanţare a sistemului.

O adevărată reformă a sistemului de învăţământ sebazează pe o concepţie unitară şi coerentă, beneficăatât pentru categoriile de forţe ale armatei, ca struc-turi beneficiare, cât şi pentru organismul militar, îngeneral. Întrebarea care se pune în mod firesc estecine va elabora o astfel de concepţie. Demersul refor-mator trebuie să fie rezultatul eforturilor conjugate aletuturor structurilor cu implicaţii în domeniu:Ministerul Educaţiei Naţionale, cu reprezentanţi pefiecare palier educaţional, direcţii centrale aleMinisterului Apărării Naţionale, Statul Major Generalşi statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei.

O concepţie de reformă a sistemului militar deînvăţământ trebuie să stabilească, în primul rând,contextul militar naţional şi internaţional, apoi, con-textul educaţional euroatlantic, tradiţiile educaţiona-le militare româneşti, starea actuală a sistemului, dis-

3

Inimi sub drapeliulie 2013

funcţionalităţi şi modalităţi de remediere, finalităţileeducaţiei, obiectivele reformei educaţionale, proiec-ţia viitoare a sistemului, care să asigure realizareafinalităţilor, conducerea sistemului, atribuţiile gene-rale ale structurilor cu responsabilităţi în domeniu,finanţarea sistemului.

Câteva aspecte importante se impun a fi evidenţia-te, astfel încât o nouă concepţie de reformă educaţio-nală să fie viabilă. Realizarea unui sistem de învăţă-mânt funcţional presupune, în primul rând, renunţa-rea la unele ambiţii şi interese privind sistemul încauză şi conducerea acestuia care nu au nicio tangen-ţă cu fundamentele ştiinţifice ale reformei, iar în aldoilea rând, deducerea cifrelor de personal din învăţă-mântul militar din cifrele totale de personal ale arma-tei. În acest context, readucem în atenţie necesitateaproiectării sistemului educaţional şi a structurilororganizatorice ale instituţiilor de învăţământ pornind,nu de la exigenţele încadrării în anumite cifre de per-sonal, stabilite arbitrar, ci de la ceea ce se doreşte de lasistem. Nu cifrele de personal nefundamentate ştiinţi-fic dictează structura sistemului, a instituţiilor deînvăţământ şi nivelul de asigurare cu personal al aces-tora, ci finalităţile educaţiei, concretizate în modelulabsolventului. O proiecţie a sistemului de învăţământgenerată doar din dorinţa de a produce transformăristructurale cu efecte directe în planul reducerilor depersonal şi a cheltuielilor legate nemijlocit de acestanu va asigura creşterea eficienţei şi calităţii procesuluide formare şi dezvoltare profesională a personaluluimilitar, fapt dovedit de ultimele evoluţii ale acestuia.

Totodată, subliniem faptul că instituţiile de învăţă-mânt sunt şi unităţi militare, statut care presupune

anumite misiuni şi atribuţii ale acestora, cepot fi îndeplinite numai în condiţiile exis-tenţei structurilor administrative şi de statmajor. Instituţiile de învăţământ trebuie sădispună de toate structurile specifice orică-rei unităţi militare care să le permită ofuncţionare autonomă. În acest context,statutul arbitrar al instituţiilor de învăţă-mânt, de structuri „în subordinea” sau „încompunerea” altor structuri, precum şidiversele soluţii de comasare a acestora,implementate doar ca să ofere posibilitateadesfiinţării componentelor administrativeşi de stat major, şi-au dovedit deja inefi-cienţa, cu efecte deosebit de grave asuprafuncţionalităţii sistemului.

Reforma învăţământului din Forţele Terestre nuvizează doar transformări structurale. Este necesară oreformă a statutului personalului didactic militar, aconţinuturilor instruirii, a actului didactic, a rolului şirelaţiei profesor-elev/ student/ cursant, în cadrul aces-tuia. Actualul sistem de învăţământ se confruntă cu oacută criză de personal didactic. Pe lângă faptul căprevederile statelor de organizare nu sunt adaptatecerinţelor reale de constituire a structurilor didactice,nici acestea nu sunt realizate în totalitate, ca urmare aneatractivităţii funcţiilor didactice. Conţinuturileînvăţământului se impun a fi armonizate permanentexigenţelor reale de instruire a trupelor şi orientatespre formarea de competenţe şi capacităţi, iar rolulelevului/ studentului/ cursantului în actul didactic sădevină predominant. Sunt doar câteva repere pe careo adevărată reformă educaţională în Forţele Terestretrebuie să le aibă în vedere.

În concluzie, se poate aprecia că reformarea învă-ţământului militar românesc şi, implicit, a celui dinForţele Terestre este un proces necesar, complex, deprofunzime, ce se va desfăşura într-o etapă relativmare de timp şi care va marca toate componenteleacestui sistem. Reaşezarea sa după modelul statelordin spaţiul euroatlantic este cu atât mai necesară, datfiind statutul României de ţară-membră cu drepturidepline, dar şi obligaţii pe măsură, a Uniunii Europeneşi a Pactului Atlanticului de Nord. n

Şeful Secţiei Învăţământ din Statul Major al Forţelor Terestre

Colonel Nicolae MITU

4


5

BUCURIA UNEI NOI APARI]II

Desigur că orice realizare, per-formanță, aduce mari satis-facţii celor ce le-au înfăptuit.

Aşa şi prin aceste apariţii secvenţialeale vieţii colegiului, revista „Inimi subdrapel” produce multă satisfacţie celorce osârduiesc la editarea ei. Iată că,pentru a doua oară, reuşim să „scoa-tem” două numere într-un an şcolar,lucru ce pare simplu la prima vedere,dar care înseamnă multă trudă.

Sigur că acum acest lucru nu paredeosebit, dar sunt convins că peste aniva însemna un moment plăcut de adu-cere - aminte şi un punct de reper pen-tru cei actuali vremurilor respective.

M-am gândit înaintea scrierii arti-colului la ce anume ar fi binevenit să aşez pe hârtie şimi-au trecut mai multe idei prin minte cum ar fi, deexemplu, un articol pur tehnic, care să aducă în discu-ţie managementul instituţiei, sau lucrurile deosebiterealizate de către personalul şi elevii colegiului, săscriu despre importanţa rămânerii colegiului în viaţaurbei şi a judeţului, despre importanţa marketinguluieducaţional care stă la baza viitorului instituţiei, dar,până la urmă, am crezut că este potrivit să scriu des-pre bucuria realizării unui nou număr al revistei şcolii.

De această dată, am pornit alături de ceilalţi edi-tori, la drumul scrierii acestei reviste, neavând unsubiect anume sau o temă dată, lăsând libertatea celorce doresc să scrie şi chiar au scris doar cei ce au doritsă-şi exprime gândurile, trăirile, visele.

Şi poate mai mult decât atât, am hotărât, ca în acestnumăr, să-şi pună o amprentă semnificativă eleviicolegiului, aceşti tineri minunaţi, care ne aduc an dean multe bucurii şi satisfacţii. Desigur că acum, cândscriu aceste rânduri într-o frumoasă după-amiază deduminică a lunii mai, nu am cunoştinţă despre conţi-nutul articolelor viitoarei reviste, dar încrederea meaîn sinceritatea şi spontaneitatea elevilor este certă, nu

am nici cea mai mică îndoială că aceştia au scris cumintea şi, mai ales, cu sufletul şi că acest număr vaavea o primire deosebită din partea cititorilor.

Tocmai de aceea, acest număr al revistei, alături demonografia colegiului, albumele de prezentare a şcolii,materialele promoţionale fac parte din tradiţia noas-tră, cea de peste 90 de ani, iar obligaţia faţă de prede-cesorii noştri este împovărătoare.

Nutrim speranţa că lectura acestui număr va fiuna plăcută şi interesantă; la finalul ei, cititorul vaputea să-şi dea seama de preocupările, idealurile şi,nu în ultimul rând, talentul nostru de a aşeza pecoala de hârtie visele, acele vise care dau aripi sprenoi performanţe.

Aş încheia, parafrazându-l pe Aristotel care spuneacă: „Omul înţelept nu spune tot ce gândeşte, dar cespune gândeşte”; aşa şi noi, cei ce facem parte dinmarea familie a Colegiului Militar Liceal „MihaiViteazul”, nu spunem tot, dar la ceea ce spunem, cuge-tăm mult. n

Comandantul Colegiului Militar Liceal "Mihai Viteazul"

Colonel Marcel DOMŞA


„Peste douăzeci de ani vei fi dezamăgit din cauza lucrurilor pe care nu le-ai făcut, nu din cauza celor pe care le-ai făcut.”

Mark Twain

DqRUIRE [I PROFESIONALISM

Întot trecutul şi prezentul istoric, şcoala afost aceea care prin dascăli a formatpersonalitatea individului, a păstrat

conştiinţa naţională şi spiritul de dreptate şi libertate,dar „şcoala fără disciplină este ca o moară fără apă”,după cum ne spune marele pedagog Comenius, iarinstituţiile de învăţământ militar împlinesc acest dezi-derat, de a îmbina armonios instruirea cu educaţia şicu disciplina. Astfel, şcoala adevărată are nevoie dedascăli de înaltă ţinută, iar visul oricărui cadru didac-tic, atunci când păşeşte pe drumul desăvârşirii saleprofesionale, este de a ajunge într-o instituţie de învă-ţământ în care să poată să-şi împlinească tot ceea ce asperat până la acel moment.

Aşa cum o floare are nevoie de condiţii prielniceca să se dezvolte armonios, aşa şi un cadru didacticare nevoie de condiţii optime pentru a-şi pune înpractică măiestria.

Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” din AlbaIulia este şcoala în care un dascăl poate să se considereîmplinit, deoarece găseşte şi condiţiile prielnice pentrua-şi exercita profesia şi are şi resursa umană necesară,iar împreună, dascăli şi elevi, ating EXCELENŢA.

Calitatea dascălului în colegiul nostru este una dincheile care deschide porţile acestei cetăţi. Cei care şi-audedicat viaţa acestei profesii (pentru că, odată ajunşi aici,niciunul nu a părăsit învăţământul militar decât la vremeapensionării) ştiu exact ce au de făcut, cuvintele de ordinesunt efortul continuu, formarea profesională neîntrerup-tă, lupta permanentă pentru a răzbate în toate confruntă-rile la care ne prezentăm, străduinţa de a îngemăna, cutact pedagogic, exigenţa profesională impusă de procesulde predare-învăţare-evaluare cu sensibilitatea şi înţelege-rea cerute de relaţiile interumane speciale, profesor-elevmilitar, de cooperare şi susţinere reciprocă.

Nu este uşor, dar este frumos şi mulţumirea pecare o simţi în momentul în care afli că ai câștigat unpremiu la o competiţie sau că toţi elevii au promovatexamenele de bacalaureat sau admitere este recom-pensa maximă a muncii tale.

Ne dorim ca fiecare dintre noi să aibă parte desănătate şi puterea de a strânge în buchetul personalcât mai multe realizări şi împliniri, să trăim marilebucurii ale profesiei, văzând că ceea ce am cultivat cugrijă a dat roade frumoase. n

Director adjunctProfesor Dorina TRIFON


6

CARIERA MILITARq —PA[I SPRE VIITOR

Ocarieră militară de succes începe într-unmediu al disciplinei, al valorilor şi al res-pectării regulamentelor militare aşa

cum se procedează într-un colegiu militarliceal - piatră de temelie pentru un parcursde excepție în activitatea unui cadru mili-tar. Dincolo de cerinţele impuse, de rigo-rile sistemului militar pe linia selecţiei,tinerii care doresc să urmeze carieramilitară trebuie să fie caracterizaţi devoinţă, determinare, competitivitate,angajare efectivă şi afectivă, ambiţie şiperseverenţă. A fi militar este un mod deviaţă, în care se împletesc riguros tempera-mentul dinamic, sacrificiul, altruismul, satis-facţia şi bucuria acelora care, prin propriavoinţă, consimt să se dedice carierei militare.

Într-o abordare realistă, evoluţia în carieră acadrelor militare presupune parcurgerea stagiilor îngrade şi funcţii, conferind, în principiu, tuturorposibilitatea atingerii celor mai înalte trepte aleierarhiei militare. Un foarte bun militar trebuie sădea dovadă de o pregătire profesională temeinică,precum şi de dobândirea competenţelor, responsa-bilităţilor şi a experienței posturilor ierarhice speci-fice profesiei militare, de la primul grad obţinutpână la apogeul carierei.

Ofiţerii reprezintă corpul de elită al ArmateiRomâniei, înseamnă, înainte de toate, a fi lider, por-nind de la recrutare, selecţie şi continuând cu forma-rea în instituţii militare de învăţământ, experienţaacumulată în diferite funcţii, toate elementele de pla-nificare a carierei ofiţerilor contribuie la formarea lorca lideri militari. Leadershipul este dimensiunea defi-nitorie a ofiţerului, iar aceasta se concretizează încapacitatea de a lua decizii, de a motiva, conduce şicoordona oamenii din subordine. Un ofiţer este întot-deauna apropiat de subordonaţi, într-o relaţie bazatăpe respect reciproc. A fi ofiţer mai înseamnă să fii unfoarte bun luptător, specialist şi instructor, să fii apt să

utilizezi şi să-i înveţi şi pe alţii cum să utilizeze tehni-ca militară şi armamentul din dotare.

În calitatea sa de comandant, acesta trebuie căcunoască domeniul condus, să ia decizii, să dea ordi-ne şi să controleze îndeplinirea lor, dar acestemomente determinante în actul de conducere nuexclud, ci presupun o comunicare eficientă, un dialogcu executanţii, ascultarea cu răbdare a punctelor devedere, un prilej de a-şi confrunta şi a supune uneianalize şi concepţia personală. Acestea sunt compo-nentele modelului de ofiţer pe care se fundamenteazăîntregul proces de pregătire şi de formare din institu-ţiile militare de învăţământ. Durata etapelor de evo-luţie în carieră şi dezvoltare profesională, precum şi astagiului efectiv în gradele de ofiţer variază de la unindivid la altul, în funcţie de performanţele şi poten-ţialul de care dă dovadă, experienţa dobândită şi pre-gătirea acumulată pe timpul serviciului militar.Ofiţerilor le este dedicată conducerea structurilormilitare până la cel mai înalt nivel. Corectitudinea,


7

transparenţa şi şansele egale de evoluţie în carieramilitară constituie principiile de bază pe care se arti-culează normele legale, regulamentele şi instrucţiuni-le interne aferente domeniului.

Pregătirea profesională reprezintă procesul deinstruire pe parcursul căruia participanţii dobândesccunoştinţele teoretice şi practice necesare desfăşurăriiactivităţii lor prezente. Dezvoltarea profesională esteun proces mai complex, având drept obiectiv însuşireacunoştinţelor utile, atât în raport cu poziţia actuală,cât şi cu cea viitoare.

Pregătirea profesională este asigurată de totalitateaacţiunilor de instruire în vederea exercitării în modcât mai eficient a profesiei. Componentele procesuluide pregătire profesională sunt formarea şi perfecţio-narea profesională. Prin formarea profesională seurmăreşte dezvoltarea unor capacităţi noi, în timp ceprin perfecţionare profesională se vizează îmbunătăţi-rea capacităţii existente.

Corpului subofiţerilor şi maiştrilor militari îisunt stabilite sarcini şi atribuţii concrete, de regulă,

aceştia îndeplinind funcţii de execuţie, fiind specia-lişti ori executanţi ai misiunilor, fiecare în unitateaunde este încadrat. Evoluţia în carieră a acestui tipde corp de cadre se face în conformitate cu regula-mentele şi instrucţiunile militare, în conformitate cucompetenţele pe care le dobândesc în activitateaprofesională. De regulă, urmează încadrarea funcţii-lor de execuţie de la primul grad până la atingereanivelului superior de încadrare în funcţie, corespun-zător categoriei din care fac parte.

În concluzie, evoluţia în cariera militară depindede foarte mulţi factori, dar la baza unei evoluţii favo-rabile stă o foarte bună pregătire militară şi de specia-litate, impuse prin regulamente şi instrucţiuni milita-re şi, nu în ultimul rând, ambiţia şi perseverenţa de afi mai buni şi de a tinde mai sus, cu respectarea tutu-ror principiilor şi normelor acceptate.

Locţiitorul comandantului Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul”

Colonel Gheorghe URIAN


8

ALEGERI CARE SCHIMBq VIA]A

Elevii din anul terminal al Colegiului MilitarLiceal „Mihai Viteazul” au făcut deja alegerileprivind instituţia de învăţământ militar pe

care o vor urma pentru a-şi parcurge formarea spre ocarieră a armelor. Ultimele informaţii, oferta educaţio-nală şi condiţiile de admitere sau de accedere în carieramilitară le-au obţinut în cadrul activităţii de consiliereşi orientare socio-profesională, desfăşurată în perioada22-24 ianuarie 2013, în colegiile militare liceale.

Misiunea de bază a Colegiului Militar Liceal„Mihai Viteazul” o constituie pregătirea elevilor pen-tru susţinerea examenului de bacalaureat şi de admi-tere în învăţământul militar superior şi/sau postliceal.Actul instructiv-educativ din perioada celor patru anitrebuie şi este completat de activităţile de consiliere şiorientare spre cariera militară. Aceasta presupune uncomplex proces de identificare, motivare şi îndrumarespre o formă de învăţământ militar superior, conformabilităţilor şi potenţialului competitiv al fiecărui elev,materializate prin discuţii individuale, ore de pregăti-re militară, aplicarea de chestionare privind motivaţia,percepţia şi calitatea informaţiilor despre cariera mili-

tară, excursii de orientare etc. Alături de acestea seînscriu activităţile de consiliere şi orientare spre ocategorie de arme sau alta, realizate de către reprezen-tanţi ai academiilor, şcolilor şi centrelor de instruireale categoriilor de forţe ale armatei.

Timpul parcurs în colegiul militar este acela deacomodare a tinerilor la specificul militar, reguli, dis-ciplină, respect, studiu comun, lucru în echipă. Însă,apare şi o atentă preocupare pentru realizarea unorschimburi de experienţă cu absolvenţii promoţiiloranterioare care sunt exemple de reuşită profesională şinu numai, acţiuni care se amplifică pe măsura evolu-ţiei elevilor. Toate acestea necesită muncă multă, darmai ales o deschidere şi disponibilitate spre aptitudini-le fiecărui elev în parte, întrucât caracterul, abilitateaşi cunoştinţele fiecăruia sunt hotărâtoare pentru ale-gerea corectă a unei arme.

Cea mai utilă modalitate de orientare este prezen-ţa, în mijlocul elevilor, a celor care au absolvit cole-giul militar şi sunt cadre militare la una din instituţii-le militare de învăţământ superior sau postliceal.Experienţa acestora se observă atât în modul de pre-zentare, cât şi în siguranţa dată de faptul că, pentru


9

câteva ore, sunt acolo unde, cu ani în urmă, şi ei eraula fel ca aceia pe care îi consideră modele autentice.Există în viaţa noastră locuri şi oameni care ne mar-chează, ne rămân mereu prezenţi în suflet, ne amin-tim cu drag de ei, dar mai ales, de ceea ce a contat înformarea caracterelor. Colegiul militar se vrea a fimediul unde se şlefuiesc caractere, unde tinerii înva-ţă să se cunoască şi să acumuleze cunoştinţe, deprin-deri, toate în spiritul muncii temeinice şi al vieţiiriguros organizate, al dorinţei de afirmare, de deve-nire, prin muncă şi învăţătură, apţi să învingă vicisi-tudinile vieţii şi ale timpului.

Comparând reuşitele genera-ţiilor, putem spune, cu bucurie, cănu există diferenţe calitative, căurmaşii pot realiza performanţeca şi înaintaşii. Este în aceasta untitlu de onoare pentru colegiulcare le-a pus bazele pregătirii inte-lectuale şi le-a „şlefuit” caracterul,şi o mândrie pentru fiecare perso-nalitate care a reuşit să se înscriepe o traiectorie înaltă, precum ceidoi absolvenţi ai colegiului militaralbaiulian prezenţi la activitateade orientare din acest an şcolar,locotenentul Diana Cucoşel(Chindriş, cum o ştim noi) şisublocotenentul Andrei Kovacs.

Bucuria revederii lor a fost cu atât mai mare, cu câtamândoi ne-au convins că au făcut alegerile corecte,că şi-au îndeplinit visul şi, cel mai important, audovedit că pregătirea este o sarcină continuă, care nuse încheie odată cu absolvirea, că atunci când crezi cănu mai poţi, cu voinţă, încredere şi curaj poţi să depă-şeşti bariera. Depinde ce limite îţi alegi! Ei au doveditcă se poate. Puterea exemplului este nemăsurată şi,mai ales, molipsitoare. n

Referent relaţii publice Daniela FILIMON

10


DIMENSIUNEA EUROPEANq \N EDUCA]IE

Calitatea educaţiei este dată de o transformareinovatoare, căutându-se în permanenţă odiversificare a funcţiilor şcolii în scopul dez-

voltării acesteia ca centru de resurse pentru elevi şipărinţi, dar şi pentru ceilalţi membri ai comunităţii.Ritmul şi dinamismul dezvoltării poate izvorî din edu-caţie, aceasta având mijloacele şi forţa de a instrui şieduca generaţii mobile şi active, bine înzestrate dinpunct de vedere intelectual, capabile să depăşeascăinerţia unui mediu social refractar, în care se resimtîncă note accentuate de prejudecată şi discriminare.

Dimensiunea europeană a educaţiei este reflecta-rea unei realităţi care exercită presiuni, determinân-du-ne să întreprindem măsuri pentru a-i sprijini petineri să găsească modalităţi de răspuns la provocărilelumii contemporane. Ea se realizează prin multipleactivități: parteneriatele școlare internaționale, cursuride formare internaționale, activități extracurriculare,activități artistice, voluntariat.

Proiectele Şcolare Comenius au ca scop îmbunătăţi-rea calităţii şi consolidarea dimensiunii europene îneducaţie, încurajarea învăţării limbilor străine şi acooperării transnaţionale între şcoli, promovarea con-ştiinţei interculturale şi a inovaţiei în ceea ce priveştemetodele pedagogice şi tehnicile informaţionale.Proiectele implică atât cadrele didactice, cât și elevii, ofe-rindu-le acestora prilejul unor schimburi de experiențădeosebit de valoroase. Cele patru proiecte Comeniusderulate de colegiul nostru au avut un rol important înintroducerea dimensiunii europene şi promovarea mul-ticulturalismului, iar obiectivele generale au vizat: îmbu-nătăţirea calităţii învăţământului prin realizarea unorschimburi de experienţă şi bune practici cu profesori şielevi din instituţii similare din străinătate, formarea şidezvoltarea unui spirit de respect faţă de valorile euro-pene prin încurajarea toleranţei şi a dialogului intercul-tural. De asemenea, un rol important în implementareavalorilor europene l-au avut cursurile de formare conti-nuă prin fonduri europene de care au beneficiat în ulti-mii trei ani două cadre didactice.

Nu doar activitățile de cooperare internaționalăcontribuie la implementarea unei dimensiuni europe-ne în educație, ci şi activitățile extracurriculare, pre-cum dezbaterile academice care au reușit în ultimii anisă câștige tot mai mulți adepți în liceele românești. Unrol important în acest sens l-a avut concursul național„Tinerii dezbat”. Dezbaterile contribuie la formarea,dezvoltarea şi exersarea competenţelor de comunica-re şi a atitudinilor social-civice democratice necesaretinerei generații, pentru participarea activă la viaţasocială. Prin această activitate, elevii se racordează laproblemele comunității și conștientizează rolul pecare trebuie să-l joace în calitate de viitori cetățeni încomunitatea locală, dar și dimensiunea europeană acetățeniei lor.

Cetățenia europeană nu se rezumă însă la un set devalori civice, ea presupune și asumarea unor valoriculturale comune, o atitudine tolerantă față de culturași tradițiile celorlalți europeni, un atașament față devalorile culturale care definesc spiritul european.Cetățenia europeană se învață, iar activitățile decooperare internațională și activitățile extracurricula-re au un rol deosebit în implementarea dimensiuniieuropene în școală. n

Responsabil cu activitatea de integrare şi cooperare internaţională

Profesor dr. Paraschiva FĂRCAŞ


11

DIRIGINTE \N COLEGIUL MILITAR

Consultând dicţionarul explicativ al limbiiromâne, dirigintele este profesorul însărcinatcu dirigenţia unei clase, având obligaţia de a

supraveghea şi îndruma o clasă de elevi.În colegiul nostru, această funcţie este îndeplinită cu

conştiinciozitate de 19 cadre didactice care înţeleg că,dincolo de obligaţia de a trece notele în catalog sau încarnete, de a completa nişte documente şcolare sau de amotiva absenţe, această funcţie înseamnă mult mai mult– dirigintele este profesorul care răspunde de buna des-făşurare a întregului proces de educaţie şi instrucţie aelevilor unei clase. Fiecare an de studiu pe care îl condu-ce, în calitate de diriginte, presupune muncă şi adapta-bilitate la cerinţele elevilor, la nevoile acestora, la evolu-ţia lor datorată transformărilor de vârstă.

La nivelul clasei a IX-a, eforturile se îndreaptăspre cunoaşterea elevilor, a problemelor pe care leîntâmpină aceştia în trecerea de la învăţământul gim-nazial spre cel liceal. Este o temă de profund interespentru instituţia în care ne desfăşurăm activitatea,pentru că, fiind vorba de un liceu militar, problemaadaptării se pune din primul moment. Este uşor deprevăzut că elevul de 14 ani întâmpină numeroaseobstacole în adaptare, studiul de faţă pornind de la

principalele probleme cu care acesta se confruntă:trecerea de la mediul gimnazial la cel liceal, adapta-rea la cerinţele unui liceu care urmăreşte realizareade performanţe şcolare şi sportive, adaptarea la regi-mul militar, adaptarea la regimul de internat, lipsaprotecţiei familiei, elevul trebuind să facă faţă unorsituaţii în care el singur va lua decizii şi în care se vadescurca fără ajutorul direct al familiei.

În clasele a X-a şi a XI-a, eforturile dirigintelui seîndreaptă spre asistarea elevului pentru a-şi dezvoltainteresele sociale, de cooperare şi comunicare cu ceilalţi,spre sprijinul oferit lor pentru a se cunoaşte şi a se autoe-valua. Dirigintele clasei îi îndrumă acum spre studiu învederea atingerii performanţei, încheagă pe deplin colec-tivul, realizând coeziunea grupului în vederea obţineriiunor rezultate superioare şi a performanţelor în toatedomeniile: instructiv-educativ, artistic, cultural şi sportiv.

Etapa finală a consilierii se realizează la clasele aXII-a. Eforturile profesorilor diriginţi se conjugă acumcu cele ale tuturor factorilor implicaţi în educaţie –comandant de companie, familie şi elevi – în vedereaunei consilieri şi orientări spre carieră, a alegeriicorecte a drumului în viaţă. Este momentul exprimă-rii dorinţelor şi opţiunilor. Elevii claselor terminale,aflaţi la început de maturitate, păstrează încă elemen-

te ale adolescenţei, iar rolul îndrumătorilorlor este de a-i ajuta în cristalizarea dorinţe-lor. Încurajarea în exprimarea opţiunilorpentru viitor este unul din cele mai bunemijloace de a ajuta elevul să-şi realizezenevoile şi să asimileze noi comportamente.

Prin urmare, munca profesorului diriginteîn colegiul nostru este dificilă, presupuneconsecvenţă, atenţie la detalii, însă este, înacelaşi timp, o muncă frumoasă datoritărezultatelor obţinute, oglinda eforturilor con-jugate ale tuturor educatorilor din colegiu.n

Responsabil aria curriculară „Consiliere şi orientare”

Profesor Lucia - Ioana LUPU


12

CANDIDA]I LA PERSONALITATE

Omul nu se naşte personalitate, cidevine personalitate, însemnândpersoana, individul psiho-social, plus

o notă de valoare. Goethe scria în Faust:„O spun şi regii/ O spun şi magii/ Că din toatede aici personalitatea este binele suprem”,înainte de toate, o valoare. Fiecare om devinepersonalitate prin sinteza dintre înnăscut şidobândit, prin contribuţia factorilor educaţio-nali, socio-culturali. Pentru profesor, fiecareelev este un candidat la dobândirea acestuiatribut. Se spune despre personalitate că esteprodusul împrejurărilor, deci natura şi calitatea cerin-ţelor mediului extern determină calitatea personalită-ţii. Acest lucru atrage atenţia asupra necesităţii creăriiunor medii sociale educogene, saturate şi impregnatecu influenţe pozitive, valorizate socio-cultural.

Omul se poate dezvolta doar în societate, este ofiinţă socială, existenţa şi activitatea sa fiind organicintegrate unui anumit mediu socio-cultural. Atributulpersonalităţii se poate dobândi numai în cadrulcomunicării şi interacţiunii individului cu societateaîn care trăieşte şi numai prin parcurgerea unui com-plex proces de socializare şi enculturaţie. Astfel,întregul mod de comportare a omului se structureazăpe coordonatele sociale şi prin raportare permanentăla criteriile, exigenţele şi etaloanele impuse de socie-tate, la diferitele ei niveluri de acţiune: familial, şcolar,profesional, organizaţional. Pentru profesor, elevuleste centrul atenţiei şi al preocupărilor sale. Este avidde cunoaştere, nu numai de cea ştiinţifică, ci şi de ceaempirică, şi de aceea, profesorul trebuie să transmităşi informaţii despre ceea ce este viaţa, cu toate bucu-riile şi vicisitudinile sale.

Constatăm, de multe ori, că reuşim să-i insuflămunui elev dragoste pentru disciplinele pe care le pre-dăm şi obţinem performanţe deosebite în acest dome-niu. Însă, desprinzându-l din acest context, elevul esteun inadaptat social, relaţionează greu cu colegii, sedescurcă greu cu problemele vieţii. Cu alte cuvinte, nu

ştie să trăiască ! Şi nici nu are cum! De ce? Pentru cănu i-a spus nimeni cum să o facă !

Nimeni, dintre cei din jur, nu s-a deschis în faţa lui,nu i-a arătat ce înseamnă zâmbetul şi buna dispoziţie,cum să se bucure de o floare, de o rază de soare sau deo piesă muzicală. Trăim într-o societate de consumunde totul se petrece foarte repede şi foarte egoist. Iaraceşti candidaţi la personalitate îşi însuşesc doar ceeace li se permite să vadă, să audă, să simtă. Mecanismulimitaţiei şi al modelului funcţionează foarte bine. Dacăsunt trataţi cu răceală, sunt distanţi şi reci. Nu comu-nică, nu relaţionează, sunt rigizi, iar consecinţelenefaste nu întârzie să apară. Însă dacă oferi zâmbet, veiprimi zâmbet, dacă oferi căldură sufletească, vei fi tra-tat cu căldură sufletească. Conştientizăm târziu că ofe-rim puţin, însă aşteptăm foarte mult. Şi, dacă noi, camodele, nu oferim exemple corecte, vom forma perso-nalităţi destructurate, labile, neconforme cu cerinţelesocietăţii, adică personalităţi lipsite de umanitate.

Cea mai mare satisfacţie a educatorului este aceeade a vedea edificii spectaculoase de personalitate, la acăror construcţie şi modelare a participat şi el. Avedea „omul” care a trecut prin mâinile tale că a deve-nit o personalitate remarcată cu contribuţii valoroasepentru societate reprezintă faptul că ţi-ai îndeplinitdatoria de om, de educator, de modelator. n

Profesor Simina-Camelia DURA


13

CALIFICA]I LA FAZA NA]IONALQ AOLIMPIADELOR [COLARE

O limpiadele şcolare pe discipline de învăţământreprezintă un cadru organizat de confruntare şiafirmare a tinerilor pasionaţi de un anumit

domeniu al ştiinţei sau al culturii. Performanţele superioa-re într-un anumit domeniu presupun multă muncă, ambi-ţie, perseverenţă, dăruire, timp. La această muncă rigurosorganizată participă elevii cu o oarecare afinitate pentru odisciplină şi profesorul de specialitate care descoperă cali-tăţile şi înclinaţiile elevului, apoi îi ghidează paşii spre cul-tivarea acestora, succesul aparţinându-le în egală măsură.

Rolul olimpiadelor şcolare este de a evidenţia activita-tea şcolară de excelenţă pe care elevii dotaţi o desfăşoarăpe parcursul unui an şcolar, concretizată prin acumulareade cunoştinţe suplimentare, rezolvarea de probleme cudificultate sporită, formularea unor ipoteze, elaborareaunor eseuri conţinând reformulări, redimensionări alecunoştinţelor dobândite, dezvoltarea la nivel superior aunor competenţe generale şi specifice.

În acest an şcolar, Colegiul Militar Liceal „MihaiViteazul” Alba Iulia a fost reprezentat la faza naţională aolimpiadelor şcolare de cei mai buni elevi care au obţinutpremiul I la faza judeţeană la disciplinele pentru care s-aupregătit îndelung şi pentru care au o anumită pasiune.

Pasiunea îi determină să acţioneze cu tot sufletul, să fiemereu cu totul preocupaţi şi aplecaţi spre ceea ce le place, îiatrage. Fie că este vorba de discipline umaniste sau reale, desport sau artă, atunci când există pasiune, există întotdeau-na preocupare, exerciţiu, voinţă, muncă şi timp. Premiul Icâştigat la faza judeţeană aduce calificarea la etapa urmă-toare. Este un motiv de bucurie pentru elevi, profesori, darşi pentru instituţia unde se instruiesc aceşti tineri.

Aşadar, trebuie să-i felicităm pe ei, elevii colegiuluimilitar liceal albaiulian care, prin rezultatele lor, promo-vează învăţământul liceal de calitate din judeţul Alba,dar, mai ales, din mediul liceal militar. Elevul caporalVlad Şchiopu şi elevul sergent Denis Stănescu au reuşitcalificarea la olimpiada de fizică, atent pregătiţi de doam-na profesor Gabriela Filipescu. La disciplinelesocio-umane s-au obţinut multe premii şi menţiuni; ele-vul plutonier Marian Ungureanu (filozofie), eleva sergentPaula Comşa (psihologie) pregătiţi de doamna profesorSimina Dura şi eleva sergent Amalia Chiorean (econo-mie), îndrumător profesor Darius Duriga au obţinut cali-

ficarea la faza naţională, iar eleva Comşa Paula şi-aîmbogăţit palmaresul performanţelor cu o menţiune. Lareligie s-au remarcat elevul sergent-major Dan Pătruţiuşi eleva caporal Daniela Oniţa Ani, pregătiţi de profesorIoan Nistor, elevi care au obţinut menţiuni la faza naţio-nală. Elevul sergent Mirel Stancu a reprezentat colegiulla faza naţională a olimpiadei de geografie, pregătit decătre domnul profesor Valer Macarie, obţinând menţiu-ne specială. Disciplina istorie este cea care a avut în ulti-mii şase ani elevi calificaţi, eleva plutonier adjutantAlexandra Oltean fiind unul dintre veteranii competiţiei,aflată în al patrulea an de calificare, iar anul acesta l-aavut în echipă şi pe elevul sergent Alexandru Drugă.Doamna profesor Paraschiva Fărcaş a făcut din istorie opasiune, luându-şi anul trecut doctoratul şi reuşind sădescopere şi să cultive pasiunea pentru această disciplinăşi elevilor colegiului nostru. Eleva plutonier adjutantAlexandra Oltean va participa şi la etapa naţională deşah, tot în calitate de veteran. La limba franceză s-aremarcat eleva sergent Mădălina Cambrea, pregătită decătre doamna profesor Lucia Lupu.

La concursul Cangurul lingvist – secţiunea limbafranceză, elevii Mariş Lucian şi Manciu Cristian, clasa aX-a A au obţinut locul I şi au participat la etapa de barajnaţional – profesor coordonator Roman Carmen; de ase-menea, la Cangurul lingvist – secţiunea limba engleză –eleva Toma Diana din XII C, coordonată de profesorChiorean Alina, a obţinut locul I şi s-a calificat la baraj.Elevul Costin Iosif Alexandru XII B – coordonat de pro-fesor Trifon Dorina, a obţinut locul I şi s-a calificat labaraj – etapa naţională; rezultatul cel mai merituos este alelevei Fusu Casiana din clasa a X-a E care, sub îndruma-rea profesoarei Dăncilă Teodora, a obţinut locul I laPoveştile Cangurului – etapa naţională.

Satisfacţia unor rezultate onorante compensează efor-turile îndelungate şi perseverenţa, dar „Ad augusta, perangusta!” – „Spre glorie, drumurile sunt înguste şi grele”(traducere liberă), conform unui aforism roman.

Apoi, este un lucru dovedit că munca grea formeazăcaracterul, duce la realizări, câştigă respectul celorlalţi şiconferă un sens vieţii. n

Elev sergent Amalia Chiorean, XI CElev caporal Casiana Fusu, X E


14

VIZITQ DE ONOARE

Vineri, 29 martie 2013, Secretarul de Statpentru relaţia cu Parlamentul, informarepublică şi creşterea calităţii vieţii persona-

lului, domnul Vasile Costea, a participat la închide-rea Convocării consilierilor juridici cu atribuţii îndomeniul activităţii procesuale din MinisterulApărării Naţionale, găzduită de Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul”.

Cu acest prilej, domnul Secretar de Stat a fost oas-petele de seamă al Colegiului Militar Liceal „MihaiViteazul”, vizitând baza de antrenament şi logisticădidactică, precum şi clasele de elevi ce se aflau la ore.Elevilor din clasele vizitate, domnul Vasile Costea le-atransmis mesajul de a continua în acelaşi ritm, menţi-nerea performanţelor obţinute de promoţiile ante-rioare, promovabilitatea examenului de bacalaureat şimult succes în alegerea făcută, aceea de elev al unuicolegiu militar. „Ministerul Apărării Naţionale va aveamereu nevoie de oameni bine pregătiţi, caractere bine

conturate şi buni profesionişti” a subliniat domnia sa,adresându-se elevilor.

Comandantul colegiului militar albaiulian, colonelMarcel Domşa, a ţinut să menţioneze, pe parcursulvizitei, rezultatele promoţiilor anterioare, titlurileobţinute de către instituţie - Şcoală Europeană 2006 şi2012, calificativul EXCELENT acordat de AgenţiaRomână de Asigurare a Calităţii în ÎnvăţământulPreuniversitar, dar şi recentele premii obţinute deactualii elevi în uniformă – 12 calificaţi la faza naţio-nală a olimpiadelor şcolare.

La finalul vizitei, în cartea de onoare a instituţiei,secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, infor-mare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului,domnul Vasile Costea, a menţionat: „Sunt încântat şionorat să văd şi să constat că valoarea şi profesionalis-mul fac corp comun în cadrul Colegiului MilitarLiceal «Mihai Viteazul». Multe realizări!” n

Referent relaţii publice Daniela FILIMON


15

CURAJUL DE A FI DIFERIT

Miercuri, 27 martie 2013, eleviiColegiului Militar Liceal “MihaiViteazul” au fost recompensaţi

pentru rezultatele obţinute la olimpiadeleşcolare şi concursurile tematice, promo-vând, pe de o parte, disciplina care-i pasio-nează, dar, mai ales, instituţia de învăţă-mânt în care învaţă, se instruiesc şi formea-ză. Rodul muncii de pe un semestru şcolara constat în diplome, cărţi şi bani. Pentrucei 47 de elevi ce au obţinut premii şi men-ţiuni la olimpiadele şcolare (12 dintre ei,calificaţi la faza naţională), premiile au constat îndiplome şi bani, aceeaşi recompensă primind-o şi cei25 de elevi cu rezultate bune la competițiile judeţeneşi interjudeţene. Pentru activităţile locale, 55 de eleviau primit pachete cu cărţi.

„După muncă, şi răsplată”, a afirmat comandantulcolegiului, domnul colonel Marcel Domşa, felicitându-ipe toţi cei care au reuşit să se mobilizeze, să concureze

şi să reuşească şi, la final, le-a adresat îndemnul de acontinua pe acelaşi drum al identificării succesului pre-sărat mereu cu provocări, experienţe şi satisfacţii.

După cum mărturisesc unii dintre cei ce s-auremarcat în aceste întreceri, primul pas în mareaschimbare a liceenilor este olimpiada; cunoaştereaaprofundată a anumitor discipline îi face mai încreză-tori într-o lume mai bună. Parcă acum ne aflăm în faţa


16

uşii, uitându-ne pe lista cu numele tuturor, concuren-ţilor noştri, iar mai apoi în banca în care mâinile îţitranspiră de emoţie. Totul e, în acelaşi timp, şi greu şinatural. (el.plt. Marian Ungureanu, calificat la fazanaţională a olimpiadei de filosofie).

Perioada de pregătire, de acumulare a cunoştinţe-lor este numai o introducere în partea de succes careaşteaptă să fie împărtăşită, deoarece olimpiadaînseamnă provocare, emoţii care depăşesc cuvintelescrise, efort şi, de ce nu, şi imaginaţie jucăuşă. Deaceea, astfel de competiţii sunt extrem de benefice,întrucât există curajul de a fi diferit, de a-ţi măsuraputerile şi forţa de a merge mai departe, ne spuneacelaşi elev plutonier.

„Totul începe de la plăcerea de a descoperi cevanou, ceva ce defineşte, ce ne determină existenţa pePământ. Marile inovaţii existente au fost descoperiteprin intermediul ştiinţei ştiinţelor – fizica. Fizica mădetermină să mă decupez din realitate şi să pătrund înmisterele lumii. În prima oră de fizică, mi-am datseama de acel lucru ce mă ajută să desluşesc legile uni-versului. Încetul cu încetul mă regăseam pe mine,puteam să consider că pot atinge absolutul prin fieca-re dezvăluire a misterului. Datorită atracţiei şi intere-sului meu pentru această materie şi pentru a căutaceea ce mă interesează – necunoscutul, am participatla olimpiadă, anul acesta ajungând la etapa naţională.Această experienţă nu cred că o voi putea uita uşor.Pentru mine a fost un nou orizont ce-mi deschidecalea spre o lume nouă, împânzită de legi ale univer-sului” mărturiseşte elevul caporal Vlad Şchiopu, X D.

Cei care au avut curaj, au gustat bucuria reuşitei,primind din partea echipei manageriale a colegiuluipremiile meritate. n

Elev Alexandra TERTEREANU, IX E

17


PASIUNEA PENTRU FIZICq

Elevii Colegiului Militar Liceal „MihaiViteazul” manifestă interes pentru stu-diul fizicii, în funcţie de opţiunile lor

pentru examenul de bacalaureat şi pentru admi-terea în academiile categoriilor de forţe ale arma-tei. La bacalaureat, fizica este materie la alegerecu biologia, chimia şi informatica la proba E aexamenului de bacalaureat.

Elevii optează pentru una dintre aceste disci-pline în funcţie de aptitudini, dar şi în funcţie deinteresul lor privind concursul de admitere maideparte în învăţământul militar superior şi post -liceal. Se pregătesc mai intens la această discipli-nă cei care doresc să-şi continue studiile înAcademia Tehnică Militară, la Academia Navalăsau la Şcolile Militare de Maiştri şi Subofiţeri.Sunt şi elevi care manifestă dorinţa de a studiaaceastă disciplină pentru a participa la diferiteconcursuri şcolare, nu numai pentru examenulde bacalaureat sau admitere în învăţământulmilitar superior sau postliceal.

Astfel, în fiecare an, elevii colegiului nostruse prezintă la olimpiadele şcolare, înregistrândrezultate frumoase la faza judeţeană şi, uneori, şila faza naţională. Şi în acest an şcolar, eleviiŞchiopu Vlad şi Stănescu Denis au obţinut pre-miul I la etapa judeţeană şi s-au calificat la etapanaţională a olimpiadei de fizică.

Elevii noştri au participat de-a lungul anilor laconferinţe ştiinţifice şi alte concursuri naţionalede fizică, cum ar fi „Evrika” şi „Augustin Maior”,obţinând premii şi menţiuni, îmbunătăţind astfelportofoliile personale şi palmaresul colegiuluimilitar. n

Responsabil catedra de fizicăProfesor Dorina FILIPESCU


REZULTATE BUNE — BURSE DE MERIT

Indiferent de activitate sau domeniu, rezultate-le bune se obţin cu multă muncă, seriozitate,perseverenţă, conştiinciozitate şi disciplină.

Meritele sunt ale celor ce au depus tot acest efort şi audemonstrat că, dacă vrei, poţi să fii bun, că de multeori poţi să-ţi depăşeşti limitele. Nimic măreţ şi impu-nător nu s-a realizat fără muncă şi dăruire, fără curajşi voinţă. Este asemeni unui drum pe care pleci şi nute gândeşti, încă de la început, câţi paşi trebuie să faci,ce obstacole vei găsi, cât timp îţi va trebui să ajungi ladestinaţie etc. Singura preocupare este fixarea ţeluluipe care vrei să-l atingi, destinaţia propusă. Plecând deaici, rezultatele sunt pe măsura efortului, satisfăcătoa-re şi, mai ales, meritate. În Colegiul Militar Liceal“Mihai Viteazul” rezultatele bune şi foarte bune au fostrecompensate, fie că vorbim de premii de onoare,burse de onoare sau burse de merit. Elevii cu mediigenerale peste 9,75 beneficiază de burse de merit, iarcei care au performanţe sportive beneficiază de bursesportive. Banii sunt din fondul de premiere constituitla nivelul instituţiei, la care contribuie toţi angajaţii

colegiului şi părinţii elevilor. Statistic vorbind, în fieca-re semestru al unui an şcolar s-au acordat cel puţin 2burse de merit şi 4 sportive.

Beneficiarii burselor de merit şi a celor sportive dinacest semestru sunt eleva plutonier major Stan Adina(clasa a XII-a) care a obţinut media 9,75 şi eleva capo-ral Fusu Casiana (clasa X-a) cu media 9,84, elevul plu-tonier Micu Claudiu, baschetbalist (clasa a XII-a), elevcaporal Ciorbea Tudor, handbalist (clasa a XI-a), elevcaporal Buricea Gabriel, atlet (clasa a XI-a) şi elevfruntaş Bogdan Ioana, voleibalistă (clasa a X-a).

Tinerii de azi trăiesc într-o lume de clişee, de ste-reotipuri, de imagini rigide şi schematice, veritabilepaturi procustiene în care sunt siliţi să intre şi să seconformeze, de antimodele ce nu mai vizează valoriautentice. Din fericire, mai există şi oaze de lumină, încare nu s-a instalat „criza valorică” şi în care se face cuadevărat educaţie în spirit civic şi profesional, iar ele-vii noştri încă mai găsesc sensul şi rostul educaţiei şi alautoeducaţiei. n

Elev sergent - major Darius PLEŞA, XII E


19

INTERAC]IUNEA NO]IUNILOR DEPREGqTIRE MILITARq CU ASPECTE

DIN VIA]A CIVILq

Este deosebit de important ca, în amplul pro-ces de pregătire şi formare a elevului, viaţadin afara şcolii să continue să completeze, să

consolideze şi să desăvârşească opera educativă.Pregătirea elevilor ca viitori oameni şi ca militari înacelaşi timp a devenit o provocare şi o necesitate pre-figurată de un viitor previzibil, care îi va solicita să tră-iască într-o permanentă stare de adaptare, pentru aputea face faţă schimbărilor apărute.

Diversitatea activităţilor practice desfăşurate cuelevii asigură asimilarea multor reguli de comporta-ment care se constituie în elemente de bază în for-marea unei educaţii. Având convingerea că formareaunui asemenea comportament la elevi constituie unaspect important al activitãţii instructiv-educative şică acesta se realizează, atât în şcoală, cât şi în afaraei, prin activităţile extracurriculare şi printr-o strân-să colaborare cu familia şi comunitatea locală; în

cele ce urmează, voi prezenta modul în care seîncearcă acest lucru în cadrul temelor de Pregătiremilitară şi al activităţilor practice desfăşurate înacest scop cu elevii noştri.

Astfel, la Pregătire militară, în special la nivelul cla-selor a X-a şi a XII-a, au fost introduse teme deTopografie militară, de Instrucţie sanitară, Tabără mili-tară, teme prin care se încearcă dezvoltarea şi dobân-direa, în rândul elevilor, a unor cunoştinţe şi abilităţicare să-i ajute să facă faţă cu succes în diferite situaţii.

Excursiile şi vizitele tematice constituie un mijlocdidactic de mare importanţă, pentru că oferă elevilorposibilitatea să observe, să cerceteze şi să cunoască înmod direct o mare varietate de aspecte istorice, geo-grafice, să înţeleagă mai clar legătura dintre teorie şipractică. În cadrul excursiilor, drumeţiilor sau tabere-lor şcolare organizate de colegiul militar, elevii îşi con-solidează regulile de comportament în diferite situaţii(în pădure, la muzeu, la teatru), acestea ajutându-i pe


20

tot parcursul vieţii. O simplă drumeţie poate aducesatisfacţii nebănuite şi poate, de asemenea, să ofereînsemnate valori educative. Cu rucsacurile în spate,trecând de la un obiectiv la altul, elevii vor învăţa cumsă se orienteze în teren cu ajutorul busolei şi a hărţii,cum se face un foc sau cum să se adăpostească în cazde vreme rea.

În cadrul temelor de Topografie militară, obiecti-vele propuse sunt:

- dezvoltarea capacităţii elevului de a se orienta înspaţiu şi de a utiliza harta şi atlasul;

- însuşirea raţionamentului geografic, adică de agândi logic, corect şi de a stabili legături între elemen-tele unui teritoriu, precum şi raporturi logice în distri-buirea spaţială a fenomenelor;

- observarea atentă a mediului înconjurător şiidentificarea elementelor unui peisaj şi a factorilorlor cauzali;

- pregătirea pentru acţiuni cotidiene: să circule, săcălătorească, să înţeleagă informaţiile mass-media, săfie cetăţean responsabil, preocupat de mediul în caretrăieşte; să ia decizii pe bază de informare şi analiză; săparticipe la viaţa comunităţii oferind soluţii etc.

- să preţuiască şi să iubească muntele, frumuseţileacestuia, florile, pădurile, poienile, văile, izvoarele, pis-curile, împreună cu toate vieţuitoarele care le popu -lează, care ne aparţin, de care trebuie să ne bucurăm,pentru a deveni mai buni, mai puternici, mai înţelepţi şimai generoşi cu noi înşine şi cu cei care ne înconjoară.

- să manifeste grijă deosebită faţă de floră, faună,faţă de frumuseţile naturale ale munţilor noştri; ele nusunt numai ale noastre, ci şi ale generaţiilor viitoare.

Elevii au avut ocazia să-şi demonstreze însuşireacunoştinţelor şi dobândirea calităţilor practice cuocazia organizării diverselor excursii, drumeţii sautabere, gen Tabăra de la Roica. Lecţiile învăţate înaceste drumeţii au fost multe: de la modul de depla-sare într-o zonă cu grohotiş, semnificaţia unei curbede nivel, orientarea în pădure şi pe teren accidentatdoar cu ajutorul unei busole şi al unei hărţi, la aco-modarea cu vremea capricioasă. S-au bucurat denatură şi frumuseţile ei, de ospitalitatea oamenilorlocului şi mâncarea specifică fiecărei zone. Totodată,aceste cunoştinţe şi experienţe acumulate îi vor ajutape elevi în viitoarele tabere, expediţii sau aplicaţiiorganizate de structurile militare sau chiar de eiînşişi în cadrul vacanţelor.

În cadrul temelor de Instrucţie sanitară se urmă-reşte cunoaşterea şi însuşirea de către elevi a modului

de acordare a resuscitării cardio-respiratorii, a primu-lui ajutor în caz de degerături şi arsuri, de luxaţii,entorse şi fracturi, de răniri. În caz de accident, în pri-mul rând, este necesar să se ştie ce trebuie şi ce nu tre-buie făcut. Dacă persoana care acordă primul ajutornu are aceste cunoştinţe se poate întâmpla ca, în loc săajute, dimpotrivă, să accentueze suferinţa, putândchiar provoca apariţia unor complicaţii care să întâr-zie vindecarea. Dar nu numai atât, un ajutor incorectacordat poate duce la pierderea definitivă, parţială sauchiar totală a capacitaţii de muncă a accidentatului.Persoana care acordă primul ajutor trebuie să deadovadă de calm şi stăpânire de sine. Este necesar să fieîndepărtate persoanele care provoacă panică şi împie-dică astfel acordarea rapidă a măsurilor adecvate deprim ajutor. Dacă cel care acordă ajutor nu a fost defaţă în momentul producerii accidentului, el trebuie săse orienteze asupra naturii acestuia, cerând informaţiifie de la persoanele din jur, fie, în măsura în care esteposibil, chiar de la cel accidentat. Această informare


21

este deosebit de importantă deoarece indică măsurilerapide care trebuie să se adreseze simptomelor princi-pale prezentate de accidentat. Astfel, prin intermediultemelor de Instrucţie sanitară, putem aprecia că eleviivor putea fi în măsură să intervină în diverse situaţiiprin acordarea primului ajutor.

În cadrul temelor privind pregătirea şi organiza-rea unei tabere militare se urmăreşte însuşirea decătre elevi:

- a principiilor generale de bază, legate de traiul încondiţii de izolare şi supravieţuire;

- a cunoştinţelor legate de condiţiile care trebuierespectate la stabilirea unui adăpost;

- a cunoştinţelor legate de modul de preparare şipăstrare a alimentelor procurate din mediul ambiant;

- a cunoştinţelor legate de modul de procurare, fil-trare şi păstrare a apei colectate din mediul ambiant;

- a noţiunilor generale legate de pregătirea şi desfă-şurarea excursiilor.

Învăţarea supravieţuirii în natură trebuie să sebazeze pe cunoştinţele acumulate şi experienţa practi-că a elevilor. Numai când elevul are un rol activ seobţine înţelegerea mai bună şi memorarea mai înde-lungată a cunoştinţelor, a atitudinii şi îndemânăriinecesare. Temele respective trebuie să prezinte elevu-lui probleme pe care acesta să le rezolve, nu informa-ţii şi fapte pe care să le memoreze. Omul reţine cam10% din ceea ce aude, 15% din ceea ce vede, dar 80%

din ceea ce exersează. Astfel putem spune că ceamai bună învăţare este cea individuală.

Scopul acestor teme îl reprezintă verificareapractică şi însuşirea în condiţii reale a principiilorpe care se bazează supravieţuirea:

- dezvoltă şi consolidează atitudinea de a sedescurca („uite că pot să fac"), a încrederii în for-ţele proprii (aceasta se poate transfera şi asuprainteracţiunilor umane din viaţa obişnuită);

- dă elevului ocazia să rezolve probleme realeprin acţiuni personale de planificare, pregătire şigândire logică bazată atât pe cunoştinţe ştiinţifi-ce, cât şi pe inspiraţie sau improvizaţie;

- conştientizează problema ecologică: elevuldevine un participant activ într-un sistem ecolo-gic dat. Cu ajutorul cunoştinţelor, îndemânării şiatitudinii sale, elevul va lua din mediul înconjură-tor: spaţiu vital, adăpost, hrană, apă. Pe bazaexperienţei sale practice, elevul va trage concluziiîn legătură cu atitudinea corectă şi metodele deutilizare a resurselor disponibile (ale zonei depractică, ale întregii planete);

- participarea în cadrul unor proiecte comunecu autorităţile locale în care colegiul este implicat„Tu, în fiecare clipă trebuie să spui, să arăţi cineeşti, ce valori porţi în conştiinţa ta, ce bogăţii şifrumuseţi tăinuiesc în mintea ta, simţirea ta.Toate acestea le răspândeşti în preajma ta printr-o modalitate care te înfăţişează lumii şi care senumeşte comportarea ta de fiecare zi.”

Insuflarea dragostei pentru natură, pentru frumoss-a materializat şi prin participarea elevilor colegiuluinostru la diverse proiecte şi activităţi de ecologizare înzona localităţii Alba Iulia. Elevii care cunosc impor-tanţa acestor activităţi, dar şi cei cu mai puţine cunoş-tinţe, vor beneficia de experienţa şi instrucţiunilenoastre în timpul participării la desfăşurarea proiectu-lui de protecţie a mediului înconjurător. Se ştie cât deimportantă este protejarea mediului pentru comuni-tatea noastră! În cadrul acestor activităţi elevii vor

22


învăţa să aplice cunoştinţele practice şi să facă diverseconexiuni care îi vor ajuta să acţioneze local şi să gân-dească anticipativ.

Activităţile practice desfăşurate cu elevii sunt diverse:- activităţi de observare şi recoltare a unor elemen-

te poluante (deşeuri din plastic, sticle, flacoane, pungi,ambalaje, cutii de conserve);

- activităţi practice de îngrijire şi amenajare a spa-ţiilor verzi (colţul naturii vii – curtea colegiului).

Bazate pe cooperare şi colaborare, diversitateaactivităţilor practice desfăşurate cu elevii asigură asi-milarea multor reguli de comportament care se con-stituie în elemente de bază în formarea unei educaţii aoamenilor de mâine.

Şcoala, prin destinaţia şi rolul său, asigură cadruladecvat în care se desfăşoară un complex de formare aelevilor, sub cele două laturi ale sale: cea instructivă şicea educativă. O cerinţă deosebit de importantă pen-tru orice demers didactic constă în pregătirea elevilorîntr-o bună concepţie şi conduită de viaţă, obiectiv de

mare actualitate şi importanţă pentru asigurarea cali-tăţii acesteia. Dragostea faţă de mediul înconjurătordevine un exerciţiu de practică socială, ce se desfăşu-rară în şcoală şi este menită să dezvolte elevilor răs-punderi în gestionarea raţională a tuturor condiţiilorde mediu natural şi social. Ea este chemată să determi-ne nu numai sentimente de admiraţie pentru frumu-seţile naturii, ci şi convingeri, deprinderi de apărare,conservare şi dezvoltare a mediului înconjurător –condiţie de viaţa civilizată şi sănătoasă.

În ultimă instanţă, şcoala trebuie să trezească spiri-tul de independenţă, de formare a capacităţii deautoinstruire şi autoeducaţie ecologică la elevi, căciignorarea necesităţii acestui lucru dăunează munciieducative, fiind una din cauzele principale ale eficien-ţei scăzute ale acestei activităţi. n

Comandant Companie (şi instructor) 2 Elevi Maior Sebastian SÎRBU

23


pregqtirea militarq

\ncadrul liceelor militare, elevii începsă se pregătească pentru o carierămilitară înfloritoare. Totodată, aici se

studiază poate cea mai interesantă disciplină deprofil, şi anume – „pregătire militară”, care ne ajutăsă dobândim cunoştinţele de bază în viitoareanoastră profesie.

În cadrul orelor de pregătire militară aflăm desprecomponentele unei arme sau despre modul de calculal unor dimensiuni cu ajutorul instrumentelor cum arfi dendometrul, baliza, liniarul, binoclul etc. De ase-menea, când orele se desfăşoară în aer liber, avemoportunitatea de a învăţa diferite tipuri de exerciţiispecifice profilului, iar pentru cei pasionaţi de elemen-tele de dril s-a oferit ocazia de a aprofunda cunoştin-ţele prin intermediul exerciţiilor demonstrative atâtcu armă, cât şi fără armă.

Din punctul meu de vedere, această disciplină areo foarte mare importanţă şi, totodată, are un caractereducativ şi interactiv. Cele mai frumoase ore de pregă-tire militară, după părerea mea, sunt cele în care au loc

şedinţele de tragere, deoarece acestea par a fi foarteinteresante şi, totodată, foarte atractive.

În concluzie, se poate spune că disciplina estecea care diferenţiază un liceu militar de unul civil,un rol determinant avându-l pregătirea militară,deci putem afirma că „noi putem fi ca ei, însă ei canoi, niciodată!”. n

Elev fruntaş Flavius BRICIU, X B


24

ADAPTAREA ELEVILOR LA VIA]A MILITARq

Adaptabilitatea face parte din procesul deautoeducaţie al elevului militar. Pentru reali-zarea acestui obiectiv, un rol bine definit îl

au automotivarea, încrederea în propriile capacităţi,cantitatea şi calitatea informaţiilor dobândite şi, nu înultimul rând, stările afective. Pe lângă acestea, oimportanţă aparte îl au atât participarea activă la acti-vităţile şcolare zilnice stabilite în programele educa-ţionale, cât şi implicarea într-o serie de activităţiextracurriculare specifice profilului care impun unnivel de optimism ridicat şi disciplină.

Omul reprezintă un sistem capabil de autoreglareşi autoperfecţionare. În dezvoltarea fizică şi psihică aelevilor militari un rol aparte îl ocupă perseverenţa.Elevii militari conştientizează faptul că nimic nu sepoate întâmpla dacă nu există voinţă proprie şi o gân-dire cât se poate de obiectivă. Propria voinţă estemotivaţia cea mai bună.

Disciplina reprezintă elementul de importanţămajoră care caracterizează elevul de liceu militar.Aceasta înseamnă seriozitate, respect faţă de colegi,cadre didactice şi militare. Prin disciplină se fac simţi-te trăsături precum onoarea, responsabilitatea şi cura-jul. Disciplina nu înseamnă neaparat „doar a fi ascul-

tător”; înseamnă a respecta regulile şi principiile înţe-lese şi acceptate, care permit dezvoltarea autoformă-rii. Fără disciplină, comportamentul individului umandevine haotic.

Optimismul şi stările afective influenţează, la rân-dul lor, nivelul de adaptare. Numai în momentul încare persoana în cauză se află într-o stare de deplinălinişte sufletească se poate spune că a fost luată deciziacorectă. Persoana care nu este optimistă nu va reuşi lafel de bine sau chiar deloc, să depăşească momenteletensionate sau să ducă la bun sfârşit sarcinile de lucru,să se adapteze întru totul regulilor militare.

Cantitatea şi calitatea informaţiilor dobânditeinfluenţează puternic procesul de adaptare. Acestapresupune maturitatea gândirii în prezentarea argu-mentelor pro şi contra luării deciziilor, în desfăşura-rea activităţilor stabilite. Cu cât încrederea în reuşi-tă este mai mare, cu atât rezultatele pozitive suntmai uşor de obţinut.

În consecinţă, adaptarea la mediul militar repre-zintă un obiectiv absolut necesar formării caracteru-lui şi a personalităţii viitorului cadru militar. n

Comandant de companie (şi instructor) 4 elevi,căpitan Ion-Gabriel BUTUZA


25

„Numai cine îşi porunceşte sieşi poate porunci altora.”L. Nouvenargues

ADEVqRATA PROVOCARE

Scriu pentru prima dată în revista colegiuluiîn calitate de înlocuitor al comandantuluiCompaniei 1 Elevi.

Nicio zi nu se compară cu alta. Împărtăşeammereu astfel de idei cu domnul căpitan Turic Raulînainte de plecarea sa la curs, atunci când responsabi-lităţile mele nu erau mai lipsite de importanţă, darerau mai puţine, grijile mai mici. Ştiam că o problemăimportantă trebuie mereu raportată pentru găsireaunei soluţii, acum însă, eu sunt cel căruia i se rapor-tează; în fiecare împrejurare, pe umerii mei cade res-ponsabilitatea de a aplica în mod corect regulamente-le şi legile militare, ţinând cont că lucrez într-o insti-tuţie militară de prestigiu, dar mai ales, ţinând cont căsunt responsabil de instruirea tinerilor noştri elevi.

Aceasta este, de fapt, adevărata provocare, momen-tul în care experienţa şi cunoştinţele acumulate în cei 5ani de învăţământ superior civil trebuie aplicate. Nici

nu ştiu cu ce aş putea compara satisfacţia lucrului binefăcut în rândul celor 111 elevi cărora trebuie să le fiusuperior, comandant şi sfătuitor în acelaşi timp.

Alături de ei încep munca la ora 6 dimineaţa şi otermin de multe ori după-amiaza sau chiar seara,deoarece mereu există tendinţa lipsei solidarităţii din-tre comandant şi elevi, dar noi încercăm să facem totulbine, ca o echipă.

Ceea ce a rămas neschimbat după plecarea dom-nului căpitan sunt valorile după care încerc să ghidezcompania: seriozitatea, perseverenţa, disciplina şirezultate bune, indiferent de activitatea susţinută.

Mărturisesc că, în rândul echipei noastre se simtelipsa domnului căpitan, dar pot afirma cu mândrie cănivelul companiei este cel dorit. n

Înlocuitor comandant companie şicomandantul Plutonului 1 Elevi,

plutonier adjutant Ioan LETERNA


26

A FI MILITAR — MESERIE SAU STIL DE VIa]q?

Privesc în urmă și-mi amintesc, cu nostalgie,de vremea când făceam parte din mareafamilie a micilor generali din Alba Iulia.

Totul a pornit de la dorința de a fi altfel, de a fi maispecial, de la dorința de a demonstra celor care măcunosc că merit aprecierea lor.

La acea vreme, cunoștințele mele vis-a-vis de ceeace înseamnă Armata erau destul de restrânse... știamdoar că este o instituție de prestigiu “în uniformă”, peprimul loc în topul încrederii populației, urmatăîndeaproape de Biserică. O castă specială, ai căreimembri, prin diversele acțiuni întreprinse, prin natu-ra meseriei pe care o practică și, nu în ultimul rând,prin însăși scopul existenței Armatei, acela de a asigu-ra suveranitatea națională, independența de stat șiintegritatea teritoriului României, au reușit în decur-sul anilor să-și câștige, pe bună dreptate, respectulsocietății civile.

Cu dorința urmării unei cariere militare de succesîncolțită în suflet, tot ce-mi mai doream era să accedspre această onorantă castă a societății. După o muncăasiduă, pe măsura dorinței, cu o concurență acerbă, înurma căreia au fost admiși 1 din 10 candidați, m-amnumărat printre cei fericiți de reușită. A fost primulpas spre visul unei cariere.

Desigur că, realizări și succese, fără sacrificii, nuse pot realiza și, în mod firesc, greutățile nu au înce-tat să apară. Încazarmarea, programul încărcat, sar-cinile și responsabilitățile erau o „pălărie” ce păreacam mare pentru „băiatul mamei”, însă, totodată, oprovocare pentru mine însumi, un pariu cu viața.Este specific naturii umane să alegi varianta maiușoară, mai comodă, și primul impuls atunci cânddai de greu este acela de a renunța. N-am cedat laprimul impuls, dovada constând în ceea ce sunt azi –comandant de companie. Iar stângăciile începutuluişi greutățile vieții cazone de-atunci, azi, contribuiedin plin la înțelegerea, îndrumarea și consiliereamicilor camarazi care au pornit pe drumul anevoiosal carierei militare.

Dincolo de cerințele impuse pe linia selecției, tine-rii care îmbrăţişează cariera militară trebuie să fiecaracterizaţi de voinţă, determinare, competitivitate,angajare efectivă şi afectivă, curiozitate intelectuală şidorinţă de lucru în echipă.

În fapt, a fi militar nu înseamnă a purta uniformăla locul de muncă, ci e un mod de viaţă, o uniformă acaracterului în care se împletesc spiritul riguros, tem-peramentul dinamic, sacrificiul. De bună seamă, laacestea se mai adaugă satisfacţia şi bucuria aceloracare, prin propria voinţă, din vocaţie, consimt să sededice carierei militare.

Fiecare militar ar trebui să privească profesia mili-tară ca pe un hobby: să fie făcută pur şi simplu din plă-cere. Hotărârea, implicarea, curajul de a-ţi susţineideile sunt definitorii; lipsa de idei, de sugestii, de opi-nii şi promovarea unei comodităţi conservatoare nu


27

vor duce la succes în cariera militară. O calitate debază a militarului o reprezintă spiritul de corp, adicăsă împărtăşeşti împreună cu ceilalţi colegi valorilecomune (mândrie, loialitate, încredere în sine, colegişi grup, onestitate, demnitate, onoare, disciplină,dăruire de sine, solidaritate etc.) proprii grupului mili-tar de apartenenţă, pe care îl socoteşti deosebit, apar-te de alte colectivităţi umane. Corpul profesional almilitarilor reprezintă o unitate socială autonomă, ungrup uman cu trăsături specifice.

După parcurgerea primei etape a carierei, aceastase poate contura într-una din cele două direcții: camaistru militar/subofițer sau ca ofițer. Maiştrii mili-tari şi subofiţerii sunt luptătorii sau specialiştii care

ocupă funcţii de coman -danţi/şefi de grupe, plutoane înstructurile combatante sau asi-gură conducerea structurilortehnice de suport logistic.Formarea lor profesionalăurmăreşte dezvoltarea compe-tenţelor de luptător, precum şide utilizare, administrare, între-ţinere şi reparare a armamentu-lui, tehnicii şi materialelor dindotare, în vederea asigurăriioperativităţii acestora. Înaceeaşi măsură, maiştrii militarişi subofiţerii, în a doua parte acarierei, se specializează în acti-

vitatea de stat major şi de management executiv alactivităţilor din armele, serviciile şi domeniile funcţio-nale ale armatei. Atât maiştrii militari, cât şi subofiţe-rii au posibilitatea, pe parcursul carierei militare, de adeveni ofiţeri. Elevii din clasa a XII-a sunt familiarizaţicu aceste trepte de evoluţie în cariera militară, dovadăfiind alegerea cu responsabilitate a formelor de învăţă-mânt superior militar pe care urmează să le parcurgă.

În final, doresc tuturor CML-iștilor și, în mod spe-cial, promoţiei de lei (din Compania 3), cariere milita-re pline de succes și satisfacții cât mai mari. n

Comandant Companie (şi instructor) 3 EleviCăpitan Florin GÎNDILĂ


28

PERIPLU CULTURAL, ISTORIC [I PROFESIONAL ÎN SqPTqMÂNA

"Sq [TII MAI MULTE, Sq FII MAI BUN !"

Învederea promovării spaţiului cul tu ral-re gi -onal, elevii claselor a X-a au refăcut traseulCetăţii Alba Carolina, poposind în Sala

Unirii şi la Muzeul Naţional al Unirii; istoria şi religias-au îmbinat într-un periplu la Memorialul Dureriidin Aiud, unde au avut parte de o adevărată lecţie deistorie şi de suflet despre perioada comunistă.

Renaşterea spirituală în Postul Mare al Paşteluia coincis cu iniţierea elevilor de clasa a IX-a în

istoria Catedralei Reîntregirii Neamului şi a celeiRomano-Catolice, prin vizitarea MuzeuluiEpiscopiei Alba Iuliei care are în dotare o impre-sionantă colecţie de carte veche şi icoane, deveni-te obiecte de patrimoniu.

Activităţile de consiliere şi orientare în carieramilitară şi-au atins obiectivele prin excursia de studii aelevilor de clasa a XI-a, prin dezbateri şi lectorate laclasele a XII-a. n


29

Manierele elegante se îmbină armonios cuuniforma de colegiu militar. Însuşirea conştientăa unor gesturi de politeţe tot mai ignorate ducela o detaşare netă în societate faţă de cei pentrucare a fi civilizat nu mai este de actualitate.

„Eleganţa militară neostentativă, ţinutaimpecabilă, comportamentul amabil fărăexces de zel şi fără rabat de la demnitate suntatribute la care codul manierelor elegante neînvaţă cum să ajungem” (Eticheta noastră ceade toate zilele). De la teoretic la practic.Concursul de maniere elegante a fost organi-zat în prima zi a săptămânii „Să ştii mai multe,să fii mai bun” de către profesorii diriginţi şicadrele militare la nivelul claselor a IX-a şi s-adovedit pe cât de interesant, pe atât de efi-cient. „Bunele maniere nu sunt doar niştereguli inutile, ci, din contră, ele contribuie laformarea noastră ca oameni. Buna creştere sedobândeşte în mai multe feluri, dar tot rămâ-ne cel mai important lucru. Ştiind cum să se

Suntem cool, suntem tineri,suntem maniera]i!

7

comporte în orice situaţie, omul manierat dobândeştesiguranţă de sine, scapă de complexe, este respectat decei din jur.” De-a lungul vremii, bunele maniere s-auschimbat de la o ţară la alta, dar asta nu împiedicăoamenii să se comporte civilizat. Dar cine mai ştie azică folosirea telefonului mobil este interzisă în autobuzsau chiar şi la spital când vizitezi pe cineva?

În săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” s-aorganizat la nivelul claselor a IX-a concursul pe temede bune maniere „Suntem cool, suntem manieraţi”.Echipajele au fost compuse din patru elevi din fiecareclasă de a IX-a. Iată câteva impresii: „aveam nevoie deun astfel de concurs, am învăţat lucruri noi, ne-amdistrat, am devenit mai buni, mai altruişti, mai anco-raţi în civilizaţie” – Sabău Adrian, IX B; „am realizatcum te poţi evidenţia într-un mod plăcut în socie -tate” – Rus Andrei, IX B; „concursul a fost o experien-ţă importantă pentru mine, deoarece am învăţatlucruri pe care nu le ştiam sau pe care le foloseam gre-şit în viaţa de zi cu zi” – Lazea Vasile, IX B.

„După acest concurs putem afirma că un om binecrescut rămâne OM în orice împrejurare", ne mărturi-seşte eleva Alexandra Olar-Pop din clasa a IX-a B.

Alte activităţi, de data aceasta de educaţie ecolo-gică, s-au desfăşurat cu elevii claselor a X-a care auecologizat zona Mamut şi cu elevii claselor a IX-acare au plantat 200 de fire de panseluţe şi garofiţe înjurul aleilor şi platoului colegiului, dar şi pe espla-nadă. Florile au fost achiziţionate cu banii rezultaţidin valorificarea deşeurilor de materiale plasticeprin proiectul iniţiat în urmă cu doi ani„Schimbarea începe cu tine” şi coordonat de cătredoamna profesor Adela Tudor.

Prin toate aceste activităţi, elevii au dobândit abili-tăţi şi competenţe necesare integrării sociale, profe-sionale şi culturale pe care le vor valorifica în expe-rienţele lor de viaţă, întrucât la vârsta formării perso-nalităţilor, căutării idealurilor şi modelelor, astfel depreocupări sunt necesare. n

Elev fruntaş Silviu ISPAS

30


Îndată ce razele soarelui au început să strălucească cu mai mare pute-re şi să ofere mult mai multă căldură pământului, noi, clasa a IX-a B, dela Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”, am vrut să aducem un strop deculoare şi un zâmbet în viaţa celor ce au aici a doua casă şi a celor care nevizitează. Cu ajutorul doamnei diriginte, profesor Adela Tudor, am reuşitsă achiziţionăm o mulţime de panseluţe pe care, în săptămâna „Să ştii maimult, să fii mai bun !”, le-am plantat în spaţiile verzi alocate în acest scop.

Am fost o echipă pe cinste. Ne-am ajutat reciproc şi am reuşit să creămun minunat aranjament de primăvară, plin de culori şi veselie. Cu toţii ne-am implicat foarte mult în această acţiune şi astfel am reuşit. Panseluţelenoastre arată extraordinar, mai ales acum, în contrast cu verdele copacilorcare dau culoare şi un strop de bunăstare celor ce le privesc. n

Elev Bianca BARSTAN, IX B

CU O FLOARE… SE CAM FACE PRIMqVARq

ARMATA,O [COALq ALTFEL

Văzându-ne visul cu ochii şiîncercând să dăm o formă viitoru-lui, am pornit cu sufletul plin dedorinţă de cunoaştere pentru des-coperirea propriului drum în vede-rea dobândirii unei cariere militareşi, astfel, în săptămâna 1-5 aprilie,noi elevii claselor a XI-a (companiaa II-a) din Colegiul Militar Liceal„Mihai Viteazul” am vizitat toatecategoriile de forţe şi instituţii mili-tare de învăţământ, iar de cum amcălcat pragul acestor unităţi milita-re ne-au fost prezentate tehnica şiactivitatea militarilor sau ofertaeducaţională în cazul instituţiilorde învăţământ.

Dis-de-dimineaţă, puţin ador-miţi, dar nerăbdători, pe data de 1aprilie 2013, am plecat din colegiuspre Sibiu, unde urma să dezlegămmisterul Academiei ForţelorTerestre „Nicolae Bălcescu”, o

7

7

instituţie de prestigiu la care visează mulţi colegi. Sespune că aici, în urma unei pregătiri aspre şi continuese definesc adevăratele caractere, forţele terestre nece-sitând implicare şi respect.

Apoi, ne-am continuat drumul spre Piteşti, la Şcoa-la Militară „Mihai Viteazul”, arma Tancuri şi Auto,unde printre multitudinea de tancuri şi armament amvăzut mult devotament şi multă implicare în vedereaperfecţionării studenţilor. Toate cadrele încercau să netransmită şi nouă admiraţia lor pentru arma din carefac parte, încercând să ne explice, într-un mod cât maiaccesibil nouă, fiecare taină şi curiozitate a armei şispecialităţii lor, dornice să ne atragă spre instituţia lor.Am fost emoţionaţi văzând că sunt cadre militare,care atât în interiorul unităţii, cât şi în afara acesteia,încearcă să se perfecţioneze şi să se autodepăşească.Pe urmă, am fost cazaţi în unitatea militară din Chitilapentru trei zile, unde am vizitat laboratoare fonicefoarte performante, puse mereu la dispoziţia cadrelormilitare pentru o continuă pregătire în domeniul lim-bilor străine, mai ales engleză.

Academia Tehnică Militară este, poate, una dincele mai prestigioase şcoli de învăţământ militar, noiam rămas uimiţi de grandoarea şi ordinea întâlniteaici. În plus, academia este plasată în centrulBucureştiului, ceea ce poate fi o oportunitate pentru

mulţi dintre studenţii dornici să întreprindă şi alteactivităţi relaxante şi culturale: plimbări pe bulevard,teatru, operă, cinematograf etc.

Tot în Bucureşti, am fost invitaţi să vizitămPalatul Parlamentului, un loc care ne-a marcat petoţi prin complexitatea construcţiei şi prin faptul cămaterialul utilizat este preponderent din România,acesta fiind a doua clădire din lume ca mărime dupăPentagon (S.U.A.).

Următoarea zi am trecut pragul Şcolii de Aplicaţiea Forţelor Aeriene, unde punctul central de interes afost aeronava MIG – 21 Lancer, dar n-au fost mai pre-jos nici celelalte aeronave (IAR-99 şi Puma 33); de ase-menea, am rămas impresionaţi de faptul că în cadrulacestei şcoli, elevii talentaţi au posibilitatea de a creaaeronave în miniatură.

La Academia Forţelor Aeriene „Henry Coandă” amavut ocazia să ne revedem foştii colegi, care la rândul lorne-au împărtăşit din experienţa lor proprie în academie.

Aşadar, excursia şi-a atins scopul, acela de a neforma o imagine complexă despre ceea ce înseamnăînvăţământul militar superior şi de a ne orienta încariera militară. n

Elev sergent Mirabela MEDVEI Elev caporal Vlăduţ PĂTLĂGICĂ, XI D

31


7

Se spune că omul fără vocaţie aparţine, de fapt,unui secol trecut, aparţine unui timp aflat în derizo-riu, fără nimic proiectiv, surpat într-o rutină incasa-bilă: vocaţia sa e de a nu ieşi din şir. În societateacontemporană, fiecare dintre noi are un scop speci-fic, cu alte cuvinte, o misiune a vieţii care te ajută sădecizi dacă accepţi sau nu o carieră şi ce fel de relaţiiprofesionale şi personale contribuie la realizarea sco-pului tău. Vocaţie, chemare, predispoziţie suntnoţiuni ce leagă acţiunile şi visele oricărui tânăr deideea că viaţa este o sumă de experienţe, iar fiecareexperienţă ne face mai mari. Adolescenţii care-şidescoperă vocaţia vor considera şcoala o punte depropulsare spre o profesie sigură şi onorantă, vorconştientiza că „suntem aici să ne descoperim sineleşi să-l exprimăm în viaţă.”

În acest scop a fost gândit proiectul de partene-riat educaţional „Vocaţie şi educaţie”, iniţiat în lunafebruarie a acestui an şcolar, între Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul” Alba-Iulia, prin comandant,colonel Marcel Domşa, coordonatori parteneriat,prof. Cosmina Mircea, prof. Teodora Dăncilă, prof.dr. Paraschiva Fărcaş şi Colegiul Naţional Pedagogic„Gheorghe Lazăr” Cluj-Napoca, prin director, prof.dr. Mircea Bertea, coordonatori parteneriat, prof.Anca Hassoun, prof. dr. Corina Arghiuş. Grupurileţintă în acest proiect sunt elevii claselor a X-a B,a X-a C (Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”Alba-Iulia) şi elevele clasei a X-a B (ColegiulNaţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”Cluj-Napoca), iar beneficiari direcţi şi indirecţi, ele-vii şi profesorii implicaţi în realizarea activităţilor,profesorii diriginţi, elevii şi profesorii din instituţiilepartenere. În luna martie, a fost lansată de cătrecolegiul militar albaiulian invitaţia la un atelier decreaţie cu tema Ceea ce ne uneşte (poezie, proză,coregrafie, eseu, grafică, traduceri pornind de latema proiectului), produse care au fost prezentate laprima reuniune de proiect şi incluse într-o revistărealizată în colaborare, ca produs al proiectului.

În data de 2 aprilie 2013, în cadrul săptămânii „Săştii mai multe, să fii mai bun” a avut loc la colegiulmilitar prima reuniune de proiect cu titlul „Străjeri încetatea Marii Uniri”. Cu acest prilej, elevii militari audovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, că pot orga-

niza şi desfăşura activităţi menite să promovezemunca în echipă, să stabilească punţi de comunicare şiprietenie, care să lege două judeţe încărcate de istorieşi cultură. În acest sens, elevii colegiului militar alba-iulian le-au prezentat colegelor clujence câteva dintreelementele care compun viaţa cazonă: prezentareaspaţiilor în care învaţă, a spaţiilor de cazare, a perfor-manţelor încununate de-a lungul timpului, a ţinuteimilitare. Surpriza a constituit-o un exerciţiu militardemonstrativ cu armele, exerciţiu pregătit de elevi încadrul orelor de pregătire militară.

În Sala de festivităţi a colegiului a fost organizat unminispectacol intitulat Carte de vizită, în care au fostîmbinate elementele de tradiţie populară şi celemoderne; melodiile interpretate de elevul fruntaşGhişoiu Radu au stârnit ropote de aplauze şi au reu-nit elevii celor două colegii într-o horă a prieteniei,valsul vienez interpretat de elevii fruntaşi TomaRobert şi Bogdan Ioana a constituit un preambul pen-tru reiterarea balurilor de altădată, într-un decormodern, dansul country interpretat de elevele frunta-şe Anghelea Cătălina, Borş Raluca, ZugravuAnamaria, Dima Alexandra au adus vestul mai aproa-pe, dansul popular interpretat de elevul fruntaşOnofrei Felix în acompaniament muzical, dar şi în rit-mul bătăilor din palme şi-a găsit adepţi şi în rândulcolegelor clujence. Delia Toderici de la colegiul peda-gogic a interpretat împreună cu Radu Ghişoiu omelodie populară, aspect ce a demonstrat că altruis-mul şi colegialitatea sunt valori pe care elevii impli-caţi în proiect le fundamentează.

Chiar dacă provin din judeţe diferite, în prezenta-rea şcolii şi a oraşului ca pe a doua lor casă, eleviinoştri au demonstrat că şi-au însuşit pe deplin semni-ficaţia cuvintelor lui Vasile Alecsandri: „Poţi să cutre-ieri lumea toată şi să te minunezi de realizările civili-zaţiei, dar nimic nu-i mai fermecător decât colţul depământ pe care te-ai născut.” Ilustrând realităţile vieţiilor cotidiene, punctele lor comune de interes, activită-ţile specifice instituţiei lor de învăţământ – profilvocaţional, comunităţii din care fac parte, variateleforme de exprimare utilizate în derularea proiectuluidobândesc un rol formator, iar rezultatul actului lordevine atât cartea de vizită a tânărului, cât şi a institu-ţiei în care învaţă. n

Coordonatori proiect: profesor Cosmina MIRCEA

profesor Teodora DĂNCILĂ


VOCA]IE [I EDUCA]IE

32

DESPRE NOI

Liceul militar ne oferă cel mai complex senti-ment pe care l-am trăit până acum, acestapunându-şi amprenta, în cei patru ani petre-

cuţi aici, asupra tuturor celor care au reuşit în viaţă înurma încheierii acestei etape.

Greutăţile sunt multe deoarece succesul ceresacrificii, însă acele clipe sunt depăşite prin rememo-rarea unui moment deosebit pentru fiecare dintrenoi, elevii din liceul militar, acel moment este depu-nerea legământului din clasa a IX-a. „Mă leg să învăţcarte… pentru a servi cu destoinicie patria şi ArmataRomâniei”, aceste cuvinte încă trezesc în noi un sen-timent puternic, un fior care de multe ori duce laapariţia lacrimilor. Căutând o ieşire către împlinireaidealurilor noastre, reuşim să facem faţă tuturor

încercărilor ce apar în drumul nostru. Cu toate căsuntem departe de tot ceea ce ne definea până acum,am întâlnit aici ceva ce nu cred că vom mai întâlni –prietenia adevărată.

Aceste „mici jertfe” pe care noi le ofeream doar dindurere şi tristeţe ne reaminteau de ceea ce am lăsat înurmă, îndreptându-ne spre ceva ce încă mai conside-răm că este respingător, spre necunoscut.

Cu toate acestea, am găsit un univers unic care sedeschide doar celor care sunt declaraţi „admis” la sfâr-şitul probelor, acest statut oferindu-ne o mândrieaparte care ne stimulează să ne formăm un caracteraflat în concordanţă cu cerinţele armatei. n

Elev caporal Adela CILIBIU, Elev fruntaş Cezara MORARU, X D


33

DRUMUL SPRE REU[ITq TRECE PRIN COLEGIUL MILITAR

LICEAL „MIHAI VITEAZUL”Ne

numărăm printre „ceialeşi”. Ambiţia ne-acălăuzit paşii dincolo

de porţile gri ce ascundeau o altăetapă din viaţă. Ne numărăm prin-tre beretele albastre, călăuzite deuniformele kaki în drumul nostruspre reuşită.

Astăzi, după trei ani petrecuţiîn băncile acestui colegiu, treiani în care am fost modelaţi cuconştiinciozitate şi devotament,ne reamintim zâmbind primiipaşi în cadenţă, sub privirilescrutătoare ale elevului gradat,prima defilare în faţa părinţilormândri sau primul nostru jură-mânt din cariera militară.

După trei ani, ne numărămprintre „sufletele tari” mândre deformarea noastră ca oameni,deplin încredinţate că am ales înperspectivă. Da! Suntem mândri,suntem olimpici, suntem sportivi,suntem artişti. Am demonstrat sistematic statutulnostru de luptători cucerind loc după loc în clasamen-tele concursurilor, medalie după medalie la competi-ţiile la care am participat şi am smuls publicului celemai sincere aplauze acolo unde ne-am făcut intrareape scenă. Aici este locul unde talentul prinde aripi,ajutat în „zborul” său spre înălţimi de o muncă perse-verentă şi ambiţia caracteristică fiecărui lemist. Acestliceu oferă oportunitatea de afirmare, valorifi -cându-ne la maxim potenţialul latent existent în fieca-re dintre noi. Suntem impulsionaţi de dascălii noştri,care văd dincolo de delăsarea caracteristică vârsteinoastre, care an de an ne îndrumă pe calea reuşitei.

Am realizat pe parcursul timpului că mulţi şi-ardori să fie în locul nostru, astăzi conştientizez că deci-zia de a alege colegiul militar a fost decisivă pentruformarea mea ca om. Aici, familia mea s-a îmbogăţitcu 26 de membri, oameni care m-au învăţat ceînseamnă noţiunea de camaraderie, m-au învăţat săapreciez valoarea unui om.

Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul” îi suntdatoare cu recunoştinţă deoarece, pe parcursul apatru ani, formează caractere care vor răzbi în viaţăsub egida reuşitei. Şansa mea a fost să ajung aici pen-tru a realiza că nu-mi doream nimic altceva. n

Elev caporal Diana – Cătălina FARA, XI A


34

FLORI DE RECUNO[TIN]q

Acum, când e atât de aproape clipa în care nevom lua rămas-bun de la tot ce au însemnataceşti patru ani de liceu, gândurile noastre de

recunoştinţă se îndreaptă către cei care ne-au fostmentori, părinţi şi prieteni în această perioadă petre-cută aici, profesorii noştri.

Acum patru ani intram pe poarta liceului,lăsând în urmă, fiecare din noi, familii, prieteni,locuri dragi, avântându-ne în necunoscut nesiguri,timizi, poate puţin temători, dar cu sufletul deschisla tot ceea ce avea să urmeze. Nu ştiam ce neaşteaptă, dar v-am găsit aici pe voi, cei care aţivegheat asupra noastră, ne-aţi arătat drumul şi înfaţa cărora azi ne înclinăm. Dumneavoastră vădatorăm tot ceea ce ştim şi suntem astăzi, iar pen-tru asta vă mulţumim, stimaţi profesori!

Vă suntem recunoscători pentru aceşti ani în care,cu dăruire şi pricepere, aţi pus cărămidă peste cărămi-dă, contribuind astfel la formarea noastră ca oameni…ani în care ne-aţi învăţat multe lucruri, ani în care ne-aţi fost alături la bine şi la greu, ani în care v-aţi dorit

să nu rămână nimic neîmpărtăşit de dumneavoastră şineînţeles de noi, ani în care ne-aţi iubit şi ne-aţi doje-nit deopotrivă, ne-aţi sfătuit şi susţinut, ne-aţi fostexemplu şi îndemn. Nu vom uita hotărârea, dragostea,răbdarea şi profesionalismul care vă caracterizează defiecare dată când ne împărtăşiţi din cunoştinţele şiexperienţa dumneavoastră. Astăzi, când pregătiţi şiîncrezători, plecăm spre o altă lume, care în faţa noas-tră nu mai are uşi închise, vă promitem că vom conti-nua, oriunde am fi, ceea ce am început aici şi vă să asi-gurăm că truda dumneavoastră nu a fost în zadar.

La revedere, dragi profesori! vă spune la unisonCompania a III-a în aceste momente când inevitabiladespărţire am dori-o cât mai departe.

Lăsăm aici o parte din sufletul nostru şi luăm înschimb tot ce ne-aţi învăţat frumos şi de folos; luămcu noi amintiri şi imaginea dumneavoastră în proză şipoezii, în fracţii şi logaritmi, în culori şi portative,toate în nuanţe şi parfum de mulţumiri. n

Elev plutonier-major Adina STAN, XII A


35

VOCEA GENERA]IEI MELE


„Făcând ceea ce-ţi place, ajungi să fii liber şiplăcându-ţi ceea ce faci înseamnă, cu ade-vărat, găsirea fericirii”. În an terminal de

liceu militar, pot spune că această apropiere de finaliza-rea studiilor îşi lasă amprenta în sufletele generaţieimele, purtându-le spre începuturi. Parcă ieri, păşeamsfioşi pe porţile cetăţii uniformelor albastre cu vipuşcă,privind nedumeriţi la „agitaţia” ordonată în care îşi des-făşura fiecare părticica lui de activi-tate. Au urmat momente grele, darinedite, care pe parcurs s-au dove-dit a rămâne frumoase, dintre carenu pot să nu amintesc stângăcianoastră în învăţarea mişcărilorinstrucţiei de front sau în rezolva-rea sarcinilor didactice primite.Dacă înţelegi cu adevărat o proble-mă, răspunsul va ieşi la iveală, fiin-dcă răspunsul nu este separat deproblemă, iar noi, puii „bătrâneileoaice” – compania a III-a, cu aju-

torul colegilor mari, al doamnelor şi aldomnilor profesori, al instructorilor mili-tari am reuşit să ieşim triumfători, cufruntea sus, din toate greutăţile întâlnitepe parcursul celor patru ani de studiu.

Privind înapoi, înţeleg cu adevărat şirealizez că experienţa liceului militar astat la baza formării caracterelor noastreputernice şi a iniţierii noastre în tainelecamarazilor de arme, prin disciplina şiprofesionalismul de care a dat dovadă întratarea problemelor legate atât de viaţanoastră personală, cât şi de cea de noviciîn studiul milităriei.

Titu Maiorescu spunea: „Să-ţi păstreziemoţiile pentru ceea ce merită”, dar nupot să-mi stăpânesc o lacrimă ce stă să searunce din înaltul ochilor, atunci când măgândesc că finalul este aproape şi voipărăsi liceul militar pentru a urma o altă

etapă a studiilor militare, şi, implicit, a vieţii. Acestlucru înseamnă că, deşi am fost privaţi de anumitelucruri pe care elevii civili le consideră strict necesare,deşi am suferit cumplit în timpul nopţilor albe, reali-zăm cât de dulce şi scumpă inimii şi ochilor e dimi-neaţa, ne dăm seama de ceea ce merită cu adevărat. n

Elev plutonier Marian UNGUREANU, XII A

36

PA[I CqTRE O CARIERq DE VIS

Deşi la început păreau a fi o eter-nitate, cei patru ani de liceu s-au scurs mai rapid decât s-ar fi

aşteptat cineva dintre noi. Cuprins denostalgia anilor trecuţi şi de emoţiile exa-menelor, noi, elevii claselor a XII-a, pri-vim cu mândrie înapoi, încercând să des-prindem câteva impresii despre loculunde ne-am maturizat.

Doar auzind de Colegiul Militar Liceal„Mihai Viteazul”, te duci cu gândul la oprestigioasă instituţie de învăţământ careformează şi cultivă adevăraţi oameni, viito-rii ofiţeri ai Armatei României. Să nuuităm faptul că instituţia pe care o vomabsolvi se situează printre primele la nivelnaţional, oferindu-ne şansa de a obţineperformanţe remarcabile la învăţătură, laolimpiadele şi concursurile şcolare. Cusiguranţă aceste performanţe se datoreazăîn mare parte şi profesorilor, adevăraţi pro-fesionişti în meseria lor, dar şi bazei mate-riale existente în colegiu.

Pe lângă învăţătură care are un rol pri-mar în viaţa liceenilor, colegiul militar oferăposibilitatea practicării unor activităţiextracurriculare: sportive, cul tural-artistice.

Lăsând la o parte activităţile care se des-făşoară zilnic, învăţăm să fim adevăraţicolegi, camarazi care respectă şi sunt res-pectaţi. Poţi deosebi cu uşurinţă un elev alcolegiului militar de unul al unui liceu civilîntrucât acesta va fi mereu ordonat, bineorganizat şi punctual. Consider că cei patruani petrecuţi aici, în această instituţie cene-a fost a doua casă, sunt cei mai frumoşidin viaţa noastră, văzută prin ochii noştride viitori absolvenţi. n

Elev sergent-major Doru REBREAN, XII B


37

CEI MAI FRUMO[I ANI AI VIE]II

Păşind timizi şi plini de speranţe pe trepteleunei instituţii de învăţământ militar de renu-me, priveam încrezători şi curioşi unii la alţii,

neştiind ce ne aşteaptă. Adunaţi pentru prima dată peplatoul Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul”,aşteptam cu sufletul la gură să ne auzim numele cititde domnul locotenent Florin Gândilă, pentru repartiţiape clase. Aşa a început povestea noastră, care s-a dove-dit a fi una plină de necunoscut, cu mult suspans şiperipeţii. A sosit momentul mult aşteptat când am pri-mit uniforma militară şi, deşi atunci o purtam stângaci,eram cei mai fericiţi elevi. Am învăţat să mergem cuplutonul în cadenţă sub îndrumarea primilor elevi gra-daţi, ne-am cunoscut dirigintele care urma să ne călău-zească paşii pe parcursul celor patru ani, am legat prie-tenii şi, mai presus de toate, am învăţat ce înseamnă săfii un adevărat coleg şi un bun camarad.

Am petrecut momente de neuitat, am avut partede clipe frumoase, dar şi dificile, pe care, însă, le-amtrecut cu brio sub îndrumarea comandantului decompanie şi a profesorilor. Ne-am bucurat de fieca-re excursie, de fiecare competiţie pe care am câşti-

gat-o, mândrindu-ne că suntem „leii din companiaIII”, dar am şi suferit când ne părăsea câte un coleg.Deşi uneori eram copleşiţi de cantitatea de informa-ţii pe care trebuia să o acumulăm, împreună, ca untot unitar, am reuşit să ne descurcăm şi să trecempeste orice problemă.

Am învăţat să îmbinăm utilul cu plăcutul, ştiinţeleumane cu cele reale, prietenia cu spiritul competitiv.Împreună am petrecut momente de neuitat, care şi-aulăsat amprenta în sufletele noastre şi care ne-au gene-rat sentimente atât de profunde, încât nu pot fi expri-mate în cuvinte.

Colegialitatea, ambiţia, toleranţa, respectul, onoa-rea şi demnitatea sunt doar câteva din calităţile pe carele-am acumulat în decursul celor patru ani şi pentruaceasta trebuie să fim recunoscători cadrelor militareşi didactice pentru sprijinul şi încrederea acordate.

Nu vom putea uita niciodată aceşti ani minunaţi,ani în care am râs, am plâns, ne-am bucurat şi amsuferit împreună, făcând parte din marea familie aColegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul”. n

Elev plutonier Iulia – Ştefana SĂCĂDATElev sergent-major Dan PĂTRUŢIU, XII C


38

CLIPE DE NOSTALGIE


39

Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” … unnume pe care l-am pronunţat timp de patruani şi al cărui ecou o să ne răsune în suflete o

viaţă.Noi am fost plutonul patru, promoţia 68, „Aurel

Vlaicu – 100” şi, chiar dacă peste ani, lumea nu o săne mai pomenească aşa mult, noi am fost 22 sufletecare, timp de patru ani, au purtat pantalonii cuvipuşcă roşie şi au defilat pe platoul acestei unităţi.

Ne aducem aminte acum de sentimentele pe carele-am traversat atunci când am fost admişi în acestcolegiu. Ne simţeam mari, încrezători, puternici,sentimente care au dispărut atunci când am începutclasa a IX-a, pentru că orice început este greu, iar înacest colegiu, ca să rezişti, e nevoie de multă muncăşi disciplină. Uşor, uşor am depăşit toate obstacoleleşi cei patru ani au trecut repede, patru ani pe careacum îi privim cu nostalgie şi despre care vorbim cu

un zâmbet melancolic pe buze. Acum, în pragulabsolvirii colegiului, ne amintim de toate clipele fru-moase pe care le-am trăit, pentru că, deşi pare greude crezut, ceea ce rămâne după liceu sunt clipelefrumoase.

Pentru noi, elevii, colegiul militar a reprezentatprima etapă în formarea noastră ca militari. Ceipatru ani petrecuţi aici şi-au pus amprenta asupranoastră prin faptul că ni s-au deschis ochii asupra aceea ce vrem să urmăm mai departe.

Acum, la finele clasei a XII-a, dorim să transmi-tem colegilor mai mici mult succes în continuare şiseriozitate în pregătire, iar profesorilor şi cadrelormilitare multă răbdare şi înţelegere cu generaţiilecare vor veni. n

Elev sergent-major Liviu - Vlăduţ VÎLCEANUElev sergent-major Dănuţ MUCEA, XII D

FR`NTURI

Clasa a XII-a, un nume generic dat unui an încare viaţa începe să-şi arate colţii, un an încare înveţi cum să fii adult. Lemnul pupitru-

lui tău pare deja mult prea tare. Te dor coatele de atâtafrământare. Te uiţi la ceas, minutele trec precum frac-ţiunile de secundă… orele nu mai au niciun sens. Prinfaţa ta, trec sute de semne pe care le ţii minte, parcădintr-o carte prăfuită, dintr-un trecut care acum pareatât de îndepărtat, pare trecut în neant.

Îţi ridici privirea, uitându-te la persoanele din jurultău şi te întrebi cine sunt şi ce vor. Deodată te izbesczeci de cifre în minte şi amintiri care sunt ameninţatecu dispariţia. Au trecut deja patru ani; din copiii caream fost când am intrat pentru prima dată pe porţileliceului, am ajuns acum, aproape maturi, căutând unviitor în zbuciumatul fior al vieţii ăsteia. Încetul cuîncetul devii paranoic… nu mai ştii cine te ajută… saucum te ajută.

Te închizi în tine ca într-o cri-salidă. Te protejezi excesiv şi cucât încerci să asimilezi maimulte, cu atât pare că nu mai aiîndeajuns timp. Te înnebunescsutele de cifre şi statistici…Bacalaureatul, admiterea, mate-rii, locuri, ofiţeri, subofiţeri…cuvinte de acest gen îţi bat înpereţii minţii… ai senzaţia că şicravata te sufocă şi sudori reci sescurg pe spate, dar stai drept.Ajutor! Pe figura cumva dispera-tă din cauza viitorului care vineprea repede se citeşte un mesajde ajutor. Închizi ochii pentrua-ţi odihni câteva secunde privi-

rea tulbure… pe interiorul pupilei îţi stau tatuate frân-turi de expresii… A.F.T… 30 locuri infanterie, varianta15, mate-info. Somnul îţi devine greu şi fără vise…visul… te chinui să-l faci posibil în realitate. Oara astaînseamnă să fii om mare? Tot timpul copilăriei nedoream să creştem mari.. acum că suntem în pragulvieţii adevărate, devenim nostalgici… ne vrem din noucopii… fără probleme.

Se termină liceul… parcă peste tot ce a însemnatcopilărie se trage cortina. Suntem oare pregătiţi săluăm viaţa în piept? Alte numere, cifre şi statistici îţiapar… câţi vor reuşi?

Viaţa… poate asta ne sperie, în general. Poate ideeacă după vara asta te înveţi singur de-acum. Clasaa XII-a… finalul unei perioade… începutul alteia…începutul restului vieţii tale. n

Elev caporal Bogdan-Teodor TRIFAN, XII E


Moto: „Ne curge-n vine acelaşi sânge albăstrui,Şi cu privirea-n vânt, cu flamurile arse,

Sta-vom drepţi în faţa sorţii.”

40

MODELE MILITARE

Înviaţă avem nevoie de ajutor pentru aîndeplini anumite activităţi, dar noi,oamenii şi, în special, elevii nu ştim

să ne manifestăm recunoştinţa faţă de cei ce neajută, pentru că exigenţele şterg recunoştinţa.

Recunoştinţa este definită ca fiind sentimentulobligaţiei morale faţă de un binefăcător. Viaţa nune-a oferit încă suficiente experienţe pentru agăsi oameni cărora să le fim recunoscători pentruanumite binefaceri, însă în viaţa elevilor existăoameni ce merită toată recunoştinţa noastră,cadrele militare.

Cadrul militar nu e neapărat doar acea persoa-nă care predă o disciplină militară, şi care îţi des-chide drumul spre o viitoare carieră, ci este per-soana care te sprijină când întâmpini dificultăţi,care ştie cum să-ţi corecteze abaterea de la dru-mul corect, astfel încât să fie educativă. Exigenţalor vine din dorinţa de a ne ajuta să reuşim săobţinem performanţele, iar bunătatea, din dorin-ţa de a fi lângă noi, elevii din colegiul militar,întrucât suntem departe de familie şi tot timpulni-l petrecem aici.

La început, viaţa şcolarului este grea şi ni separe că toată lumea e împotriva noastră, dar lasfârşitul vieţii de licean, când privim înapoi şivedem tot drumul parcurs, abia atunci realizăm câtde mult ajutor am primit de la cadrele militare.

Stimate cadre militare, noi vă suntem recunos-cători pentru toată munca depusă şi interesulmanifestat pe tot parcursul acestor ani şi să ne ier-taţi dacă nu am ştiut să vă arătăm că pentru noicontaţi cu adevărat şi că poate v-am judecat greşitatunci când, de fapt, pedeapsa era doar o încercarede a ne întoarce pe drumul corect.

Veţi rămâne mereu în inima şi amintireanoastră şi ne dorim din suflet să vă urmămpaşii în cadenţă! n

Elev sergent Lavinia – Patricia POPA, XII E


41

PORTRETUL ABSOLVENTULUI

Iată… ieri eram „bobocii” care învăţamsă păstrăm cadenţa paşilor spre iniţiere,cei care priveam speriaţi la mulţimea

vipuştilor de roşu aprins şi la gradele de elevsergent - major. Iată-ne ajunşi la sfârşitul celorpatru ani de liceu, în pragul examenelor şi aldespărţirii de marea familie a „beretelor albas-tre” din acest colegiu. Timpul trece fără ca noisă-l putem opri, însă ceea ce putem face estesă-l folosim la maxim. Patru ani sunt pentruunii mulți, pentru alții pot fi puțini, pentrumine însă, cei patru ani petrecuți în uniformaalbastră de licean militar au fost cei care mi-audefinit personalitatea și drumul în viață.

Acum patru ani pășeam cu emoție peculoarele colegiului încercând să memorez sălile declasă și laboratoarele - unul dintre ele avea să-mi devi-nă, în timp, a doua sală de clasă; este vorba de cabine-tul de istorie. Treptat, am descoperit oamenii: cadreledidactice și militare de o înaltă ținută morală și profe-sională, elevii mai mari pe care îi priveam cu admira țieși colegii care, în scurt timp, mi-au devenit cei maibuni prieteni. Chiar dacă pare greu de crezut, cu toțiiam ajuns să formăm o mare familie, să ne maturizăm șisă ne asumăm responsabilitățile care ne revin. Toateacestea nu ar fi fost posibile într-o altă instituție deînvățământ liceal; numai aici se formează caractereputernice, disciplina, rigurozitatea și respectul impusede sistemul de învățământ militar și de o educație la celmai înalt nivel, oferind toate premisele necesare obți-nerii de performanță și garanția unei cariere de succes.

Nu orice colegiu se poate mândri cu rezultate deexcepție la olimpiadele școlare, competițiile sportivesau concursurile artistice. Mă bucur că, alături decolegii mei, am reprezentat cu mândrie colegiul laolimpiada națională de istorie și șah, la competițiile dedezbateri, precum și la faza națională a concursului„Cultură și Civilizație în România”. Am reușit să-migăsesc aici vocația, am reușit să-mi urmez pasiunile șisă dau formă viitorului. Rezultatele obținute se dato-rează, în primul rând, condițiilor deosebite oferite de

instituția noastră, sprijinului pe care l-am primitîntotdeauna din partea conducerii colegiului, a cadre-lor didactice și militare și, nu în ultimul rând, bazeimateriale a colegiului.

Mă număr printre cei care au avut șansa de a par-ticipa la reuniunile de proiect ale parteneriatului mul-tilateral Comenius: „Let’s promote and share the beau-ty of our regions”. Acesta mi-a oferit șansa să calc peurmele romanilor și grecilor, să vizitez locuri în careistoria este încă vie; astfel, cunoștințele dobândite dincărțile de istorie au prins viață sub ochii mei. Aceastăexperiență mi-a adus nu doar cunoștințe noi, ci și posi-bilitatea de a interacționa cu tineri din întreaga Europă.Am constatat cu încântare că renumele colegiului nos-tru a trecut granițele țării, elevii și profesorii din școli-le partenere privindu-ne cu profundă admirație.

Anii petrecuți pe băncile liceului militar m-au aju-tat să devin o persoană matură, încrezătoare în forțeleproprii și să privesc cu încredere spre viitor. Ieri măuitam pe tablourile promoţiilor anterioare, acum răs-foiesc propriul album şi încerc să trăiesc intensmomentele rămase în colegiu, momente care au înce-put cu un epolet albastru şi care s-au terminat cu unepolet roşu de „ABSOLVENT”. n

Plutonier - adjutant Alexandra OLTEAN, XII B


42

VISELE DE IERI, REALITATEA DE AZI…

Parcă doar ieri pășeam timide pe poarta loculuipe care aveam să-l numim “a doua casă” pen-tru următorii 4 ani. Ne amintim perfect emo -

ția care ne încerca așteptând pe platou, înconjurate dealți 100 de boboci la fel de nerăbdători ca şi noi să îşiaudă numele strigat pentru a afla în ce pluton va firepartizat, nerăbdătoare să îi cunoască pe cei alăturide care vor petrece mai mult timp decât cu propria lorfamilie de acum înainte. Lunga noastră călătorie înviața de LM-ist abia începea.

Acum, la aproape 2 ani de la absolvire, încă nuputem să realizăm cât de repede s-a terminat. Undesuntem acum, ce o să devenim în curând şi ce fel deoameni suntem se datorează şi vieții petrecute încurtea Colegiului Militar Liceal “Mihai Viteazul”, dar,mai ales, oamenilor pe care i-am cunoscut cu aceastăocazie. Din punctul nostru de vedere, oamenii deose-biți își pun amprenta asupra noastră: colegi, profesori,cadre militare, cu toții ne-au inspirat şi ne-au îndru-mat pașii înspre ceea ce suntem acum. Traiul încomun a legat cele mai sincere şi pure prietenii.Colegii noștri au devenit frații noştri, în ei am găsitîntotdeauna un real sprijin în orice situație. Toate năz-bâtiile, supărările, dar şi fericirile ne-au apropiat şi ne-au făcut prieteni pe viaţă!

Multitudinea activităților la care am avut acces,sportive, culturale, științifice, proiecte internaționale,schimburi de experienţă cu alte şcoli, ne-au lărgit ori-zonturile cunoașterii şi ne-au îmbogăţit perspectivaasupra vieții. Din postura de studente, vrem să nemenținem la nivelul așteptărilor şi, de ce nu, să țintimmai sus, participând la concursuri de admitere pentruobținerea de burse Erasmus. Avem avantajul experie-nței anterioare şi încrederea dobândite în decursulcelor 4 ani de liceu.

Noi ne-am atins obiectivul prin muncă, perseve-renţă şi beneficiind, de asemenea, de sprijinul profeso-rilor şi al cadrelor militare; visul de a deveni studențiai Academiei Tehnice Militare este realitate. Credeamcă va fi mai greu, dar faptul ca suntem împreună, ală-turi şi de colegii mai mari care ne-au sprijinit şi ne-au

sfătuit, adaptarea la stilul nou de învățat, unul bogat îninformații şi nu la fel de structurat ca în liceu, a fostmai uşoară. Suntem cu sufletul alături de mai miciinoștri colegi cărora le dorim mult succes în îndeplini-rea propriilor vise. Să aibă încredere în cei care îiîndrumă, crezându-ne pe cuvânt când spunem că auparte de toate condițiile necesare obținerii de rezulta-te satisfăcătoare şi chiar superioare.

Privim cu încredere spre viitor, conștiente că ceeace suntem se datorează într-o anumită măsură timpu-lui petrecut în colegiul militar. Simțim că porțile aces-tuia ne vor fi mereu deschise şi, în sânul marii familiipe care o reprezintă, ne vom regăsi întotdeauna! n

Studente Academia Tehnică Militară, Claudia TRIF, Iulia NEAGOE, Maria GURZĂU,

Sabina CĂLUGĂR - absolvente promoţia 2011


43

GENERA]IA 1988, LA RAPORT DUPq 25 DE ANI

Anul 1988, luna lui iunie. 163 de absolvenți pre-zintă un ultim onor comandanților, părințilorși întregii asistențe prezente, înainte de a se

arunca în valurile vieții.Au trecut 25 de ani; 25 de ani de muncă, examene,

reușite sau nereușite, bucurii sau necazuri… Un lucrua rămas întipărit în amintirile absolvenților de atunci:cei patru ani în care au îmbrăcat uniforma albastră cuvipușcă. Ce a însemnat pentru ei liceul militar? Cu cevise au venit în suflet? Ce i-a învățat LM-ul și ce audus cu ei mai departe?

Am avut plăcerea ca o parte dintre absolvenții deacum un sfert de secol să aibă amabilitatea de a-și dez-vălui gândurile despre acele vremuri.

Sintetizând cei patru ani de liceu, Nicolae Avrămuțsusține că: „am învățat să-i apreciez pe cei din jurulmeu, pe colegii alături de care am trăit 4 ani din viață...și pe care sunt nerăbdător să-i întâlnesc”.

Pentru Daniel Nistor, cei patru ani au însemnat„demnitate, onoare, un îndemn spre pricepere şi înţe-lepciune”, iar experienţa acumulată „a contat foartemult: am învățat să ne respectăm, să fim uniți, să-l aju-tam pe cel care avea nevoie – toţi pentru unul şi unulpentru toți! Consider că experiența anilor de liceu afundamentat ceea ce sunt acum. Le mulțumesc profe-sorilor şi cadrelor militare că au știut – în mare măsu-ră – să ne îndrume spre atingerea ţelurilor.”

Eugen Solcan îşi aminteşte cu plăcere „mai mult decolegi decât de viața trăită acolo, care nu a fost chiarușoară. Dar e tinerețea noastră şi de asta ne amintimcu duioșie. Restul experiențelor... acum sunt amuzan-te, haioase, ne dau fiori de plăcere […]. Cred că cei maimulți dintre noi am rămas cu plăcerea de a ne revedea,cu sentimentul apartenenţei la un grup cu legături pecare mulţi nu le pot înțelege.”

Pentru Marcel Niţan, cei patru ani de LM-ist auînsemnat „începutul unei cariere interesante şi alunei vieţi frumoase... şi un prim articol publicat într-o revistă scrisă, în supervizarea prof. Cioară”, iardespre cât de determinantă a fost experienţa acumu-lată, afirmă că „... şi acum (la 43 ani) am modele de

comportament însuşite în liceu. Ar trebui să enumărtoți profesorii, dar nu aş vrea să omit în modnedrept pe cineva.”

Poate cea mai bună descriere a Colegiului Militar,de acum şi de atunci, a sintetizat-o Cornel Nae: „Înprimul rând, anii de liceu au fost anii tinereţii noastreşi orice nuanţă gri păleşte în faţa acelei exuberanţetinereşti, pline de culori vii, în care nu conta decât pre-zentul. Sunt multe de spus şi de cuprins în câtevacuvinte. Din punct de vedere educaţional, sistemul arămas un ideal, comparativ cu ceea ce ne confruntămastăzi ca părinţi de elevi în liceele patriei. Nu pot să uitdăruirea multor profesori cu har care nu ajungeauîntâmplător la catedră în liceu şi mulţumită căroramulţi dintre noi am devenit ceea ce suntem astăzi.Despre partea militară, pe care ne-am asumat-o şicare era specifică zilelor respective, putem să ne adu-cem aminte, evident, şi de exagerările unora (eramtotuşi nişte copii), însă este bine să ne gândim şi noi laatitudinea noastră ulterioară. Dacă ne-am însuşitceva, dacă am învăţat ceva şi dacă am reuşit să fim noiînşine nişte educatori mai buni, atunci putem să spu-nem că am învăţat şi din greşelile altora… . Una pestealta, liceul pentru mine a fost un prilej de a mă putearaporta la cei din jurul meu, de a învăţa de la mulţi cepoate nu ştiam, de a relaţiona intens, de a-mi faceprieteni cu care şi astăzi, oriunde am fi, discut cu drag.Astăzi perspectivele sunt puţin diferite[…] Cred căliceul de atunci şi-a făcut datoria faţă de noi şi cred căliceul de astăzi trebuie să ţină pasul cu realităţile ce neînconjoară, să ofere societăţii absolvenţi bine orientaţişi ancoraţi cultural, ştiinţific și, de ce nu, şi emoţional,astfel încât să ne putem mândri cu ei ulterior şi săputem spune că «şi el este LM-ist.».”

Nic Bîrsan descrie anii de liceu prin prisma cuvân-tului „izolare”: „Este cuvântul care-mi vine prima datăîn minte atunci când mă gândesc la anii de liceu.Atunci chiar resimțeam cu toții acea izolare, însăcurând am realizat că am avut noroc să trăim într-ocolectivitate închisă, departe de problemele şi obiceiu-rile românilor din acea perioadă. Fără s-o știm, re-


44

creasem acolo ceva asemănător satului românesc, deșiacesta se îndreptase de mult spre dispariție – nuconta, gena era încă în noi. În acea comunitate autore-glantă, am descoperit că e mai important să facem «cespune popa» decât să copiem obiceiurile lui. Probabilinocenţa noastră se făcea vinovată de alegerea corec-tă, deși în jurul nostru erau destui răspopiți. Prin cărți-le pe care le citeam, discuțiile pe care le purtam, dori-nța de a face ceva împreună şi, mai ales, prin continuapoftă de căutare şi autodepășire, ni s-au deschis ochiiminţii. Acea carantină de patru ani s-a dovedit a fimediul ideal pentru tratarea miopiei adolescentinechiar dacă, ne-ar plăcea să credem, am mai păstrat înnoi ceva din specificul acelei vârste.” Despre experien-ţa acumulată îşi aminteşte că „în cercetarea aplicativăa contat ini țierea în diverse discipline precum mate-matica, fizica sau chimia. Aceasta a ajutat mai târziu laînțelegerea unor fenomene mai complexe, pe care să lecontrolez în zecile de proiecte care au urmat. De un

real folos în meseria de inginer au fost şi abilitățile decomunicare dobândite atunci. Totuși, mult maiimportant a fost faptul că acolo, fiind izolat de ţara lui«merge şi aşa», am învățat să aleg calea dreaptă pen-tru a putea rămâne vertical. Poate, uneori, s-a dovedita fi un urcuș mai greu, însă succesul a fost cu atât maisavuros, iar drumul parcurs până la el, totdeauna fru-mos şi captivant. Mă întreb dacă am reuşit să transmitasta şi studenţilor mei...”

Aş vrea să spun că mi-e dor de toţi colegii din liceumilitar, mai mult decât de alţi foşti colegi, poate prinprisma faptului că nu am avut cinstea de a mă numă-ra printre cei 163 de absolvenţi ai promoţiei 1988. Şiacest lucru m-a făcut să nu ratez niciun prilej de a mărevedea cu cei care, în timp, au devenit și am devenitOAMENI şi cu OAMENII care ne-au îndrumat să fimceea ce suntem azi. n

Profesor Lucian Daniel IRIMIELMMV 1984 – 1987

45


CARACTERUL FORMATIV ALACTIVITq]ILOR EXTRACURRICULARE

Activitățile extracurriculareau o istorie îndelungată,ele au apărut odată cu sis-

temul de învăţământ din nevoia şidorința de a continua, într-un alt fel,poate mai plăcut, poate mai rela-xant, activitățile desfășurate în tim-pul orelor de curs.

Îndrumați de dascălii lor, tineriiau dorit mereu să-şi descopere şisă-şi cultive talentele, să cânte, sădanseze, să picteze, să organizezespectacole sau expoziții, să creeze,să facă excursii, expediții şi drumeții, să-şi îmbogă-ţească cunoștințele, să participe la competiții sporti-ve sau științifice, într-un cuvânt, să se autodepășeas-că. Fiecare generație își amintește cu plăcere deaceste manifestări culturale şi educative în care auinvestit timp, energie şi, mai ales, pasiune. Dacăorele de curs nu reușesc mereu să stârnească intere-sul, dacă pentru teze nu se învaţă întotdeauna cudrag, la acest gen de activități se participă aproapefără excepție, cu multă dăruire.

Nimic nu s-a schimbat, doar calendarul își întoar-ce în mod inexorabil filele în lungul drum al zilei cătrenoapte. Elevii continuă să-şi dorească să organizezemanifestări artistice, să urce pe scenă şi să ne uimeas-că, să învețe să-şi depășească limitele, timiditatea, săcapete încredere în forțele proprii, să-şi cultive gustulpentru frumos, pentru artă, să-şi dezvolte simțul artis-tic, dorința de se implica, de a participa şi de a evoluaşi în alte grupuri decât cel al clasei. Astfel, dacă negândim mai bine, toate aceste activități desfășurate înafara curriculei, formează un alt fel de „şcoală”, unspațiu privilegiat în care se formează caractere, se cul-tivă calități umane de excepție, se cultivă sensibilitateaartistică şi dorința de autodepășire.

În colegiul militar, fiecare elev își alege un dome-niu de activitate sau de exprimare artistică ce îi stâr-neşte interesul, îl motivează să participe şi să se impli-

ce şi îi permite să-şi afirme plenar personalitatea.Paleta largă a acestor activități cuprinde dansurimedievale, dansuri moderne şi de societate, dansuripopulare, interpretare vocală, grup satiric, cerc dedesen, pictură şi fotografie, precum şi variate activi-tăți sportive, cum ar fi baschet, handbal, minifotbal,karate, şah, tir, marş etc.

„În colegiul nostru, pe lângă activitatea de bază, ceade învăţământ, se desfăşoară o serie de activităţi extra-curriculare la care participă foarte mulţi elevi. Unadintre cele mai frumoase şi frecventate activităţi decătre elevi este cea din cadrul clubului unităţii. Încadrul clubului, elevii talentaţi ai colegiului dau frâuliber sentimentelor, descoperind arta în adevăratulsens al ei. Muzică, dans, poezie, teatru – toate repre-zintă fragmente de artă manifestată sensibil şi creator.Aici, elevii învaţă să se exprime pe scenă, participândla numeroase spectacole şi concursuri, organizate cudiferite ocazii în cadrul colegiului şi la invitaţia insti-tuţiilor de cultură din municipiu, participând activ lapromovarea colegiului atât pe plan local, cât şi naţio-nal. Numărul mare de formaţii artistice (formaţia dedans folcloric, dans sportiv, dans medieval, dans desocietate, dans tematic, formaţia de muzică uşoară,folk, interpreţi de muzică populară şi uşoară etc.) încare activează peste 100 de elevi, transpunerea activi-tăţii acestora în numeroase spectacole a căror calitate


46

a crescut de la un eveniment la altul demonstrează efi-cienţa educării elevilor din punct de vedere cultural-artistic, precum şi competenţa şi calitatea activităţiidesfăşurate în cadrul clubului” ne mărturiseşte pluto-nierul adjutant principal Florin Florea.

Elevii colegiului nostru participă în medie la 25-30de activităţi diverse pe semestru. În această cifră men-ţionată sunt incluse concursurile ştiinţifice extracurri-culare, proiectele educative, simpozioanele şi sesiuni-le de comunicări, precum şi activităţile cultural-artis-tice şi educative. La această cifră se adaugă, bineînțe-les, un număr extrem de important de competiţii şiactivități sportive individuale sau de echipă la care ele-vii militari participă în număr foarte mare.

Aşadar, considerăm că activităţile extracurricula-re, programele şi proiectele educative vin să comple-

teze şi să întregească activităţile şcolare, permiţândelevilor să se afirme şi să se defineascăexprimându-şi diferenţele, trăsăturile de caracter şipasiunile care-i definesc ca fiinţă umană. Ele au unrol complementar activităţilor didactice, urmărindlărgirea influenţelor educative şi formative exercitatede cadrele didactice în timpul procesului de învăță-mânt, având drept scop valorificarea şi dezvoltareaintereselor şi aptitudinilor elevilor, precum şi organi-zarea judicioasă şi atractivă a timpului lor liber.

Proiectele şi programele educative își propun dreptscop să dezvolte elevilor atitudinea civică, toleranţa,comportamentul civilizat, atitudini adecvate în pri-vinţa protecţiei mediului înconjurător, respectului faţăde semeni şi de natură, precum şi principii sănătoasede viaţă şi echilibru şi măsură în toate.

În concluzie, activităţile extra-curriculare, sportive, programeleşi proiectele educative nu fac altce-va decât să completeze şi să între-gească curricula, activităţile destudiu la clasă sau de pregătireindividuală, sprijinind dezvoltareaplenară şi armonioasă, într-unmediu sănătos, a elevilor militari,oferindu-le, în acelaşi timp motivede mândrie că aparţin acestei marifamilii care este cea a ColegiuluiMilitar Liceal „Mihai Viteazul”. n

Consilier pentru programe şi proiecte educative,

Profesor Carmen-Cecilia ROMAN


47

ELEVI [I PROFESORI… UN DESTIN

Când intri în sala de clasă, te întâmpi-nă un salut milităresc, rostit cu vociferme, pline de încredere, iar priviri-

le dascălului se intersectează cu inocențasufletească, sensibilitatea și elanul vital spe-cifice vârstei adolescentine, pe care le poțiîntrezări în ochii celor ce poartă cu mândrieuniforma militară.

Elevii sunt zilnic deschiși spre a acumulacât mai multe informații oferite prin profe-sionalismul dascălilor ce-i îndrumă, le urmă-resc îndeaproape fiecare pas, fiecare gest, fie-care vorbă, încât ai impresia că, pentru moment, te-aitransformat într-un posibil model de conduită mora-lă în viața adolescentului. În orice oră îi simți cum vorsă se apropie, să empatizeze, găsesc permanent tru-curi pentru a te face să-ți deschizi sufletul și mintea,pentru a te determina să-i incluzi în propria existență;și, la urma - urmei, viața dascălului este secătuită fărăcea a elevului. Doar relaționând, simțind, poți între-zări dincolo de uniforma militară talentul artistic alelevilor, manifestat prin creație literară, interpretaremuzicală sau dramatică și, nu în ultimul rând, dans.

Se naște, astfel, o poveste, o poveste de viață aicărei actanți sunt dascălii și, an de an, alți și alți elevi.Și, pentru că-n orice poveste există un tărâm magic,

al evadării din cotidian, elevii militari își găsesc unspațiu al etalării talentelor înnăscute în cadrulAtelierelor de creație literar-artistice pentru elevii șistudenții militari.

Și în acest an, la Câmpulung Moldovenesc, eleviidin cele trei colegii militare și studenții AcademieiForțelor Terestere ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu și-auîmpărtășit talentul artistic în cadrul atelierelor decreație literară, interpretare muzicală, artă dramaticăși dans, îmbinând totul într-un spectacol de o înaltăținută artistică.

Atelierul de dans a reunit elevii pentru a învăța șiexersa mișcările specifice unor dansuri noi, atât popu-lare, cât și dansuri de societate sau chiar sportive. La


48

interpretare muzicală, te simțeai în fața unor profesio-niști, indiferent de genul muzical abordat: nici unelev militar nu a mai doinit pe meleagurile luiCreangă precum elevul Ghișoiu Radu. Glasul săuînălțător a deșteptat în sufletele auditoriului mân-dria de a fi născut pe plaiuri mioritice.

Și muzica ușoară românească s-a bucurat de ofrumoasă interpretare și receptare a publiculuiadolescentin. A fost de admirat faptul că elevii auales să readucă în fața publicului cântece româ-nești mai vechi, și nu numai cele ce răsună frec-vent pe posturile de radio sau televiziune.Așadar, în sala de spectacole a colegiului militardin Câmpulung s-au auzit în cadrul atelierelormelodii interpretate cândva de MihaelaRunceanu, Gabriel Dorobanțu, Ileana Șipoteanu,Holograf și, nu în ultimul rând, voci de talieinternațională.

Atelierul de creație literară s-a desfășurat într-un cadru intim, îmbietor – sala de lectură a

bibliotecii colegiului militar dinCâmpulung, loc în care ne-am simțit

permanent vegheați de ochiulblând, de atenta privire a luiȘtefan cel Mare. Aici, elevii s-auexprimat în cântec și poezie, aurealizat împreună creații litera-re, au încercat să recunoascăprin prisma versurilor autorulacestora - o veritabilă activitatede cenaclu literar-artistic.

Indiferent de secțiunea lacare au participat, elevii noștri s-

au bucurat nespus să reîntâlneascăabsolvenți ai colegiului nostru, acum

studenți ai Academiilor militare – VidaDaniel, Ciofu Cosmin, Rus Florin, Ioniţă Gheorghe şi

Vuescu Augustin – semn că au avutîncredere în talentul lor descoperit pebăncile liceului și-l duc mai departe.

Într-o asemenea conjunctură,mân dria noastră, a dascălilor, a celorcare au contribuit cu câte puțin la for-marea acestor tineri, se redimensio-nează reunind trecutul cu prezentul șicu un viitor apropiat. Dascălul sevede pe sine. Destinul său e legat decel al elevilor săi. n

Profesor Simona-Simina MUREŞAN


49

MUZICA

Muzica este o artă, o armonie bine aleasă asunetelor astfel încât auzului să i se aştear-nă o mângâiere, o senzaţie al cărei rezultat

îmbracă frumosul. Aceasta este muzica: orele care stauîn spate, în umbra produsului finit, ore întregi nedor-mite, stresante, chinuitoare sunt parcă infime în faţacâtorva minute care oferă un zâmbet sau o lacrimăcelui care ascultă.

Aici, în liceu, poate cea mai mare calitate a acesteiarte este de a rupe monotonia, repetitivitatea progra-mului de zi cu zi, de a oferi o evadare, dar şi de a impu-ne caracterul şi personalitatea celui care o fredonează.

Mie îmi place să asociez muzica cu efectele unuidrog. Se practică din curiozitate, se găseşte interesantă,plăcută la început, dorită în cantităţi din ce în ce maimari pe urmă, însă are obrăznicia de a crea dependen-ţă, fiind imposibil de găsit un remediu stabil.

Astfel, pot spune fără greşeală că muzica îmbunătă-ţeşte, înfrumuseţează, colorează viaţa fiecăruia, deve-nind un excelent tratament pentru liniştea sufletului. n

Elev caporal Gabriel BURICEA, XI A


50

ARTA DESENULUI


51

Desenul este o reprezentare aunei figuri, a unui obiect, aunui peisaj pe o suprafaţă

plană folosindu-se puncte, linii, pete şisimboluri, dar aceasta este definiţiagenerală, nepersonalizată, care nuintră în corelaţie cu sentimentele mele.

La un nivel mai înalt, desenuldobândeşte semnificaţii mai profun-de, ample şi variate, în funcţie de per-cepţia fiecărei fiinţe umane. Acesteadiferă de la o simplă imagine pe ofoaie pentru necunoscători şi dezin-teresaţi, până la unica modalitate demanifestare şi singurul mod de a trăipentru artiştii dedicaţi întru totuldesenului, care au fost înzestraţi cutalent şi perseverenţă.

Pentru mine, desenul este omodalitate de a mă exprima, un modde a mă calma şi, totodată, un refu-giu. Când pun mâna pe creion, toatărealitatea sufocantă din jurul meudispare, toate grijile copleşitoare suntameliorate, se creează un zid invizibilîntre mine şi ceilalţi.

Sufletul îmi dictează ce să fac cumaterialul cromatic, mă determină săreflectez la existenţa mea şi la relaţii-le cu ceilalţi. Arta desenului are pen-tru mine o funcţie cathartică, elibera-toare şi, în acelaşi timp, o funcţie dere-creare a lumii şi a vieţii. n

Elev fruntaş Alex CHIROBAN, X E

UMORUL

Tot ceea ce produce râsul se numeşte umor.Umorul are un caracter specific; prin soluţiicaraghioase produce ilaritate. Persoanele

care au umor sunt acele persoane care prin comporta-ment sau limbaj şi în anumite contexte declanşeazărâsul. Umorul este influenţat de tradiţii, cultură, isto-ria unui popor sau diferă după poziţia pe scara socia-lă, de la mici bufoni şi clovni, la mari actori de satiră.

Umorul diferă, de asemenea, după anumite perioa-de istorice, multe glume din trecut nemaifiind actuale,pierzându-şi efectul de a produce hazul. De cele maimulte ori este benefic pentru om şi binevenit, daruneori, poate fi şi usturător prin ironie.

Umorul românesc prezintă atât elemente originale,cât şi aspecte împrumutate de la alte popoare. Avem

personaje legendare care au contribuit la umorul uni-versal, un exemplu este Păcală, nume derivat din ver-bul „a păcăli”.

În general, umorul este foarte uzual şi important înviaţa cotidiană, ajutându-ne să trecem peste unelemomente dificile şi, în acelaşi timp, relaxându-ne,creându-ne bună dispoziţie.

În colegiul militar, umorul cazon se manifestădivers, de la mici glume şi farse între elevi, la momen-te de spectacol şi concursuri, cum este Festivalul deUmor Cazon „Podul minciunilor”, organizat deAcademia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” dinSibiu, unde grupul satiric al instituţiei noastre estefoarte apreciat pentru umorul de calitate pe care îlpropune. n

Elev Adrian PETRUSE, IX E


52

APA VIE

Florile cu nume de fete mândre şi zâne, frea-mătul pădurii, poieniţele cu păsări, feţii fru-moşi, dragostea şi cătănia, dorul şi jalea,

bucuria şi tristeţea, luna şi soarele, frunzele şi albine-le, nădejdea în Cel de Sus şi teama de Ucigă-l toaca,toate, toate, se regăsesc în zestrea culturii populareromâneşti. Covoarele şi ştergarele ţesute în culorilecurcubeului, costumele de sărbătoare ale portului şiale sufletului, vasele de lut în formele lor graţioase,prispa şi pridvorul sculptate în dantelării rafinate,toate spun istoria acestui neam de români, povestescviaţa şi sufletul ţăranilor, munca, cinstea, vrednicia şieroismul iubitorilor de ţară. Basmele visate şi făuritecu mult har în limba cea dulce „ca un fagure demiere” au depozitat în ele o bogată sinteză de viaţă şiînţelepciune, oricât de demult s-ar fi petrecut celemai minunate întâmplări; ele au sensuri şi mesajeeterne de „tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără demoarte”, transpuse în vorbe de duh şi poveţe adânclegate de viaţă. Iar cânteculşi jocul popular împărtă-şesc de la om la om, de lainimă la inimă, partealuminoasă a vieţii şi neca-zurile oamenilor.

Aceasta era lumea luiEminescu; „o lume ce gân-dea în basme şi vorbea înpoezii”. La această lumeîncercăm să ne întoarcemdin când în când, să facemscurte popasuri în creaţiageniului popular, ca să neracordăm la valorile noas-tre autentice care ne indi-vidualizează şi ne definescca români. Elevii militarise raportează frumos şisincer la cultura populară,

împărţind tuturor stropi de apă vie şi de bunăstaresufletească prin tot ceea ce poate spune o povestedespre români.

Astfel, ansamblul de dansuri populare condus dedomnii Borca Mihai, Florea Florin, Bradea Vian, puneîn valoare frumuseţea, energia şi optimismul români-lor, purtând cu drag costumele populare din diferitezone ale ţării. Mesager al sufletului, elevul GhişoiuRadu redă tuturor susurul izvoarelor, tremurul frun-zelor, dorul arzător, iar eleva Bozdoghină Ioana tră-ieşte culorile sfinte ale icoanelor pe sticlă. Un grupinimos de elevi militari au realizat o monografie asatului Bucerdea Vinoasă, alţii îşi amintesc cu drag delocurile natale având aproape diverse obiecte de arti-zanat şi icoane. Acestea sunt doar câteva exempledintr-o paletă largă de dispoziţii sufleteşti, de mani-festări şi acţiuni ce creează o uniune de „cuget şi sim-ţiri” româneşti. n

Profesor Teodora-Florina DĂNCILĂ


53

LA POR]ILE TRADI]IEI

Una dintre cele mai frumoase experienţe trăi-te de noi, Ghişoiu Radu, Bogdan Ioana şiOltean Alexandra, în Colegiul Militar Liceal

„Mihai Viteazul” o reprezintă participarea la concur-sul „Cultură şi civilizaţie” în anii şcolari 2011-2012 şi2012-2013. Datorită acestui concurs, am parcurs isto-ria şi tradiţiile satelor din judeţul Alba, Cricău şiBucerdea Vinoasă, am cunoscut sătenii acestora şi amavut ocazia să ne bucurăm de frumuseţea naturiiînconjurătoare.

Participarea echipei noastre în primul an la acestconcurs s-a finalizat prin obţinerea locului I la etapanaţională, organizată la Cluj-Napoca, motiv de bucu-rie atât pentru profesorul nostru îndrumător,Paraschiva Fărcaş, cât şi pentru instituţia de învăţă-mânt pe care o reprezentăm. Evoluţia noastră a atrasatenţia tuturor printr-o scenetă bine realizată şi repre-zentată. Fiecare dintre noi şi-a însuşit rolul cu respon-sabilitate, dând naştere unui reportaj realizat de unelev militar într-o vizită făcută unei familii de vârstnici

din satul Cricău. Cu această ocazie, am adus în faţaauditoriului câteva dintre tradiţiile şi obiceiurile aces-tei localităţi. S-au punctat, îndeosebi, ospitalitateaţăranului român, legătura acestuia cu pământurilestrăbune prin cântecul şi jocul popular, dar şi prin tra-diţiile culinare specifice zonei.

În acest an şcolar, am pregătit pentru etapa jude-ţeană a concursului o altă scenetă din care a reieşitmonografia localităţii Bucerdea Vinoasă. Ne-amorientat privirea spre obiceiul legat de muncile câm-pului – secerişul, cât şi spre arta ţesăturilor. Şi deaceastă dată, echipajul colegiului nostru s-a situat peprima poziţie a podiumului, ceea ce determină califi-carea la etapa naţională.

Sperăm ca prin această incursiune în lumea ruralăsă cultivăm în rândul tinerilor respectul şi dragosteafaţă de folclorul naţional, păstrarea şi conservarea tra-diţiei în sufletul fiecărui român. n

Elev caporal Ioana BOGDAN şiElev caporal Radu GHIŞOIU, X C


54

Dansul popular, în concepţia ţăra-nului, este o modalitate de per-manentizare a obiceiurilor stră-

vechi, păstrate cu sfinţenie. Prin dans trăieş-te în regiunea din care provine. Simţi peparcursul unui spectacol cum regiunile ţării

se adună într-o horă, cum energia Olteniei sedegajă prin sârbă, cum liniştea Ardealului

domină „purtata fetelor”, cum Moldova îşi etalea-ză frumuseţea prin hora bucovineană.

Orice dans popular emană culoare prin straiele ţesu-te de mâinile dibace ale femeilor ce îşi împletesc dorul şi dragos-

tea în motivele naţionale întâlnite atât în iile fetelor, cât şi în brâurile şi cămăşile feciorilor. Pentrumine, jocul popular izvorăşte din puritatea sufletească a ţăranuluiromân şi are harul de a captiva tineri şi vârstnici de oriunde şi dintoate timpurile.

Fiecare mişcare se sincronizează cu acordurile perfecte aletarafului. Ca parte a folclorului românesc, prin cântecul şi joculpopular se face simţită spiritualitatea românească; sufletul omuluimodern e cucerit şi sensibilizat, transpus în perenitatea universu-lui ţărănesc, făcându-l să fie infinit mai bogat spiritual.

Dansul popular rămâne poarta deschisă a tradiţiei, drumulspre obiceiuri, datini, folclor, formă de manifestare a identităţiinoastre naţionale. n

Elev fruntaş Felix ONOFREI, X C


55

IZVOR DE IDENTITATE

EUROPEADA

Pescena Festivalului Internațional deFolclor pentru Tineri – EUROPEADA– vor cânta și vor dansa elevii din

ansamblul folcloric al Colegiului Militar Liceal „MihaiViteazul” din Alba Iulia. Cea de a 50-a ediție a festiva-lului va avea loc la Gotha (Germania), în perioada 17-21 iulie 2013. Europeada este o manifestaţie de artăpopulară europeană care promovează şi susţine prie-tenia dintre popoarele Europei. Sub semnul folcloru-lui, Europeada este un prilej pentru cooperarea inter-culturală şi intercomunitară în spiritul respectuluireciproc şi al dialogului intercultural.

Unitatea în diversitate a culturilor noastre tradiţio-nale este cea mai bună garanţie pentru formarea şidezvoltarea unui spirit european, prin întâlnireareprezentanţilor diverselor comunităţi europene.Începând cu ediţia din 2006, accentul s-a pus pe parti-ciparea grupurilor de copii şi adolescenţi.

Conștienți că tradițiile satului românesc reprezintăun tezaur valoros nu doar pentru noi, ci și pentruîntreaga cultură europeană, elevii militari vor prezen-

ta o suită de dansuri și cântece din zonele folclorice alejudețului Alba, precum și un program realizat încomun cu elevii Colegiului Național „Mircea celBătrân”din Constanța, alături de care vor reprezentaRomânia la acest eveniment artistic.

Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” Alba Iuliaa răspuns invitației organizatorilor, însă participareaelevilor militari nu ar fi fost posibilă fără suportulfinanciar al Consiliului Județean Alba. Prin sprijinuldeosebit al acestei instituții, ansamblul folcloric alcolegiului, pregătit de către profesionistul Bradea Viandin cadrul clubului colegiului, va putea să participe încele mai bune condiții la acest eveniment de anvergu-ră europeană. Printre cei peste 4377 de participanți sevor număra și cei 14 membri ai ansamblului nostrufolocloric, aceștia pregătind pentru acest eveniment osuită de dansuri și cântece specifice. Participarea lafestivalul din Germania este un prilej deosebit pentrupromovarea culturii populare tradiţionale şi a turis-mului din judeţul Alba. n

Profesor Paraschiva FĂRCAŞ


56

„TINERII DEZBAT” - 2013

Înperioada 27-28 aprilie 2013, laOradea, s-a desfășurat etapa regio-nală a concursului național „Tinerii

dezbat” 2013. La competiție au participat 19 liceedin județele: Alba, Cluj, Bihor, Maramureș, Sălaj,Satu Mare. Colegiul militar albaiulian a fost repre-zentat de el. sg. Burzo Tudor, el. sg. Stancu Mirel,el. cap. Nica Dan din clasa a XI-a, pregătiți de prof.Fărcaș Paraschiva și Dura Simina.

Pe parcursul celor trei runde de calificări, ele-vii din Regiunea Nord- Vest au jucat pe treimoţiuni (teme) propuse de ARDOR (AsociaţiaRomână de Dezbateri, Oratorie şi Retorică), temede actualitate pentru societatea românească :„Noile media dau mai multă putere cetăţenilorîntr-o democraţie”, „Statul român a eşuat în inten-ţia de a integra minoritatea romă”, „Cetăţeniaeuropeană este un mit”.

După o competiție deosebit de strânsă, în semifi-nale s-au calificat echipajele de la Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul” Alba Iulia, Liceul Teoretic„Bogdan Vodă” Vişeul de Sus, ColegiulNaţional„„Mihail Eminesc”” Satu Mare şi ColegiulNațional „Emil Racoviță” Clu--Napoca. După douăsemifinale echilibrate disputate pe moțiunea „Noilemedia dau mai multă putere cetățeanului într-odemocrație”, în finală s-au calificat echipele ColegiuluiMilitar Liceal „Mihai Viteazul” Alba Iulia și LiceuluiTeoretic „Bogdan Vodă” Vișeul de Sus. Finala s-a des-fășurat în prezența tuturor participanților, moțiuneafiind „Statul român a eșuat în intenția de a integraminoritatea romă”. După un meci în care cele douăechipe au adus în susținerea poziției lor argumentepertinente, reușind să impresioneze asistența, echipacolegiului militar a reușit să se impună, reușind săobțină votul unanim al celor cinci arbitri. Competițiaindividuală a fost câștigată de el.cap. Nica Dan, des-emnat ca cel mai bun vorbitor al competiției.

„Tinerii dezbat” este un campionat național dedezbateri educaționale care contribuie la formarea,

dezvoltarea şi exersarea competenţelor de comuni-care şi a atitudinilor social-civice democraticenecesare tinerei generații pentru participarea acti-vă la viaţa socială. La nivel naţional, acest concurseste coordonat de Ministerul Educaţiei Naţionaleîmpreună cu partenerii săi – Consiliul Naţionalpentru Combaterea Discriminării (CNCD), repre-zentanţa UNICEF în România, Agenţia Naţionalăpentru Romi (ANR), Agenţia de DezvoltareComunitară „Împreună” şi Asociaţia Română deDezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR).

Rezultatele deosebite ale elevilor militari laaceastă competiție se înscriu în tradiția anilorprecedenți; în acesta an, la a patra participare laetapa națională, cel mai bun rezultat a fost obți-nut în 2012, când echipajul format din KossCorneliu, Oltean Alexandra și Varga Irimie aobținut locul III. n

Elev sergent Tudor BURZO, XI AElev sergent Nica Dan , XI A

Elev sergent Mirel STANCU, XI D


57

DEZBATERILE ÎN VIA]A DE ADOLESCENT

[tim cu toţii că una dintre cele mai mari pro-bleme din viaţa unui tânăr, în această perioa-dă a socializării virtuale, o reprezintă vorbi-

tul în public. Tuturor adolescenţilor le este mai uşorsă-şi expună punctul de vedere din spatele monitoru-lui, ascunşi într-un nume probabil fals şi a unei simplepoze. Acesta este unul din numeroasele motive pentrucare un adolescent ar trebui să participe la dezbateri.

Clubul de dezbateri este locul unde înveţi să nu-ţimai fie frică de auditoriu, dar nici de expunerea pro-priei opinii, este locul unde, datorită regulilor, trebuiesă lupţi nu doar cu adversarul, ci şi cu tine însuţi,deoarece de cele mai multe ori nu vei fi de acord cumoţiunea pe care o vei susţine.

Într-o primă etapă, adolescentul este nevoit să-şidepăşească frica de a vorbi în public, dar acesta e doarînceputul unei experienţe de viaţă mult mai interesan-te şi, în acelaşi timp, importante. Prin meciuri şi prinjoc, tânărul îşi va modifica percepţia despre sine, elevoluând într-un orator de neînvins.

În a doua etapă, adolescentul îşi va modifica modulde comunicare atât verbală, prin modificarea limbaju-lui comun într-unul academic, cât şinonverbală şi paraverbală.

În cea de-a treia etapă, cea maiimportantă în viaţă, este satisfacereanevoii de cunoaştere, adolescentulînvăţând să-şi construiască singur uncaz, un plan de idei argumentative,bazat în totalitate pe cultura generalăşi documentare. Acest lucru duce nudoar la dezvoltarea adolescentuluidin punct de vedere al culturii gene-rale, ce se accentuează pe foartemulte planuri, ci duce şi la dezvolta-rea sa în societate ca un lider demâine, un om capabil să analizeze

orice problemă şi să găsească rezolvarea ce necesităcele mai mici sacrificii.

Ultima etapă în dezvoltarea unui adolescentîntr-un club de dezbateri, o reprezintă cea în care eldevine antrenor, adică este capabil prin cunoştinţele şiatitudinile acumulate să înveţe la rândul său alţi ado-lescenţi dornici de a-şi descoperi această nouă latură alor. Spre exemplu, în colegiul nostru, membrii echipeice a reuşit să se claseze pe locul al treilea la CompetiţiaNaţională „Tinerii dezbat”, organizată de AsociaţiaRomână de Dezbateri, Oratorie şi Retorică, la începu-tul anului şcolar 2012-2013, au reuşit să ne fie „profe-sori”, ei pregătindu-ne pentru turneul „Cupa Liceelor”,organizată în colegiul nostru.

În concluzie, consider că lumea virtuală în caremajoritatea adolescenţilor trăiesc, poate fi învinsădoar prin intermediul dezbaterilor academice, deveni-te nu doar un hobby, ci un propulsor personal în viaţareală în care orice individ ce posedă un bagaj mare decunoştinţe, dar, mai important, ştie cum să le foloseas-că, să devină un adevărat lider. n

Elev Alexandra BURZ, IX C


58

„A lupta cu idei contrare e uşor, dacă eşti cu adevărul” Mihai Eminescu

RELIGIA — FACTOR DE CUNOA[TERENA]IONALq [I SPIRITUALq

Religia creştină reprezintă o parteintegrantă şi definitorie a popo-rului român.

Documentele istorice dovedesc faptulcă acesta s-a născut creştin, etnogenezadesfăşurându-se concomitent cu încreşti-narea sa prin cei doi apostoli aiMântuitorului Iisus Hristos, Andrei şi Filip.

Este binecunoscut, apoi, rolulBisericii Ortodoxe Române în formareaşi dezvoltarea tezaurului cultural naţio-nal, prin înfiinţarea primelor şcoli şitipografii din ţara noastră. Fără cunoş-tinţele oferite de Religie nu vom puteaînţelege şi preţui pe deplin istoria şi cul-tura naţională, nu ne vom putea înţelegepe noi înşine ca naţiune.

Deşi anii grei ai dictaturii comuniste au încercat săşteargă acest adevăr din conştiinţa românilor prin eli-minarea religiei din învăţământul de stat, prin rein-troducerea religiei în trunchiul comun, aceasta şi-areluat rolul important pe care l-a avut în formareageneraţiilor de tineri.

Cu atât mai mult, predarea religiei este necesarăîntr-o instituţie de învăţământ militar, cu cât legătu-ra dintre religia creştină şi armată, dintre „cruce şispadă” poate fi descoperită încă din cele mai vechitimpuri. Este suficient să amintim, în acest sens,numeroşii martiri creştini din rândurile militarilor,dintre care unul, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,a fost ales ocrotitorul Armatei Române. Apoi, mulţidomnitori români, cum ar fi ConstantinBrâncoveanu sau Ştefan cel Mare şi Sfânt, au fostadevărate pilde de virtute creştină, precum şi apără-tori ai valorilor creştine şi naţionale în faţa invazii-lor străine păgâne.

În Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” dinAlba Iulia, religia este receptată într-un mod pozitivde elevi. Acest lucru poate fi observat prin implicarealor activă în cadrul orelor de religie şi în cadrul activi-

tăţilor filantropice, din participarea lor în număr marela slujbele religioase desfăşurate în capela colegiului,dar şi din participarea la cel mai important concurs decunoştinţe religioase, şi anume Olimpiada de ReligieOrtodoxă. În acest an, Colegiul militar bălgrădean afost reprezentat la faza judeţeană a acestei olimpiadede 12 elevi, care au obţinut 8 premii: două premii I, unpremiu II, două premii III şi trei menţiuni. Doi dintreaceşti elevi, elevul sergent-major Pătruţiu Dan, dinclasa a XII-a C şi eleva caporal Ani Oniţa Daniela, dinclasa a XI-a D, au reprezentat judeţul Alba şi ColegiulMilitar la etapă naţională a Olimpiadei de Religie,unde şi-au purtat cu demnitate uniforma militară,fiind priviţi cu admiraţie de ceilalţi elevi şi profesori şiaducând cinste colegiului şi judeţului Alba prin celedouă menţiuni obţinute.

Nu în ultimul rând, disciplina religie îi ajută peelevi să acumuleze învăţături despre Dumnezeu, săsimtă că fac parte dintr-o comunitate bine conturată şisă se cunoască mai bine pe ei înşişi, regăsindu-se capersoane aflate sub ocrotirea lui Dumnezeu şi în rela-ţie cu ceilalţi. n

Profesor Ioan NISTOR


59

ASTqZI ALEG Sq ZÂMBESC!

Amales să zâmbim ținându-ne de mânăşi să le arătăm şi sufletelor din jurulnostru cât de important este să ai

zâmbetul pe buze.Ne-am decis să împărțim zâmbete la

propriu şi la figurat, să contribuim la un“mâine” mai luminos, mai bun şi maizâmbitor! Am pornit la drum cu un primpas, punând prima picătură dintr-unocean, fiind încrezători că dacă depunemun efort de voinţă vom putea schimbaobiceiurile şi tiparele noastre de comuni-care şi atitudine!

Mulți oameni ne-au întrebat de cefacem asta? De unde ne-a venit aceastăidee? Ei bine, pur şi simplu ne-am uitat lachipurile şi expresiile din jurul nostru,apoi la noi şi am observat că tot maimultă lume e mai stresată, mai abătută,

mai nervoasă, mai plictisită, mai încruntată şine-am decis să punem STOP.

Știm cu toții că un zâmbet nu costă nimic, dartotuși oferă atât de multe. Dăruirea lui te costădoar câteva clipe şi, totuși, poate rămâne în amin-tire o viaţă întreagă. Zâmbetul este semnul priete-niei, îi încurajează pe cei învăluiți de neîncredere şiîi luminează pe cei cuprinși de tristețe. Cu toateacestea, zâmbetul nu poate fi cumpărat, împrumu-tat, cerșit sau furat pentru că este ceva ce nu arevaloare pentru nimeni până când acesta nu estedăruit din suflet.

Din punct de vedere științific, prin zâmbet trans-mitem mesaje nonverbale de satisfacție, admirațiesau bucurie interioară. În timpul zâmbetului orga-nismul se “repară”, se înviorează şi pur şi simpluparcă, întinerește.

Din punctul meu de vedere, zâmbetul reprezin-tă “kilometrul 0” al inițierii noastre socio-emoțio-nale. Am avut șansa să fiu înconjurată de mică deoameni mereu cu zâmbetul pe buze, şi, de aceea, a

zâmbi a devenit pentru mine o obișnuință, un mod dea fi, un gest spontan şi natural care întotdeauna vinedin inimă. Am observat că zâmbetul mă ajută să fac


60

diferența între relații, să mă afirm mai bine şi sădobândesc încredere în mine şi în ceilalți. Pentrumine, zâmbetul reprezintă “inteligenţa inimii şi arelațiilor sociale”. Un zâmbet ce vine din suflet şi esteînsoţit de o privire caldă facilitează socializarea şi neinfluențează foarte mult întregul comportament.

De ce este necesar să zâmbim? Pentru că astfel alun-găm tristețea şi inducem entuziasmul. Pentru că zâmbe-tul influențează în bine întregul organism, întreaga noas-tră fiinţă. Petru că suntem oameni şi avem nevoie unii dealții, avem nevoie să relaţionăm, pentru că ne ajuta să nemenținem pozitivitatea, încrederea şi optimismul.

„Astăzi aleg să zâmbesc” este un proiect finanţat deFundaţia Comunitară Alba prin programul „Youth

Bank” ce se desfăşoară înp e r i o a d a 2 6 m a r t i e -2 iunie 2013 şi conţine omică lecţie de viaţă:„puţine lucruri în aceastălume sunt mai puternicedecât un imbold pozitiv,un zâmbet, un cuvântoptimist şi plin de spe-ranţă. Nu poţi să o faciatunci când situaţia estedură.”

Învățați să lăsați săînflorească pe chipul vos-tru un zâmbet, este darulpe care-l oferiți aproape-lui, este darul pe care-loferiți întregului Univers!

Învățați să aveți mereuun zâmbet ascuns în inimă! Alegeți să zâmbiți şi săfaceți pe alții să zâmbească alături de voi! n

Elev caporal Delia SFETCU, XI C


61

CONCURSUL ANUAL AL CLUBULUI DE TURISM [I ECOLOGIE „BERETELE ALBASTRE”

Înmomentul scrieriiacestui articol neaflam în etapa pre-

gătirii celei de-a doua ediţii a con-cursului pe care ni l-am propus sădevină o tradiţie în colegiu, pentruclubul nostru. În anul 2012, con-cursul „Floare de colţ” a fost orga-nizat pe Valea Întregalde, iar înacest an, concursul de orientareturistică şi sportivă pentru liceenise va desfăşura în localitateaRemetea, judeţul Alba.

„Prima ediţie a concursului afost o experienţă surprinzătoareatât pentru noi, cât şi pentru parti-cipanţi, fiind primul concurs montan de acest genorganizat de un club de turism liceal, pe raza judeţu-lui. Din punctul nostru de vedere, al organizatorilor,prima ediţie a fost un real succes, concurenţii şi profe-sorii însoţitori declarându-se plăcut surprinşi dediversitatea probelor şi de frumuseţea locului ales.Pentru cea de-a doua ediţie, din luna mai a acestui an,am ales o locaţie de o frumuseţe rară, încărcată deistorie şi cultură. Am optat pentru zona localităţiiRemetea, judeţul Alba deoarece este primul sat dinRomânia declarat în întregime monument UNESCO,datorită conservării tradiţiilor şi obiceiurilor. Un altmotiv pentru care am ales această zonă a fost diversi-tatea geografică, culoarul Colţeşti – Buru fiind delimi-tat de Platoul Bedeleu şi masivul Piatra Secuiului cucel mai înalt vârf din munţii Trascău, 1129 metri.” –elev sergent major Mitrică Luigi şi elev sergent majorPuşcaş Sorin, XII E. Ambele ediţii au fost finanţate deFundaţia Comunitară Alba prin programulYouthbank, având sprijinul real al sponsorilor şi parte-nerilor: Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”,

Consiliul Judeţean Alba, Primăria municipiului AlbaIulia, Consiliul Local Alba Iulia, Serviciul „Salvamont”Alba, Pensiunea „Floare de colţ”, CT.E. „Albamont”,B.C.R., O.T.P. Bank, Dacia Market.

Acest concurs îşi doreşte să antreneze populaţiaşcolară liceală din judeţul Alba în activităţi educativeextraşcolare cu caracter turistic şi ecologic, activităţidesfăşurate în natură, în scopul protejării şi preţuiriiei. Dorim să-i implicăm astfel pe colegii noştri înacţiuni „sănătoase” de responsabilizare şi motivare.Concursul „Floare de Colţ” a constat în opt probe:parcurgerea unui traseu turistic de cca. 15 km, treiprobe teoretice de cunoaştere a judeţului Alba, a mun-ţilor Trascău şi a măsurilor de prim ajutor, proba deorientare turistic-sportivă, proba gastronomică, probade artă fotografică şi proba culturală.

Anul acesta, concursul va avea ca scop promovareaîn rândul tinerilor a mişcării şi sportului în natură.Zona culoarului Aiud – Buru este foarte cunoscută şicăutată, în practicarea sporturilor extreme: alpinism,parapantă, caiac – canoe pe cursul râului Arieş, mon-


62

tain biking. În acest an, ponderea cea mai mare apunctajului va reveni probelor de orientare sportiv –turistică. Elevii participanţi vor trebui să parcurgă untraseu cu ajutorul hărţii Remetea – Vf. PiatraSecuiului – Colţeşti – Remetea, iar mai apoi vor tre-bui să descopere 7 puncte de control cu ajutorul buso-lei după un azimut dat. Vor exista şi alte probe surpri-ză pe care nu le vom dezvălui în acest articol.

Dacă anul trecut au fost 76 de participanţi, anulacesta sperăm să avem cel puţin 100. Având experien-ţa organizării unor astfel de acţiuni, avem încredere căşi anul acesta sentimentele plăcute şi buna dispoziţiene vor însoţi, că vom avea succes, că vom reuşi să atra-gem un număr din ce în ce mai mare de participanţidin rândul liceenilor.

În acest sens, în perioada 1-3 aprilie 2013, membriiClubului de turism şi ecologie „Beretele albastre” auorganizat la Remetea, în cadrul săptămânii „Să ştii maimulte, să fii mai bun!” o excursie de documentare, decunoaştere a zonei şi de pregătire a probelor ceurmează a fi propuse.

Membrii clubului nostru (de data aceasta au parti-cipat doar elevii claselor a IX-a şi a X-a) au aşezattabăra de corturi la Centrul de informare al C.T.E.„Albamont”, care a avut bunăvoinţa de a ne găzdui. Deaici s-au organizat două drumeţii – prima în data de1 martie 2013 la castelul Colţeşti, iar a doua a constatîn parcurgerea şi cunoaşterea traseului de regularitate

până la Vf. Piatra Secuiului şi retur. Panorama de peacest masiv calcaros este una deosebită. Am găsitpajişti deosebite de căldăruşe şi ghiocei, am admiratpriveliştea satelor de pe culoarul Aiud – Buru şi a pla-toului Bedeleu, bucurându-ne de o adevărată zi de pri-măvară. Seara, la întoarcerea din drumeţii, colegelenoastre de clasa a IX-a s-au depăşit pe ele însele, pre-gătind ciorbă la ceaun şi tochitură cu mămăliguţă(bineînţeles şi cu ajutorul nostru, al băieţilor).

Prin derularea unor astfel de proiecte extraşcolare,în ultimii trei ani am participat alături de alţi liceenidin judeţul Alba, la promovarea şi dezvoltarea turis-mului ecologic, la creşterea numărului de participanţişi a cluburilor de turism montan din licee. În prezent,există şapte cluburi şcolare, ce sunt sprijinite logisticde Consiliului Judeţean Alba. Cu privire la concursulnostru, ne bazăm pe participarea tuturor acestor clu-buri, dar şi a altor elevi iubitori de natură.

Sperăm ca ecourile proiectelor noastre să depă-şească aceste pagini, să atragem noi colegi, pentru căavem nevoie de voi, să ne ajutaţi pentru a diversificaactivităţile, să veniţi alături de noi cu iniţiative, cuentuziasmul şi buna dispoziţie ce vă caracterizează.

Urmează în vacanţa de vară organizarea expediţii-lor şcolare perpedes, cu rucsacul în spate, cu cerulînstelat deasupra noastră, lângă un foc de tabără. Ceziceţi, vă tentează? n

Psiholog şcolar Darius DURIGA


63

SPORTUL DE PERFORMAN]Q ÎN COLEGIUL NOSTRU

Sportul implică ideea că „este un drum lung,dar te duce la înălţimi nemaiîntâlnite” dupăcum afirma un mare filosof, politician şi

dramaturg antic – Seneca. Sportul în liceul nostru are un rol foarte important

pentru menţinerea condiţiei fizice, pentru a avea uncorp sănătos şi pentru a deţine o minte sănătoasă.

De asemenea, sportul ne ajută să trecem cu bineprobele eliminatorii din cadrul admiterii în academii-le militare. Cu toate că avem foarte mult de învăţat, curezultate vizibile la nivel naţional, şi în cadrul sportu-lui se poate face performanță.

Pentru a obţine rezultate remarcabile este nevoiede foarte multă seriozitate, muncă şi pasiune. Pornindde la aceste principii, elevii colegiului au atins califica-rea la etapa naţională la proba de pentatlon desfăşura-tă la Timișoara. Din echipă au făcut parte următorii:elevul fruntaş Jalia Adrian, X B, elevul caporal BuriceaGabriel, XI A, elevul sergent Taloş Alexandru, XII C,elevul sergent-major Koss Corneliu, XII C, elevul ser-gent Chirlejan Sergiu, XII E.

În urma unui interviu, aceştia au mărturisit că audepus o muncă dificilă, deoarece pe lângă antrena-mentele pe care le desfăşoară, elevul caporal BuriceaGabriel este un artist excepţional, făcând parte şi dincadrul echipei artistice a liceului. De asemenea, nu

trebuie uitat efortul elevilor claselor a XII-a, care, înciuda programului încărcat de pregătire pentru baca-laureat şi admitere, au reuşit să se antreneze, dorinţalor de performanţă fiind cea care le-a alimentat ambi-ţia şi le-a oferit puterea de a continua.

Un alt exemplu de performanţă îl reprezintă elevulsergent Pătruţiu Dan, care a reușit să se califice înclasa a X-a la etapa naţională în cadrul competiţiei detenis de masă.

O calitate care ne reprezintă ca sportivi atât încadrul competiţiilor, cât şi în cadrul antrenamenteloreste fair-play-ul. Chiar dacă ne antrenăm din dorinţade a face performanţă pe plan individual şi de a repre-zenta liceul la fazele naţionale, în timpul antrenamen-telor suntem foarte uniţi şi ne ajutăm reciproc, încer-

când să retuşăm anumite greşeli,pentru a fi cei mai buni.

Antrenorii sunt cei care ne ajutăsă evoluăm şi ne motivează, pentrua fi întotdeauna într-o formă deinvidiat. Experienţa lor şi putereade concentrare ne ajută să fim foar-te încrezători în calităţile noastre,care ne conduc spre rezultate bune.

Cu toate acestea, pentru a faceperformanţă, depinde doar de noi. n

Elev caporal Mihai RADU Elev caporal Bogdan MATEI, XI D


64

DIN PALMARESUL SPORTIV AL COMPANIEI A III-A

Sespune că numai cei perseve-renţi se pot bucura de succe-se şi le pot retrăi aievea, ori

de câte ori vor privi retrospectiv. Cu sigura-nță, pentru noi, elevii companiei a III-a, niciunefort nu a fost prea greu şi nicio oră petrecutăla antrenamente nu a fost în zadar.

De-a lungul celor patru ani petrecuţi încolegiul militar, în cadrul numeroaselor com-petiţii sportive, am dovedit că suntem deter-minaţi, că avem ambiţii pe care le consolidămprin muncă. Încă din primul an de liceu am datdovadă de seriozitate şi unitate când ne-am mobilizat forţe-le pentru a câştiga un loc pe podium la Cupa ForţelorTerestre: echipa de volei – fete (Trif Camelia, CiolanRoxana, Becheanu Despina, Stan Adina, Ducan Denisa,Puşcă Ana-Maria) a reuşit să obţină locul II, în meciuriledisputate cu clasele a X-a şi a XI-a, primele trei fete din echi-pa de atunci, au intrat şi în echipa de volei a colegiului. Deatunci, reuşitele s-au prins asemenea zalelor într-un lanţ:locul III în anul I, locul I în următorii trei ani. Echipa de volei– băieţi s-a evidenţiat în anul III cu un loc II, iar în anul IV,cu locul I. Handbalul a înregistrat aceleaşi performanţe, ele-vii Cornea Radu şi Frăţilă Mădălin activând şi în cadrulL.P.S. - Liceul Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia. La Cupa„Mihai Viteazul” evoluţia sportivilor companiei a fost vizibi-lă: locul IV, clasa a IX-a, locul II, clasa a X-a, locul II, clasa aXI-a şi locul I, clasa a XII-a.

Tenisul de masă a fost, de asemenea, o ramură sportivăce ne-a adus performanţe, prin care ne-am făcut remarcaţiatât în cadrul competiţiilor organizate în colegiu, cât şi înafară. Echipa formată din Pătruţiu Dan şi Cornea Laura aobţinut locul I consecutiv, începând cu clasa a X-a. PătruţiuDan ne-a reprezentat colegiul şi la competiţiile judeţene,reuşind un loc II după o înfrângere în finală, unde îi eraudate toate şansele de calificare la un scor de 2-1.

În cadrul competiţiilor de atletism, fetele companiei s-au remarcat prin perseverenţă şi profesionalism. Din echi-pa de atletism a colegiului au făcut parte Suciu Bianca şiPuşcaş Alina şi au reuşit să adauge noi premii în palmare-sul companiei a III-a: anul I, locul IV în cadrul

Campionatului naţional de cros, locul I la CampionatulNaţional Militar de Orientare, anul IV. De altfel, în fiecarean, mai mult de jumătate din numărul fetelor din compa-nie au participat, anual, la Competiţia de atletism dincadrul Cupei Forţelor Terestre.

Echipa de fotbal a reuşit să uimească liceul când a câşti-gat în clasa a X-a, la 25 octombrie, locul I, reiterând perfor-manţa în clasa a XII-a. Colegii noştri, baschetbaliştii, titulariai echipei colegiului, sunt mândria noastră prin numeroase-le locuri I pe care ni le-au adus din competiţii.

Şahul este, de asemenea, sportul la care am avut celemai mari performanţe – locul I obţinut în fiecare an prineleva plutonier-adjutant Oltean Alexandra.

Competiţia de majorete organizată în colegiu a consti-tuit în fiecare an un obiectiv major; de fiecare dată ne-amimplicat constant şi am dat dovadă atât de originalitate şicreativitate, cât şi de multă muncă pe care am depus-o,„furându-ne” din timpul liber. Am trecut prin toate împreu-nă, am traversat toate stările, dar nu ne-am lăsat înfrânte,dovadă fiind locurile fruntaşe obţinute atât în cadrul cole-giului, cât şi la competiţiile judeţene.

Am dovedit în aceşti ani că împreună suntem maiputernici şi că sub îndrumarea antrenorilor noştri putem ficapabili de performanţă. Nu ne rămâne decât să le mulţu-mim pentru asta, iar colegilor noştri mai mici să le urămsucces în toate competiţiile la care vor participa. n

Elev sergent Bianca SUCIUElev sergent Andrei CORNEA, XII A


65

Citius, Altius, Fortius !

SUNTEM MÂNDRI Cq ARMATA ROMÂNqARE ASTFEL DE SPORTIVI!

Pe n t a t l o n u leste o nouăcomp et i ț i e

prevăzută în calenda-rul competițional alOlimpiadei Naționalea Sportului Școlar.Anul 2013 este primaediție a acestei com-petiții, o competițiecare solicită elevilor obună pregătire fizicădin diverse probe atle-tice. Astfel, elevii,cinci la număr, trebuiesă facă față unei alergări pe 60 m, să sară în lungimecu elan, să arunce greutatea de 6 kg, să arunce min-gea de oină la distanță și, în final, să alerge pe dista-nța de 800 m. Pentatlonul, ca și decatlonul, este ceamai complexă probă atletică. Elevii din liceele milita-re s-au dovedit a fi buni sportivi, cu o pregătire fizi-că deosebită, fapt remarcat de organizatorii etapeifinale la pentatlon atletic școlar de la Iași, unde atle -ții de la două licee militare s-au clasat în primele treilocuri (respectiv locul II și III). „Suntem mândri căArmata Română are astfel de sportivi” a fost aprecie-rea organizatorilor la festivitatea de premiere de laIași. Colegiu Militar Liceal „Mihai Viteazul” a reușitcea mai bună performanță sportivă, cel puțin dinultimii 25 de ani și cred că este cea mai bună clasarela toate olimpiadele școlare desfășurate până acum, latoate obiectele de învățământ.

Era o zi friguroasă, cu ploaie în ziua concursului laetapa județeană la pentatlon. Drumul spre stadion afost făcut în liniște, sportivii abia treziți mergeau încoloană pe sub streșinile clădirilor, ferindu-se de ploa-ia sâcâitoare care tocmai începuse. Nu știam cum să-imotivez, să le dau încredere, să le spun că trebuie săcâștige această competiție. „Nu vă mai miorlăiți, numai plângeți atâta, un soldat trebuie să facă față la o

misiune, indiferent de condițiile de luptă” le-am spuseu elevilor. După două ore de concurs, plouați șiînghețați, am reușit să câștigăm atât la fete, cât și labăieți. Concurența nu a fost prea mare așa că am câș-tigat detașat, cu un avans de 500 de puncte la băieți și400 de puncte la fete. Inspectorul de specialitate,domnul Bardi Ştefan, a considerat că, la finalul com-petiției, cu punctajul de 1 500 de puncte la băieți,avem șanse la etapa zonală de la Timișoara.

După multe ezitări din cauza fondurilor, a lipsei mij-locului de transport, am hotărât să fac deplasarea laTimișoara numai cu patru băieți și cu mașina personală.Am hotărât să renunț la un elev care a obţinut un punc-taj mai slăbuț, Bota Dragoș. Cu două zile înainte de ple-care, am primit o informație că pot să merg la faza dezonă cu echipa completă de cinci sportivi, unul făcânddeplasarea cu un alt mijloc de transport. Așa l-am coop-tat în echipă pe elevul Taloș Alexandru. A fost o alegereinspirată, de bun augur. Din echipa de băieți, vicecam-pioană națională la pentatlon, au făcut parte următoriielevi: Chirlejan Sergiu, Taloș Alexandru, Koss Corneliu,Buricea Gabriel și Jalia Adrian.

Timișoara, 03-05.04.2013, etapa de zonă la pen-tatlon. În noaptea dinaintea deplasării, pe lângă fap-tul că am dormit foarte puțin, am avut un coșmar, am


66

visat foarte urât. M-am gândit la drum, la răspunde-rea pe care o am față de elevi. La televizor s-a anu-nțat cod portocaliu de inundații în zona Banatului.Am plecat la școală foarte bulversat și îngândurat deceea ce avea să mi se întâmple. Visul urât s-a dovedita fi real, m-am certat foarte tare cu elevii pentru fap-tul că au întârziat și nu mai prindeam ședința tehni-că de la Timișoara. Pe drum, am încercat să dregbusuiocul, să mă împac cu elevii, să-i responsabilizezși să nu mai întârzie. După un drum relativ liber, amajuns la ședința tehnică cu câteva minute înainte deîncepere. Prima întâlnire am avut-o cu un fost colegde școală care acum predă la L.P.S. (Liceul cuProgram Sportiv ) Deva. L-am întrebat câte puncte afăcut la etapa județeană și mi-a spus că 1 500 depuncte. La ședință am întâlnit-o pe profesoara de laL.P.S. Arad, profesoara pe care am cunoscut-o la eta-pele de zonă de la baschet. Le-am spus elevilor:„Gata, aici s-a schimbat foaia, avem o concurențătare, L.P.S. Deva a făcut tot atâtea puncte câte amfăcut și noi, și mai apoi, L.P.S. Arad care ne-a bătut latoate competițiile avute împreună”. Ca și la etapajudețeană de la Alba, a început să plouă mărunt șides. Parcă ploaia ne urmărea. Elevii noștri parcăzburdau, erau așa de mobilizați, îi simțeam aproape,aveau o încredere foarte mare în forțele lor și spu-neau că așa i-am învățat să lupte, în orice condiții.Mi-a crescut inima, dar nu m-am arătat. Lupta a fostde la egal la egal, dar elevii noștri s-au depășit la toateprobele, așa că, în final, au reușit să depășească echi-pa din Deva cu 200 de puncte și am câștigat locul I laetapa de zonă, cu calificare la finala de la Iași.

În sinea mea, îmi spuneam că a te clasa pe loculVIII pe țară este o performanță foarte mare și că dru-mul nostru spre victorie s-a cam încheiat. Aici, lafinală, s-au clasat cele mai bune licee sportive dințară, L.P.S. Iași - gazda competiției, L.P.S. Constanțacare are o școală de sprinteri, cei mai buni din țară,L.P.S. Cluj care are multipli campioni naționali șicare au venit să câștige, L.P.S Baia-Mare, L.P.SCâmpulung Muscel care are cel mai tare liceu cuprogram sportiv de atletism din țară și, nu în ultimulrând, Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir” dinBreaza care a ocupat locul II la CampionatulNațional de Atletism în anul acesta și ne-au bătut laultimele 4-5 ediții ale „Spartachiadei".

Dimineața s-a arătat a fi bună de concurs, am luatmasa și ne-am îndreptat spre stadion fără a scoate ovorbă. În drum ne-am abătut pe la o biserică pentru a

ne ruga să ne dea Domnul putere. După primele douăprobe – 60 m și lungime – eram pe locul 5, cel maibun punctaj îl avea L.P.S Câmpulung Muscel și LiceulMilitar din Breaza. Am ratat proba de lungime și amvăzut că elevii erau demoralizați, s-au prăbușit. Amtot încercat să-i mobilizez, dar simțeam c-o fac în gol,gândul lor era în altă parte. Nu spuneau nimic, eraucu capetele plecate, își reproșau nereușita de la lungi-me. Soarele, ce a început să dogorească, parcă accen-tua lipsa de încredere, de moleșeală ce i-a cuprins peelevi. Ne-am deplasat la aruncarea mingii de oină.Eram foarte entuziasmat de competiție, inima îmibătea foarte tare, cred că aveam pulsul 120/minut,eram dornic să nu mă clasez pe ultimul loc. Cinespune că meseria de profesor de educaţie fizică esteușoară, se înșală amarnic.

Aștept clasamentul înaintea ultimei probe, cea de800 m. Elevii se încălzeau pentru a nu știu câta oară,deși soarele nimicitor era deasupra stadionului. Eraora 13-13:30. În final, vine un arbitru și anunță ordi-nea de alergare la 800 m. Eram pe poziția a patra, la130 puncte de prima clasată, echipa L.P.S. CâmpulungMuscel, la 30 de puncte de Liceul Militar din Breaza,la 10 puncte de L.P.S. Constanța și la un punct deurmătoarea clasată de după noi. Parcă am renăscut, nuștiam la ce Dumnezeu să mă mai rog, am strigat elevi-lor: „Vreți medalie? acum este momentul vostru deafirmare!”. Strigătul meu parcă i-a trezit din somn, aurăspuns într-un glas: „Medalie! îi mâncăm la alergare!”Cursa de 800 m a fost năucitoare. Un elev de laConstanța a vrut să ne păcălească și a plecat, la fel caîn cursa de 200 m, într-un tempo infernal. ElevulBuricea Gabriel e cel mai bun la această probă și ceila-lți elevi s-au luat după el. După aproximativ 150 m amcrezut că am dat-o în bară, am crezut că elevii noștrise vor sufoca din cauza tempoului elevului dinConstanța. S-a trecut de primul tur și elevul constă-nțean a dat semne de oboseală. A fost semnalul la careBuricea, Jalia, Chirlejan și Taloș și Koss au renăscut, aucrescut ritmul de alergare lăsând în urmă, metru dupămetru, adversarii din Constanța. Finalul a fost drama-tic, toți elevii noștri au alergat mai bine ca niciodată șiau realizat recorduri personale, am recuperat 100 depuncte față de prima clasată, dar am ieșit pe locul II.

Este o victorie valoroasă, obținută cu multă trudă,sacrificiu, cu necazuri și frustrări, cu multe emoții, darcare îi determină să fie în continuare la fel de buni. n

Profesor Iancu – Sorin SECAREANU

67


PORTRETUL UNEI SPORTIVE

Este evident că, în viaţă, ca şi în sport, esteimportant să ai un start bun, să te pregăteştipermanent pentru a fi în pas cu concurenţii,

cu evoluţia rapidă pe care o parcurgem.Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” reprezintă

şcoala care îţi garantează un start reuşit. Elevii acestu-ia au posibilitatea să-şi dezvolte aptitudinile deosebitepe care le au prin participarea la cercuri de specialita-te în diferite domenii – limbă şi comunicare, matema-tică şi ştiinţe, dans, muzică, desen, teatru, pregătiremilitară, sport.

Un exemplu pentru multitudinea activităţilor pecare le poate desfăşura un elev al colegiului nostru esteIoana Bogdan din clasa a X-a C. Practicantă a joculuide volei de la vârsta de 10 ani, aceasta s-a integratrepede în echipa colegiului, fiind unul din pilonii debază ai echipei care a câştigat locul I la Olimpiada devară a sportului militar liceal, organizată la Alba Iulia,în mai 2012.

Iubitoare de sport, dar şi de cunoaştere, aceastanu a lăsat cartea deoparte. Îi place să citească şi săaştearnă pe hârtie gânduri, idei, sentimente, obţi-nând locul I la concursul judeţean de jurnalism spor-tiv „Un condei numit fairplay”, locul II la faza jude-ţeană a Olimpiadei de română, locul I la faza naţio-

nală a concursului„Cultură şi civilizaţie”.

Se implică în ceea ceface şi ştie că esteimportant să-şi urmezevisul, ţelul, să fie mulţu-mită de ea.

Reflectarea imaginiiei în ochii celorlalţi omotivează să munceascămai mult, să susţină efor-tul, pentru că rezultatelenu vin singure, fără pre-gătire, fără antrenament,fără implicare.

La Campionatul mili-tar de cros – fete, ediţia2013, a obţinut locul I cuechipa, aducând punctede valoare cu locul IIobţinut individual.

A participat laantrenamentele de tir,face parte din plutonulcare execută exerciţiuldemonstrativ de instrucţie cu arma, este compo-

nentă a echipei de majorete care aocupat locul II la Campionatuljudeţean şi membră a Clubului dedezbateri.

Toate acestea sunt întrupatesub un chip inocent şi blând carenu a fost trecut cu vederea nici laconcursul municipal Miss boboc2012, obţinând locul I. IoanaBogdan este un exemplu frumos deelevă conștiincioasă, de sportivăperseverentă, de elev al ColegiuluiMilitar Liceal „Mihai Viteazul”. n

Profesor Felicia - Adriana VANCEA


68

ADOLESCEN}A — ACEASTQ DOAMNQ ADEVENIRII NOASTRE

Adolescenţa este floarea din care zilnic cadpetale şi pe fiecare petală ai un vis care aidori să devină realitate; deşi totul e ca un joc

de lumini, adolescenţa va rămâne mereu o floare carerupe şi vise neîmplinite. Să fii adolescent înseamnă săgândeşti mult, să te laşi purtat de vânt şi să traversezisentimente contradictorii. De multe ori ne simţimtrişti, nu ştim ce se întâmplă cu noi în această perioa-dă, gândul nostru fuge, iar în final nu ajunge niciunde.Adolescenţa este un dar care trebuie preţuit. Este cevamagnific, să plutim, să schimbăm lumea. Adolescenţaeste ca un fluture care trăieşte şi îndură atunci cândeste doar o mică omidă, iar după aceea îi cresc aripileşi îşi ia zborul.

Parcă ieri eram copii, dar totul a dispărut şi au venitcei mai frumoşi ani ai existenţei noastre – anii adoles-cenţei. Sufletele noastre nasc gânduri, idei şi dorinţenoi. Lumea plină de mister ne-a condus spre o nouăetapă a vieţii şi realizăm că e un moment care face săgândeşti altfel, să împlineşti vise, e un lucru minunat,ai alte idei, îţi schimbi perspectiva cu care vezi lumeaadulţilor şi doreşti să descoperi tot mai multe.

Odată cu trecerea timpului, am învăţat să punemsuflet în tot ceea ce facem, pentru că nu lucrurile

mari pe care le facem contează, ci lucrurile mici,repetate, făcute cu multă dragoste. Astfel, am reali-zat că „acolo unde nu se cade, nu se poate înălţa”.Datorită acestor amintiri pot să cred că speranţeleni se vor împlini.

În această etapă a vieţii nu suntem siguri de noi,trăind cu teamă şi cele mai neînsemnate evenimente.O mare importanţă o au şi părinţii în aceste momen-te. De aceea, mulţi părinţi uită cum a fost adolescenţaşi, astfel, nu le permit copiilor să se bucure de ea.Adolescenţa e ca o floare rară pe care dacă ai pierdut-o nu o mai poţi găsi, oricâte eforturi ai face. Aceasta edurata de timp în care se consolidează încrederea din-tre părinţi şi copii, este perioada în care nu ne convi-ne nimic, ne certăm şi facem multe nebunii.

Pentru mine, adolescenţa este ceva miraculos şiatunci când ştii să o demonstrezi, zâmbetul va ieşiînvingător. Să păstrăm cu toţii floarea vârstei păstrândun zâmbet! Adolescenţa este un mister, o realitate princare cu toţii trecem. Iată, au trecut 16 ani şi acum sunto adolescentă ce trăieşte vise transformate în realitate.

Fără îndoială, adolescenţa este viaţa de mijloc a unuiom, în care ai de-a face cu cele mai mari provocări. n

Elev Denisa BOLCHIŞ, IX C


69

CUM PO}I DESCOPERI TAINELE

Suntem nehotărâţi, rebeli, purtători ai credin-ţei oarbe că suntem centrul universului; încâteva cuvinte, aceasta este generaţia mea,

generaţia noastră, cea care a fost numită, nu de puţineori, dificilă.

Suntem numiţi aşa deoarece ştim totul despre ulti-mul telefon comercializat de firma Apple şi ştim cumse foloseşte tableta Acer, însă cunoaştem, de aseme-nea, şi cine a fost Van Gogh sau ce i-a influenţat crea-ţia şi de ce este numit Mihai Eminescu „un romanticîntârziat”. Nu suntem puţini cei ce încă păstrăm litera-tura ca pe o comoară sau, mai bine zis, ea este cea carene susţine pe noi într-o lume ce şi-a pierdut de multeori valorile.

Îmi permit să vorbesc în numele nostru, al celor ceam pierdut cel puţin o noapte citind neîncetat, alcelor ce ne găsim în cărţi, nu în mass-media, eroiidemni de urmat, ai celor ce apreciază o carte veche,dar bună şi nu o dispreţuiesc pentru paginile roase detimp, ai celor ce găsim în cărţi prieteni, sfătuitori şisuport al viitorului.

Noi, iubitorii de lectură ai secolului al XXI-lea sun-tem cei ce în haosul ce ne înconjoară ne căutăm şi ne„înhăităm”, în funcţie de ceea ce citim, deoarece ştim cădoar în grupuri de oameni inteligenţi vom supravieţui.

Pe termen scurt, rezultatele pot fi surprinzătoare.Există chiar concursuri ce sprijină tinerii pasionaţi delectură. Am participat la faza naţională a concursului„Poveştile cangurului”, genul de concurs pentru care nu

te poţi pregăti cu o zi, o săptămână sau o lunăînainte; acel concurs ce necesită o pregătireîndelungată făcută din pasiune şi nu din compe-titivitate. Eu m-am pregătit de la vârsta de şaseani, când am descoperit „tainele cititului”.Căutând tot timpul în cărţi ceea ce nu am găsitla oameni, am reuşit să mă clasez pe primul loc– „pasiunea” mi-a fost răsplătită cu o excursie înAustria. Lectura poeziei româneşti şi universaleşi admiraţia faţă de marii creatori de metaforei-au dezvoltat colegului meu Trifan Bogdantalentul poetic, obţinând premiul I la faza naţio-nală a Concursului „Ocrotiţi de Eminescu”, edi-ţia 2013 şi premiul I la faza naţională a proiectu-lui educativ „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor” desfăşurat în cadrul Festivaluluiinternaţional „Lucian Blaga”, 2013. Emoţia rosti-rii versurilor eminesciene în limba româneascăatât de expresivă i-a adus elevei Timiş Dianapremiul I la secţiunea de recitare a Concursuluinaţional Ocrotiţi de Eminescu”, Blaj, 2013.

Sfatul meu? Citiţi! Citiţi mult, citiţi totceea ce vă cade în mână, învăţaţi bine şi veţicreşte frumos. n

Elev caporal Casiana FUSU, X E


70

Uncer albastru şi o iarbă roşie. Aşa aînceput totul, cu aceste două culoriau început toate lucrurile să aibă una

din aceste două culori minunate: albastru sau roşu.Prima clipă din viaţa unui om este cea care con-

tează. Atunci omul vede prima culoare care îl vaînsoţi toată viaţa. Ea va deveni culoarea preferată aacestui om. Există însă un om care a văzut douăculori în loc de una. Este o fată. De atunci, ea vedelumea în două culori. Tot ceea ce vede, are una din-tre culorile acestea. Ceea ce este mai sus de statura eieste roşu exceptând soarele şi norii, iar restul areculoarea albastru. Când păsările trec în zbor pedeasupra capului ei, vede un spectacol de culori roşii:începând cu capul păsării, îndreptându-se sprecoadă, câte o culoare roşie închisă sau deschisă înoa-tă pe corpul acesteia. Când bate vântul şi leagănăiarba spre a o adormi, se realizează acelaşi spectacolde lumini, dar în albastru.

Şi oamenii par albaştri. Unii sunt supăraţi, alţiisunt fericiţi, dar niciun om nu seamănă unul cu altul,nici măcar gemenii. Nimic nu seamănă în aceastălume, fiecăruia îi diferă culoarea, mai închisă sau maideschisă, în funcţie de sufletul fiecăruia. Şi la aceastăfată se aplică această regulă: când este supărată toatepare că au culoare stridentă, dar când este veselă,lucrurile au cea mai deschisă culoare de roşu saualbastru care poate exista.

Aceea fată sunt eu! Văzând această lume diferită,am început să cercetez de ce este aşa. În sfârșit, amgăsit. Motivul este următorul: toţi trăiesc pe cel maimare continent: iubirea. Puţini ajung pe vârful celuimai înalt munte: Fericirea. Puţini îşi dau seama ce seîntâmplă în cele trei mari oceane ale lumii: Trecutul,Prezentul şi Viitorul.

Acestea sunt doar trei motive. Însă, cel mai bunemotiv este că cele precedente sunt adevărate, daroamenii trăiesc în două mari câmpii ale lumii, darfoarte diferite: Optimismul şi Pesimismul.

Văzând toate acestea, am încercat să le adun petoate la un loc şi să le amestec. Din acest amestec, aieşit culoarea lumii: violet.

Elev Nicoleta DOCHIU, IX D

regasire

o lume violetq

Copleşită sub greutatea ideilor, încerc să-miregăsesc identitatea prin prisma unuipahar. Se pare că timpul, dorind să-şi păs-

treze ceva din veşnicie, s-a grăbit să-şi îndese secun-dele. Dar asta nu-mi împiedică razele să sărute mar-ginile. Atingându-l, mă înfioară. De unde atâta frea-măt în sufletul meu?

Mi-e frică să-i beau conţinutul. Poate acesta îmiva înăbuşi gândurile, îmi va îngheţa simţurile şi măva trezi având aceeaşi ignoranţă caracteristică alto-ra. Mă voi trezi, din imitaţia unei lumi în care bana-litatea şi nepăsarea domnesc de prea mult timp. Saupoate conţine o licoare fermecată, siropul de careare nevoie sufletul meu în drumul lui spre vindeca-re. Totul va sta sub semnul întrebării. Pun în balan-ţă viaţa şi moartea. Am nevoie de amândouă, daracum trebuie să aleg. Îmi limpezesc privirea înpahar. Am învăţat atâtea din tăcerea lui! Şi totuşi, îlîntreb: „de ce taci? Aş vrea să aflu cine va triumfa înmine, minciuna sau adevărul? Îmi dau seama că spi-ritul meu ţi-a şoptit deja răspunsul, însă taci, lăsân-du-mă să cunosc singură dreptul la cunoaştere.Acum tu eşti cel ce tremură sub atingerea mea, celcare se înfioară privindu-mă. Mi-am eliberat sufletulde întuneric şi am lăsat lumina cunoaşterii să-minvadeze ungherele. Buzele mele vibrează sub strigă-tul biruinţei: „sunt liberă !”

Acum, paharule, eu sunt cea care te înţelege. Eştiapăsat sub greutatea conţinutului, însă nu te mai eli-bera! Ţie libertatea nu-ţi oferă nimic! Gol ai fi banalşi transparent, pentru că întreaga ta valoare stă înconţinut. Îţi mulţumesc că taci, uneori tăcerea estecel mai preţios răspuns, răspunsul de care am nevo-ie în frământările mele. Tăcerea ta mă ajută să măidentific în libertate, să fac primii paşi spre identita-tea totală, aducând în suflet pasiune, cunoştinţă şiadevăr.

De ce? Pentru că prin banalitatea şi neînsufleţireata, prin transparenţa caracteristică ţie, paharului, m-ai făcut să conştientizez ce-nseamnă viaţa.

Elev fruntaş Diana TIMIŞ, IX A


71

portret de artist

Aflat în an terminal, Bogdan Teodor Trifan – numepredestinat spre intuirea esenţelor, dar şi aparţi-nând prin origine spaţiului moldovenesc încărcat

de sacralitate - este un tânăr deosebit cu o personalitatecomplexă dornică de cunoaştere, mai matură, mai responsa-bilă şi mai implicată decât ar presupune vârsta adolescen-ţei, capabilă să îşi croiască destinul în acord cu propriileaspiraţii. Debutează literar ca membru al Cenaclului literar„Mihai Eminescu” al Colegiului Militar „Mihai Viteazul”Alba Iulia, colaborator fidel al revistei „Inimi sub drapel” cupoezii, proză, eseuri, articole, referate şi participă la diverseactivităţi cultural-artistice şi ştiinţifice. Dintre performanţe-le lui cultural-artistice remarcabile putem menţiona: men-ţiune la Concursul naţional „Experimentul Piteşti”, 2011,premiul II la Proiectul interdisciplinar judeţean „Colocviiblagiene”, 2012, premiul II şi premiul special APFR la fazanaţională a Concursului „Povestea celor trei fortificaţii”,2012, premiul I la faza naţională a Concursului naţional„Ocrotiţi de Eminescu”, 2013, premiul I la faza naţională aProiectului educativ „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-nveci tuturor” desfăşurat în cadrul Festivalului Internaţional„Lucian Blaga”, 2013.

„Sunt convins că cine încearcă să nu fie sincer cu proprialui inspiraţie, nu poate fi poet” - Ion Pillat; „În literaturăpoate că nu există lege mai aspră decât să ştii ce să nu scriisau, cu alte cuvinte, să ştii ce să tai, dacă ai avut ghinionul săscrii ce nu trebuia” - Liviu Rebreanu. Cred că aceste douădefiniţii concentrează în ele trăsături ale creaţiei artistice alelui Bogdan din această etapă a vieţii lui. El este un spiritfoarte înzestrat, reflexiv-filosofic şi un tânăr poet al proprieisincerităţi. Poeziile lui pot fi considerate metafore ale unuipelerinaj în propria sinceritate; ele se strecoară în cele maiascunse locuri ale lumii lui interioare şi exterioare, pentruca, mai apoi, să se răsfrângă în afară într-o debordantă fran-cheţe. Adâncit în meditaţii melancolice ori confesiuni lirice,eseistice şi de jurnal, în care se resimt uneori influenţe alemarilor spirite poetice pe care le-a asimilat creator, Bogdaneste un căutător al esenţelor dincolo de frustranta realitate,grea de atâta concreteţe şi materialitate...” n

Profesor Teodora DĂNCILĂ


72

L-am remarcat în activităţile de cenaclu literar, prin pasiuneapentru literatură şi înclinaţia spre filozofie şi artă pe care leîmbină armonios prin talentul său artistic în creaţii literare. M-a

impresionat de la bun început maniera sa de aborda proza. Crâmpeie deviaţă trăită sau imaginată se împletesc prin tehnica modernă a colajuluisau a alternanţei planurilor narative în fragmente de proză postmodernă.Cât despre modalitatea sa de exprimare, tânărul „prozator” se joacă curegistrele stilistice: atrage prin limbajul colocvial, epatează prin cel neolo-gic şi emoţionează prin cel metaforic. n

Profesor Simona MUREŞAN

73


Apariţia primului volum de creaţii intitulat ,,Înscri-suri” a încununat activitatea sa de poet licean şi spe-

răm că numele lui va apărea frecvent în reviste cultu-rale şi antologii lirice!

Bogdan a traversat toate genurile literare pe care le-a abordat cuuşurinţa celui care a înţeles că opera valoroasă e rezultatulunei experienţe vaste de cultură. Devorator de literatură, şi-a

definit un stil personal, consolidându-şi maturitatea scriiturii. A fost perând, coşbucian, eminescian, bacovian şi stănescian pentru ca, mai apoi,să devină Bogdan Trifan, cel care trăieşte intens, suferă şi se manifestăexploziv, se retrage apolinic din faţa lumii şi vieţuieşte prin celălalt înpropria-i creaţie. Gândirea abstractă şi inefabilul manifestate în poeziesau în proză sunt tocmai rezultatul viziunii problematizate asupra com-plexităţii vieţii. n

Profesor Cosmina Mircea

Pentru mine,î n t â l n i r i l ecenaclului lite-

rar „Mihai Eminescu”reprezentau, în fiecare săptămână, câte o oază delinişte, plăcere şi deconectare într-un ocean de stres.Acolo, era singurul loc unde nu conta cine eşti sau cegrad ai, erai doar un membru al unei mari familii, încare, alături de fraţi şi surori, mai mari şi mai mici, amevoluat întâlnire de întâlnire.

Cred că cel mai important an a fost anul IV,deoarece am participat pentru ultima dată la„Atelierele de creaţie literar-artistică ale elevilor dincolegiile militare”, organizate anul acesta laCâmpulung Moldovenesc, aceasta fiind ultima

etapă a iniţierii mele întainele poeziei, parcur-gând abc-ul literaturii.

În cadrul atelieruluide cenaclu am fost

extrem de emoţionat, deoarece, fiind an terminal, amluat cuvântul, deschizând prin intermediul unei poe-zii intitulată „Definiţii” întreaga sesiune de cenaclu.

Anul acesta îmi închei activitatea la Cenaclul lite-rar „Mihai Eminescu”, alături de colegii mei, eleva ser-gent-major Toma Diana şi elevul caporal TrifanBogdan, dar nu-l voi părăsi sufleteşte niciodată, deoa-rece simt că acest loc este o altă casă în care trăieşteuna dintre cele mai iubitoare familii. n

Elev sergent Corneliu KOSS, XII C

FILE DE CENACLU … FILE DE NOSTALGIE

pa[i de poet

“Suntem ni[te anonimi, care au cuprins lumea într-o patq”

Cenaclul literar „Mihai Eminescu” din ColegiulMilitar Liceal „Mihai Viteazul”… o lume magică şicalmă în care mă pierdeam o dată pe săptămână,

ascunzându-mă de gălăgioasa monotonie cazonă.Cenaclul… cam mult spus… acest loc al sufletelor chinuitede muze, acest loc în care scârţâitul peniţelor prinde subitvoce. Erau titluri… care, probabil, vor rămâne pe veci anoni-me. Erau vieţi trăite pe foi întregi, cu scrisuri diverse, unelehieroglifice. Erau înscrisuri în sânge şi înscrieri cu inima.

Mă gândesc la acea adunare de anonimi cu peniţă ca la unalt Univers… în timpul vieţii eram doar oameni, atunci eramDumnezei…

Am scris de toate, de la prieteni, pentru prieteni… şi amsuferit împreună constrângerea… dar am fost liberi înUniversul nostru. Am scris şi pentru noi, ca să ne aducemcumva aminte că mai simţim, că suntem fiinţe.

Cenaclul… o cămăruţă pictată din stilou, pe care, deşivom pleca, nu o vom părăsi niciodată. n

Elev caporal Bogdan-Teodor TRIFAN, XII E


74


75

Pq[ind pe urmele muzelor...

Euobişnuiam să scriu câte o poezie dincând în când, încă din şcoala gene-rală, în mare parte, pasteluri. La

începutul clasei a IX-a, aveam câteva creaţii, iardomnişoara elev plutonier Coţovanu Anabella,membră a cenaclului literar „Mihai Eminescu” laacea vreme, mi-a propus să merg la o întâlnire decenaclu, să văd cum este.

Nu-mi amintesc cu exactitate cum a fost primadată când am fost la cenaclu, însă pot spune că m-amîndrăgostit de atmosfera din cabinetul de limbaromână din după-amiezile de joi. Îmi aduc aminte,de asemenea, că mă simţeam atât de mică între cole-gii din anii mai mari şi eram foarte sfioasă când erarândul meu să citesc o creaţie. Am început să scriutot mai des, doar de dragul de a merge la cenaclu.Am cochetat puţin şi cu proza, însă poezia este ceacare mă defineşte. De-a lungul timpului, mi-am şle-fuit abilităţile de a îmbina cuvintele pentru a aşternepe hârtie gânduri grăbite şi sentimente inspirate de

muze nevăzute şi mi-am găsit stilul – un amestec deBlaga şi Bacovia, după cum spune doamna profesoa-ră Simona Mureşan.

În fiecare an, am luat parte la întâlnirile de cenacludin cadrul Atelierelor de Creaţie literar-artistice aleelevilor din colegiile militare liceale, împărtăşindbucuria de a scrie cu colegii noştri din toate părţileţării. Anul acesta, la Câmpulung Moldovenesc, ascul-tând creaţii câmpulungene, brezene şi albaiuliene,ne-au încercat sentimente de nostalgie la gândul că afost ultimul atelier la care am luat parte ca mic poetascuns în spatele unei berete albastre.

Acum, în ultimul ceas, doresc să le mulţumescdoamnelor profesoare Cosmina Mircea şi SimonaMureşan, care, în aceşti patru ani şi-au rupt din tim-pul lor pentru a ne oferi prilejul de a păşi pe căinebănuite în universul muzelor, de a ne destinde şide a ne rupe puţin de monotonia cotidiană, lăsân-du-ne gândurile să zburde alături de Eminescu,Blaga sau Stănescu. n

Elev sergent-major Diana TOMA, XII C


76

via}a

Consider că viaţa este doar o şansă de a creş-te un suflet, este o călătorie pentru care nuai hartă, este cel mai de preţ lucru al vieţui-

toarelor, este o necesitate pentru existenţa cuiva.Viaţa este condiţia umană care se sfârşeşte cu moar-tea, de aceea, viaţa este unică şi odată ce mori nu maiai şansa de a mai trăi din nou o dată.

Spre deosebire de cea a animalelor şi a plantelor,viaţa omului este spirituală şi socială. Viaţa spiritualăse referă la bunăstarea sufletului, capacitatea de aoferi un zâmbet chiar şi atunci când eşti trist. Viaţasocială sau viaţa cotidiană se referă la implicareaomului în activităţile din societate.

Mulţi oameni nu apreciază viaţa, o considerăbanală, însă încep să-şi dea seama de adevărata eiimportanţă atunci când mai au câteva clipe de trăit.De aceea viaţa trebuie trăită intens, fiecare clipă evaloroasă.

Cuvântul „viaţă” provine din limba latină „vitae” şieste folosit în diferite construcţii cu diverse înţelesuriprecum: „plin de viaţă”, „viaţa de apoi”, „sete de viaţă”,„poftă de viaţă”. Nu înveţi pentru şcoală, înveţi pentruviaţă – Non scolae sed vitae discimus – este moto-ulcolegiului nostru.

Din punct de vedere ştiinţific, viaţa este o sinteză aproceselor biologice, fizice, chimice, mecanice carecaracterizează organismele. E totodată ansamblulfenomenelor biologice (creştere, metabolism, repro-ducere etc.) pe care le prezintă organismele animalesau vegetale de la naştere până la moarte.

Din punct de vedere religios, viaţa este un dar de laDumnezeu. Creştinii îşi dedică viaţa lui Dumnezeuprin credinţă şi fapte bune. n

Elev Roxana PLOSCAR, IX E

Suntem doar noi

Suntem doar noi…

Tineri visători, pierduţi între gânduri,

O mână de oameni, împrăştiaţi printre stele,

Toţi diferiţi între ei şi uniţi in scopuri,

Să aducă lumină de Soare si praf de lună

Şi să le-ascundă-ntre litere.

Noi, mici redute-n ofesiva tehnologică,

Rezistăm, căci nori de stihuri picură-n noi,

Pătând definitiv şevaletul vieţii noastre.

Voi, cei ce vreţi a ne prinde,

Nu-ncercaţi!

Căci vom scăpa iar prin soare,

Iar erosul ne va fi acoperiş,

Si thanatosul podele.

Elev sergent-major Corneliu KOSS, XII C

„Urează-ţi ca să-ţi fie drumul lungşi multe dimineţile de vară

care te vor vedea intrând – şi cât de vesel! – în porturi ce-ţi erau necunoscute”

C. Kavafis

|ndemn la luptq

Nu dor nici luptele pierdute,

nici rănile din piept nu dor,

cum dor acele braţe slute

care să lupte nu mai vor.

Cât inima în piept îţi cântă

ce-nseamnă-n luptă-un braţ răpus?

Ce-ţi pasă-n colb de-o spadă frântă

când te ridici cu-n steag, mai sus?

Înfrânt nu eşti atunci când sângeri,

nici ochii când în lacrimi ţi-s.

Adevăratele înfrângeri,

sunt renunţările la vis.

Colectivul redacţional - Colegiul National Militar "Mihai ... · DE REFORMQ A \NVQ}QM~NTULUI...

Documents

Transcript of Colectivul redacţional - Colegiul National Militar "Mihai ... · DE REFORMQ A \NVQ}QM~NTULUI...