Colecfie coordonati de

LAVINIA BETEANicholas Frase[ Marysa Navarro

EVITAVIATA SECRETA A EVEI PERON

Traducere din limba englezl.de Mihaela prioteasa petre

Prefafi de Alina pavelescu

Coni'nrISTORIE

Cuprins

Prefa[6 -,,A fost odatd o fatd care

era toatd numai iubire" 5

11MullumiriIntroducere 13

Capitolul | - Casa doitei luanaCapitolul 2 - Buenos Aires .

Capitolul 4 - 17 octombrie 1945 .

Capitolul 5 - Solie de PregedinteCapitolul 6 - EuroPa

Cirpitolul 7 - Noua Argentina

Capitolul S - Harul de a ddrui.

Capitolul 9 - Puntea dragostei

Capitolul 10 - Moartea ;i publicul ei . .

Capitolul lI - Corpul Si mitul

Epilog

Note ... ..Bibliografie

15

30

52

81

109

t34153

t69196

216

243

277

285

303

309lndex ...

12 NIcnor,ls FusPn, MenYsl Nevanno

personalul de la Baker Library gi la Londra de personalul bi-

bliotecii Sunday Times.

in cele din urmi, vrem s[ le mu$umim urmetorilor prieteni

care ne-au sus{inut, printre mu\i allii: Le6n Pomer, Liliane

Isler, Rogelio Garcia Lupo, Michael Carter, Leo Spitzer, Alberto

Alvarez Pereira, Claudio Armegol, Gregorio Selser, Victor

Claiman, Ramon Garriga Ei lui Murdoch Morrison'Introducere

Atunci cAnd a fost scrisi aceastl carte, in urm6 cu aproxima-tiv doudzeci de ani, Argentina se afla sub cea mai crunti dicta-turi militari din toati istoria sa. Oriunde puteau fi vlzute dovezisumbre ale unor ,,dispari[ii' - uciderea in mas6 a diziden{ilorpolitici in numele stabilitefli. Peronismul - migcarea politicicreati de |uan Per6n qi de so[ia lui, Evita - fusese scos in afarategii qi mulli dintre partizanii care il susfinuseri pe fostul dicta-tor in ultimele zile ale guvernirii sale fuseseri ripifi sau uciqi.Deqi reputafia lui Per6n pilise in urma perioadei catastrofale incare la putere s-a aflat a doua lui sofie, Isabel, amintirea primeisale sofii, Evita, a rimas neatinsi.

Am descoperit ci mitul ei era viu in special in rindul oa-menilor siraci, care puteau fi vizu(i aducAnd flori in fiecareduminicd la mormAntul ei din Recoleta; dar, in acelagi timp,a fost capabili si insufle teami celor care conspiraseri pentrua-i fura trupul imbilsimat dupi moarte, ascunzindu-l timpde douizeci de ani. Asemenea oameni - generali sau ami-rali obignuifi sI se supuni - gi-au amintit c6 prim-ministrulArgentinei fusese ripit in urmi cu cinci ani, judecat pentrurolul siu in dispari[ia trupului Evitei gi executat rapid. StAnd inapartamente intunecate, cu fotografiile lor din tinerefe, in uni-forme de cadefi musticioqi, erau agitafi cAnd vorbeau despre

t4 NrcHor,.ls Fn.esrn

relalia lor cu ,,femeia aceei', temltori ca ea si' nu se intoarci,

cine gtie cum, pentru a se rizbuna.Evita s-a intors, aga cum le promisese adepfllor sdi descami-

sados*;dar ,yie{ile" ei care au urmat au depigit orice aqteptiri'

Aga cum este de aqteptat in urma unei cariere uimitoare, stir-nind controverse paqnice , eafacein sfArgit parte din istoria firiisale de origine. In restul lumii, a atins condilia de apoteozi -devenind o zeitate in noul panteon mondial al celebritililor

internetului.in acest sens, opera rock care ii poarti numele, compusi

de Andrew Lloyd Webber qi Tim Rice, pusi in scenl in Africa,

America de Sud, |aponia, Europa qi Statele Unite ale Americii,

a avut incas[ri de peste I miliard de dolari. Alegerea Madonnei

de a o interpreta pe Evita in versiunea cinematografici nu este

doar inevitabili, ci gi cumva potrivitl - un tribut al unui idol

ambiguu, aflat la o anumiti vArsti, pentru un obiect de cult la

fel de ambiguu,'aflat la o vdrsti mai tdniri.Viala Evitei, aqa scurti cum a fost, este una dintre cele mai

fascinante ale secolului al XX-lea, dar interesant este qi modul

in care a fost inflorit[ cu multi imagina]ie 9i disputati in anu-

mite cazuri. in ultimii cincisprezece ani au existat puline des-

coperiri importante cu privire la viala ei. Totuqi, pentru a

prezentaevenimentele care au avut loc de la prima publicare a

cirfii, am adiugat un epilog. Altfel, cartea,la fel ca Evita, spet

a rimas intacti - un rePortaj istoric fbcut in vremuri in care

posibilitatea unei stiri de senin[tate deslvArqiti era cu adevi-

rat imPosibili' Nicholas Fraser

Londra, 1995

* ,,Firi clmigi" (in limba spaniol[, in orig.); apelativul a fost folosit

pentru a-i insulta pe adeplii lui |uan Per6n (n. red).

Capitolul I

Casa dofiei luana

Chiar gi in centrul satului strlzile erau neasfaltate, prlfuite insezonul cald, de nepracticat in timpul ploilor de iarni. piafa cen-trali nu era altceva decAt un spafiu mare de pietriq inconjurat deirnagini grosolane ale unor nimfe, eroi de rlzboi, ale FecioareiMaria gi ale stemei na[ionale. De o parte a pie{ei se afla biserica,de cealaltl parte cele doui magazine. Casele erau joase, cutii decirimidi cu un etaj, identice ca structuri gi aranjate in linie.Unele erau viruite in alb, altele maro-deschis. Niciuna nu aveaverandi, fiind ferite de praful de pe strdzi. Copacilor, aflafi laclistan(e egale,li se tliaseri mult crengile, pdni la inllfimea ca-selor. La marginea satului, la trei sau patru case distanli de piafiin orice direcfie, pdmantul se intindea spre orizont, un spaliuvast, cu un cer qi mai vast, limitat de imprejmuiri prea largi pen-tru a vedea dincolo de ele, in depirtare se aflau vite, singure sauin grupuri, gi copaci, plantafi ca paravAnt pentru fermele izolate.

Cimpia netedi gi fbri forme de la vest de Buenos Aires senume$tepampa* Este una dintre cele mai fertile zone agricoletlin lume. Los Toldos, care se afli la 240 dekilometri de capi-tala Argentinei, este ugor diferiti de celelalte agezdri mici gicomplet izolate aflate in pampas.

Nu este yorba doar de faptul ci au case mici, observa scriito-rul argentinian Ezequiel Martinez Estrada in 1933, cit despre

16 Nlcnol.ns Fnesrn, Mervse Nevlnno

fapul ci sunt redugi la stadiul de pitici de citre imensitatea

mediului inconjurltor. Micimea lor este o iluzie optic[; pam-

pas ii face s[ pari aga.

Aceste sate sunt ca meteorifii, buclli de stele locuite cI-zute pe pimint la !arl. Putefi intra intr-un sat ca acesta avind

impresia ci ali intrat in acelagi sat din care tocmai ali ieqit 9i

ci intreaga cdlitorie este doar o iluzie. Putefi intreba care este

numele satului gi sI vi se rispundi cu un zimbet, pentru cilocuitorii cred ci acesta este ,,Satul", un loc care are un nume,

aflat in mijlocul unui loc {Ir[ nume. Nu existi o distinclie

reall intre sat gi mediul rural; satul depinde de cel de-al doi-

lea gi cam atdt. Este acolo dar poate fi la dreapta sau la stdnga,

intr-adevir, ar putea sI nu fie acolo deloc...l

Pe vremuri zona era populatd de indieni, dar mulli au fost

omorA{i in rizboaiele pentru frontiere din 1880. Los Toldos a

fost locul unei tabere de indieni, a$a cum o demonstreazd' nt-mele in sine, ,Corturildi CAliva indieni mai locuiau in bordeie

in afara satului gi in zilele de s[rbitoare se imbricau cu berete

albe gi ponchouri, mergeau c[lare qi erau inarmali cu suli{e.

Dar oamenii din sat au venit in timpul rlzboiului sau dupiaceea, cAnd pimAntul, liber gi vast, a fost colonizat. Primulgard de sirmi a fost ridicat in 1844, primul Aberdeen Angus*

a fost adus in 1876 Ei prima navi frigorifici a venit din An-glia in 18772. Pin[ in 1890, banii gi tehnologia englezeasci au

creat o re[ea de cii ferate prin ctmpie, de la capitala Buenos

Aires, qi satele s-au dezvoltat ca puncte pe liniile de cale ferati,in jurul haltelor unde se incircau vitele. Sitenii care au venitdin Spania sau Italia in Argentina lucrau ca muncitori sau vin-deau fermierilor din regiune diverse obiecte. Nu erau nicio-dati infometa{i dar, in afari de mincare, nu aveau mai nimic

altceva. Nu puteau deline pimdnt pentru ci acesta fusese deja

parcelat in ferme uriaqe gi dat argentinienilor nativi dupi

* Specie de vaci crescute pentru carnea lor (n. red.)'

EVITA. Viala seretd a Evei Per6n 17

rlzboaiele cu indienii. Degi erau pHtiti prost, nu se conside-rau siraci. Din cauza distanfelor mari gi a drumurilor imprac-ticabile gi noroioase in mare parte a anului, cilitoreau pufin gi,

atunci cind o fbceau, giseau doar sate caale lor. Aveau pufinitermeni de comparafie.

In data de7 mai lglg,laora cinci, o femeie indiani a plecatpe jos spre o casi din vestul satului pentru a nagte. Era o casisirnpli, joasi, construiti de-a lungul unei curfi imprejmuite cucopaci, aflatl la ceva distanfi de alte case. Thtdl copilului, fuanl)uarte, era o persoani importanti in zond. Avea 43 de ani gi

J)rovenea din Chivilcoy, un orag aflat la 32 de kilometri distanfi.Acolo se cls[torise cu Estela Grisolfa, care ii niscuse trei fiice.in urmi cu 18 ani igi lisase sofia gi fiicele in Chivilcoy gi veniseirr Los Toldos pentru a lucra ca administrator al mogiei familieiMalcolm, care era proprietara pimAntului. Primea o parte dinprofitul pe care il oblinea muncind pimdntul gi i se dideau inlrendi mici bucdfi de teren de citre proprietari. intr-o societaterurali atdt de simpli, aceste venituri erau suficiente pentru acigtiga mult rivnitul nume de estanciero*. Ferma avea doui co-sitoare trase de cai gi era profitabile. Duarte avea un automobilq;i, in 1908, ca recunoa$tere a influenfei locale pe care o oblinuse,ir flost numit judecitor de pace. ii plecea sd aibi invitafi in casi qi

Ior le pldcea si se afle acolo pentru ci era un om sociabil.Mama copilului era |uana Ibarguren, amanta sa din Los

'lirldos, qi se spunea c[ bunica ei venise in sat impreuni cusoldafii, in timpul rlzboiului cu indienii. Mama ei, PetroniaNuflez, a triit o perioadi cu un ciriug basc pe nume Ibargu-rcn, ciruia fiica ei i-a luat numele. Pe Duarte il intdlnise cindcra foarte tiniri, la cincisprezece sau s,aisprezece ani. Chiar

+ Proprietari de piminturi (estancias), in pampasul argentinian. Injtrrul anului 1900, apoape 300 de familii de estancieros delineau cea maitnare parte a acestei regiuni (n. red.).

18 Nrcuotes FnASrn, ManYse Nevenno

dupi ce s-au niscut copiii |uanei, solia lui Duarte venea des invizitl gi probabil din acest motiv menajul lor era suspect. Co-

piii - Blanca, Elisa, fuan, Erminda qi acum Eva Maria - locuiau

cu mama lor intr-o casi de pe strada principali 9i astfel, degi

intregul sat gtia adevirata situafie, se p[stra o aparenti decenfi.

Cu toate acestea, |uana Ibarguren nu se comporta de parcd ar

fi fost doar amanta lui Duarte. Chiar a luat numele de Duarte.

Avea ochi negri qi trislturi definite, se imbrica bine, folosea

parfum, lucru neobignuit in acele timpuri. in sat era invidi-

ati qi dispre[uiti. Se spunea ci de la tatll siu basc moqtenise

incdpilinarea gi arogan[a.

Pentru ultimul niscut al familiei nu existi certificat de nag-

tere sau vreo inregistrare de botez. Cei care susfin c[ le-au

vizut inainte si fie distruse spun ci a fost botezati odati cu

sora ei, Erminda qi cu fratele ei, Juan, la 21 noiembrie 19193.

Prenumele ei era Eva Maria, numele Ibarguren. Numele tat[-lui nu a fost scris pe niciun document qi, intrucAt perioada de

qase luni dintre naqtere qi botez era mai mare decAt de obicei,

bArfele din sat spuneau ci a existat un conflict intre mami qi

tati cu privire Ia numele care ar fi trebuit dat copiilor. Niciunul

dintre ei nu qi-a folosit numele legal, preferAnd s6-l foloseasci

pe al tatilui.Cea de-a doua ,,cisnicid' a lui Duarte nu era ceva neobignuit.

Datoritl contextului general - circumstanlele rizboiului, pro-

blema frontierelor gi lipsa totali a arhivelor - in Argentina

rurali a secolului al XIX-lea coloniqtii luau femei indiene gi

le pirlseau, impreunl cu copiii lor, pe mdsuri ce ei mergeau

mai departe, de la a$ezare la aqezare qi din regiune in regiune.

Aga cum a sugerat scriitorul Ezequiel Martinez Estrada, aceqti

copii ,,qi-ar fi putut insuqi comportamentul tatllui, dar in addn-

cul sufletului lor nu erau mulfumi1i de el. Nu aveau o cas6,

erau paria cimpiilor; mai degrabi animale flri stipini decit

EVITA. Via{a seuetd a Evei Per6n 19

oarnenil'a La inceputul secolului al XX-lea, deqi moravurile se

nrai schimbaseri, inci mai existau multe asemenea cisniciiirrlbrmale.

Se pare ci Duarte s-a comportat frumos cu amanta gi copiiiIui cdt timp s-a aflat in Los Toldos. Aveau o casi ln sat 9i o me-rrajer6, gi ceva aseminitor cu viafa de familie. Dar aga cum in-rlici problema numelui copiilor sii qi comportamentul lui fa[irlc ei, simtul paternitilii avea limite.

In primele luni ale anului 1920, cAnd ultimul niscut avearrrai pufin de un an, Duarte a pirisit ferma gi pe dofla ]uanaqi s-a intors la familia lui din Chivilcoy. Probabil a consideratcii ferma nu produce suficienfi bani sau poate a hotirdt si se

irrtoarci la solia lui; nu a spus clar de ce a plecat gi nimenitlin sat nu a considerat ci avea vreo obliga{ie si se justifice.l)lecarea lui a lisat-o pe dofla |uana in s6ricie. Ea gi cei cincicopii au plecat din casa de pe strada centrali qi s-au mutat peOalle Drancia nr. 1021, intr-o casi cu doui camere lingi caleall'rati, cu o baraci pentru gitit gi curte. Acum este o mahalasilricicioasi veche, mirosind a mAncare rdncedi qi aglomeratirle copii. Nu era mai bine nici cAnd familia Duartes locuia acolo.'l'rebuie sd fi fost un clmin umilitor chiar gi pentru standardelesatului Los Toldos, unde nimic nu conteazi foarte mult. Pentrun nu muri de foame, dofra |uana croia haine pentru oameniitlin sat. Cu toate acestea era in coniinuare privitl ca o femeieintrefinuti; nu a scipat de aceastd reputafie indiferent ce alitcut Ei probabil ii catzamai multi durere decdt siricia in care

lrIia. Bundoari, se zyonea ci doffa Juana a devenit intimd cu(larlos Rosset qi ci acesta nu era singurul ei protector. ,,1n sat,

sc vorbea despre Eliseo Calviflo, care le didea pui, sau desprelilias Tomasse, care le didea carne, sau despre Miguel Lizazo,Iuan Gilabert, Armadeo Garin gi despre mulg al1ii..J'spuneatun birbat care a fost coleg de gcoali cu fiicele ei cele mai mici.s